Câteva gânduri despre... cum gândim (JID-041)
Cea mai mare parte a activității minții noastre se desfășoară ascuns, în background, fără acces conștient, fără înțelegerea motivațiilor originare. Nu știm (experimentăm) cum sunt create percepțiile noastre, nu știm (experimentăm) cum sunt generate gândurile (și varianta materializată, vorbirea), nu avem acces la mecanismul de identificare a amintirilor, la procesul de control al musculaturii șamd.
→ O sugestie pentru companiile de curierat
Companiile de curierat au avut mult de muncă în perioada pandemiei și cred că mulți dintre noi au rămas cu obiceiul format în lunile anterioare de a comanda produse prin Internet (care vin prin curieri). Aceste companii, cel puțin în parte, te anunță că „Livrăm azi comanda...”. Azi...
E o problemă. Pentru că „azi” înseamnă mult. Și „azi” vine cu ceva disconfort.
Este apendicele inutil?
Pentru o lungă perioadă de timp, apendicele uman a fost considerat o rămășiță inutilă a unei părți a tractului digestiv, care a avut, poate, vreun rol, în cazul strămoșilor noștri îndepărtați. Pe de altă parte, putem elimina apendicele și nu observăm niciun fel de efecte negative imediate.
În fapt, sunt rare situațiile în care știm motivația din spatele deciziilor noastre (JID-040)
Ce e în neregulă cu imaginea de mai sus?
Ne place să credem că suntem ființe raționale, că ne înțelegem deciziile, iar acestea sunt bazate pe rațiune. Dar această abordare intră în contradicție cu studiile existente și cu simple observații ale comportamentului nostru în societate.
Să luăm câteva exemple la îndemână...
→ Flash: autoritățile americane au aprobat un medicament supereficient împotriva obezității
› Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor (Food and Drug Administration sau FDA) a aprobat recent un medicament injectabil denumit Wegovy împotriva obezității.
› Medicamentul este recomandat pentru adulți obezi care au cel puțin o boală cronică, precum diabetul de tip 2, împreună cu o dietă corespunzătoare și exercițiu fizic.
→ Ce înseamnă „supraviețuirea celui mai adaptat”?
Conceptul nu vine, la origine, de la Charles Darwin, ci de la un alt biolog faimos (dar și filozof și sociolog), Herbert Spencer; dar Spencer a fost inspirat de Darwin, care în cartea „Originea speciilor” folosise conceptul de „selecție naturală”. Spencer chiar l-a contactat pe Darwin, propunându-i să adopte terminologia creată de el, adică „supraviețuirea celui mai adaptat” ori „supraviețuirea celor mai apți”, cum apare în traducerea românească a „Originii speciilor”. Darwin a fost de acord și a inclus-o într-o ediție ulterioară a lucrării sale. După cum puteți vedea mai jos, Darwin a introdus o echivalență (sau) între cele două concepte: „selecție naturală” și „supraviețuirea celor mai apți”.
Studiu: în centrul Căii Lactee ar fi o aglomerare de materie întunecată, nu o gaură neagră
Într-un articol publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society: Letters o echipă de cercetători de la „International Center for Relativistic Astrophysics” avansează ipoteza conform căreia Sagittarius A*, obiectul cosmic din centrul galaxiei noastre cu o masă echivalentă cu cea a circa 4 milioane de sori, nu este, în fapt, o gaură neagră, ci o aglomerare de materie întunecată.
Cum este corect: „monede” sau „monezi”; „bancnotă” sau „bacnotă”?
Care este pluralul lui „monedă”?
Cele mai multe dicționare menționează: „sg. monedă → pl. monede”.
Toate dicționarele menționează „monede” ca fiind forma de plural standard. Dar și varianta „monezi” este acceptată de anumite dicționare, cum este cazul DEX '98 (1998) și al DEX '09 (2009).
Cum funcționează senzorul de ploaie al mașinii
Așa cum știți, rolul senzorului de ploaie este să semnaleze prezența ploii și să activeze în mod automat ștergătoarele atunci când sunt precipitații. Desigur, pentru ca senzorul să inițieze mișcarea ștergătoarelor este necesar să fi făcut setările corecte, adică maneta care gestionează ștergătoarele să fie în modul „auto”. Senzorul de ploaie este, în fapt, eficient atât în condiții de ploaie, cât și e ninsoare.
Cum e corect? „A focusa” vs „a focaliza” vs „a concentra”
Verbul „a focusa” face parte din invazia de termeni intrați în uz în limba română prin intermediul limbii engleze. Presa abundă în utilizarea lui, iar o bună parte a populației l-a adoptat fără bariere.
Ce mi-ar plăcea să aibă un soft de navigație prin satelit
În special în orașele aglomerate aplicațiile de navigație prin satelit sunt utile și utilizate. Sigur, sunt de ajutor și în călătorii lungi, dar cum ai nevoie de ele zi de zi într-un oraș ca Bucureștiul, mă concentrez în special pe nevoile ce decurg din astfel de călătorii.
