· De ce ne vaccinăm în umăr?

Cei care s-au vaccinat împotriva COVID-19, dar și cei care nu au făcut-o, dar i-au observat pe alții făcând-o, au văzut că vaccinarea s-a făcut în umăr. Mai precis, într-un mușchi al umărului, numit deltoid. De ce? Ce-i așa special cu acest mușchi?
Dialogul „Charmides” de Platon (note de lectură)

• „Charmides” [sau „despre înțelepciune”] este unul dintre dialogurile de tinerețe ale lui Platon, care valorifică un termen-cheie al culturii grecești: „sophrosyne” (termen cu o semantică bogată, unele sensuri fiind: înțelepciune, stăpânire de sine, cumpătare, chibzuință sau cumințenie). Cei doi interlocutori ai lui Socrate, Critias și Charmides, sunt atât rude ale lui Platon (primul, văr al mamei lui Platon, cel de-al doilea frate al mamei filozofului), dar și două dintre cele mai odioase personaje din gruparea „celor treizeci”, cetățeni din rândurile oligarhiei care au instaurat tirania în anul 404 î.e.n., pentru aproximativ un an, după înfrângerea Atenei în războiul peloponesiac. Platon însuși fusese atras de regimul politic creat de cei 30. Dialogul este plasat de Platon în anul 432 î.e.n., deci cu mult înainte de instaurarea regimului autocrat. Se crede că dialogul a fost publicat între 388 î.e.n., anul întoarcerii lui Platon din prima călătorie în Sicilia, și 382 î.e.n., așadar după ce regimul tiranic luase sfârșit.
O vizualizare a atomului mai aproape de „realitate” [video]

Atomii sunt încă, schematic, prezentați în multe publicații după modelul unui sistem solar, cu un nucleu în jurul căruia se rotesc, precum planetele, electronii. Dar înțelegerea modernă a modului în care sunt dispuse și se deplasează particulele elementare care constituie atomul este departe de această schemă.
Pământul a fost odată o planetă a maimuțelor [video]

Gigantopithecus (reprezentare grafică)
De la Omul de Neanderthal la Lucy, descoperirile hominizilor antici ne oferă o fereastră în trecut. Dar a fost o provocare pentru cercetători să descopere cum anume a evoluat specia noastră, Homo sapiens, din strămoșii noștri mai îndepărtați, care au trăit în urmă cu peste 7 milioane de ani.
→ Flash: Cu ce înlocuiești WhatsApp? Cele mai bune 5 variante
›› Signal. Face cam ce face și WhatsApp. Folosește criptarea cap-la-cap (end-to-end encryption), ceea ce înseamnă că mesajele sunt în clar doar pentru cel care trimite și cel care primește mesajul; o eventuală interceptare a mesajului de către altcineva oferă doar o variantă criptată a acestuia, imposibil de citit. Codul aplicației este „open-source”, verificat de nenumărați experți independenți, devenind standard de criptare, fiind folosit, în fapt, atât de Facebook, cât și Google.
→ Flash: Pot mașinile să ne controleze gândurile?
›› Progresele recente în domeniul interfațelor creier-computer sunt remarcabile, dar tehnologia actuală nu are nicio capabilitate de control al minții.
Studiu: cât de subțire este stratul de protoni exteriori ai nucleului de plumb

Imagine atom. În centrul imaginii puteți vedea un atom de stronțiu, iluminat de laser bleu-violet.
Credit: David Nadlinger - University of Oxford
Nucleele cu mai mulți neutroni decât protoni au o pătură de neutroni în exterior – cât de subțire este aceasta? Un experiment efectuat la Thomas Jefferson National Accelerator Facility măsoară acest înveliș pentru nucleele de Pb-208. Este extrem de subțire! Studiul are implicații inclusiv în fizica stelelor neutronice.
→ Flash: Cât de repede îți ieși din formă dacă nu te mai antrenezi?
›› Doar 6 sesiuni de antrenament de mare intensitate pe intervale îmbunătățesc parametrul „VO2 max”, care este un indicator general al formei fizice.
→ Flash: Cinci motive pentru care nu trebuie să ne panicăm că apar noi tulpini ale SARS-CoV-2
›› Vaccinurile sunt eficiente chiar și împotriva noilor tulpini.
„A preciza (foarte) clar”, plus alte pleonasme pe care, posibil, nu le știați

Am scris în urmă cu ceva vreme un articol în care am trecut în revistă o serie de pleonasme des întâlnite în vorbirea curentă. Îl puteți citi aici: Pleonasme.
Un nou record în scrierea cu „puterea” gândului prin intermediul ICC [video]

Noi progrese în tehnologia interfețelor creier-computer (ICC) permit scrierea, cu „puterea” gândului, cu o viteză record, a unor texte de către pacienți. Pentru prima dată, cercetătorii au reușit să decodifice semnalele electrice generate de creier atunci când pacientul își imaginează că scrie.
Cine deține un papagal din cei cinci locuitori ai satului?

Într-un sat din Munții Apuseni s-a ajuns la situație interesantă. Există doar cinci case, fiecare de o culoare diferită. În fiecare casă locuiește o singură persoană, de origine diferită (avându-și originea în regiuni istorice românești diferite). Cei cinci beau fiecare un tip diferit de băutură, fumează un tip diferit de țigări și au un animal de companie diferit de ceilalți.
Cât de îngrijorat(ă) ai fi dacă ai ieși „pozitiv(ă)”?
Să ne imaginăm următoarea situație: în acest an întreaga populație a României face o serie de teste medicale obligatorii. Unul dintre aceste teste este pentru o boală rară numită „desidiam recesseras”.
Doctorii știu că această boală este prezentă la un pacient din 1.000. Testul care se aplică pentru detectarea bolii are o precizie de 98% de detectare a acesteia.
Cum se fabrică „îndoiala strategică” (și de ce suntem atât de confuzi azi) [video]
Schimbările climatice, tehnologia 5G, noul coronavirus - reprezintă subiecte recente în care publicul este prins într-o luptă pentru adevăr. Știința este manipulată și subminată de grupări interesată pentru a ne influența opinia și a crea îndoieli. Care sunt mecanismele prin care cei interesați subminează datele oferite de știință?
Ideile ca „țarcuri” existențiale (JID-039)

Ideile există în mintea noastră. Nu sunt de aceeași natură cu o piatră ori un lup. Iar aceste idei iau forme diverse, chiar și când vorbim despre același lucru, transformând subiectul discuției, dându-i forme, structuri și semnificații diferite. Ideile pe care le avem, de multe ori, ne stabilesc marginile lumii în care trăim.
30 de moduri de a organiza traficul într-o intersecție [video]

În videoclipul de mai jos puteți vedea 30 de moduri de a organiza traficul într-o intersecție, pentru fiecare mod indicându-se traficul de mașini pe minut. Se pleacă de la un trafic de 191 de mașini pe minut, iar ultima simulare ajunge la 1.099 mașini pe minut. Sigur, după cum veți vedea, ultima variantă este complicată, cu certitudine una care presupune costuri de construcție enorme (cel puțin comparate cu costurile unei intersecții obișnuite).
Cum se folosește corect sintagma „a avea șanse de/să”

În limba engleză poți spune: „Certain risk factors can increase your chances of contracting the cold virus and getting sick”, însă traducerea de forma: „Anumiți factori de risc pot crește șansele de a contacta virusul gripei și a te îmbolnăvi” nu este cea mai fericită variantă.
„Contor” versus „contoar”