Iată ce mi-ar plăcea să aibă o aplicație de navigație a viitorului:
De ce psihiatria poate face mai mult rău decât bine
Nimeni nu se îndoiește că insul care se plimbă cu bijuteriile la vedere trebuie dus la spital și pus pe medicamente. Individul care iese în public cu organele genitale neînvelite se cheamă că e anormal. Dar anormal în relație cu ce? Sigur, cu o normă vizavi de ce numim „normal” în comportamente. Să stăm cu ele acoperite e un comportament „normal”. Până… în intimitate. A, ține de public. Și dacă te muți într-un trib din Papua Noua Guinee? La noi acasă, presupunem că insul are un defect serios la „cutia cu maimuțe”.
Aceste imagini cu Nikola Tesla nu sunt reale
Imaginea de mai sus, precum și cea de mai jos - îl reprezintă, într-adevăr, pe faimosul cercetător Nikola Tesla în laboratorul său din Colorado Springs. Doar că acestea nu sunt pur și simplu fotografii ale lui Tesla în timpul experimentelor. Dacă ar fi stat acolo pe timpul descărcărilor electrice de mare putere, cum se vede în imagini, ar fi murit instantaneu.
Ce se întâmplă atunci când arde o bucată de lemn? Ce este, în fapt, focul?
Toată lumea a avut această experiență: dai foc unei bucăți de lemn și te alegi cu lumină, căldură și, la final, o mână de cenușă. Dintr-o bucată sănătoasă de lemn rămâne o grămăjoară de cenușă. Unde a dispărut lemnul? Ce s-a întâmplat cu toată materia inițială? Din ce este formată flacăra focului? Din ce este compusă cenușa?
Adaptând dieta și stilul de viață, cercetătorii au încetinit îmbătrânirea organismului
În cadrul unui studiu publicat recent, care a durat 8 săptămâni și a implicat 44 de bărbați cu vârste între 50 și 72 de ani, prin modificarea stilului de viață, cercetătorii au obținut o întinerire de 3,23 ani a participanților la studiu, comparativ cu grupul de control. Concret, cercetătorii au impus subiecților: o anumită dieta, un anume regim de somn, exercițiu fizic moderat, un ghid de relaxare, anumite suplimente probiotice și fitonutrienți.
Iată în ce-a constat regimul de viață care a dus la aceste rezultate și cum au stabilit cercetătorii că subiecții lor au întinerit.
Dialogul „Lahes” de Platon (note de lectură)
Academia lui Platon.
Desen după o lucrare a pictorului suedez Carl Johan Wahlbom
• „Lahes” este unul dintre cel mai puțin cunoscute dialoguri ale lui Platon. Ca și anteriorul dialog publicat în esență de noi, este unul aporetic, adică unul în care nu se ajunge să se rezolve problema discutată.
A demonstrat Kurt Gödel că există Dumnezeu?
În 2015 Horia-Roman Patapievici a publicat o carte intitulată „Partea nevăzută decide totul”. În penultimul capitol, „Spiritul și legea”, în prima parte, vorbește despre marele logician german Kurt Gödel (1906-1978), faimos în special pentru lucrarea sa publicată în 1931, la doar 25 de ani, „Despre propoziţiile indecidabile din Principia Mathematica şi ale sistemelor înrudite între ele”, care a dat peste cap lumea matematicii. Gödel a arătat, printre altele, că matematica este incompletă, ceea ce a reprezentat un adevărat șoc la acea vreme, când se aprecia că matematica era ultimul „refugiu” al certitudinii.
Dar altul este subiectul articolului de față. Patapievici spune că Gödel a creat o teoremă care a demonstrat nici mai mult, nici mai puțin decât existența lui Dumnezeu. Știam preocuparea gânditorului român pentru astfel de demonstrații; am fost curios cum o interpretează pe cea a lui Gödel.
„Principia Politica” de Nassim Nicholas Taleb (note de lectură)
Cărticica (99 de pagini) lui Taleb, parte a pachetului Incerto (din care fac parte mai multe cărți), începe prin a spune că „cea mai parte a tensiunii apare între, pe de-o parte, un localism fractal multiscală, caracterizat de înțelegerea incertitudinii (un sistem adaptativ complex) și, pe de altă parte, un monoculturalism și universalism unidimensional abstract (bazat pe proiecte de sus în jos). Extrasele de mai jos ar trebui să explice această afirmație complicată...
„Lebăda Neagră. Impactul foarte puţin probabilului” de Nassim Nicholas Taleb (note de lectură)
1. Ideea de bază a acestei cărţi priveşte orbirea noastră în privinţa aleatoriului şi în special a deviaţiilor mari. Logica Lebedei Negre face în aşa fel încât ceea ce nu ştiţi să fie mult mai relevant decât ceea ce ştiţi. Lebăda Neagră este rezultatul limitărilor sau distorsiunilor epistemice colective şi individuale, în majoritate cauzate de încrederea în cunoaştere; nu este un fenomen obiectiv.
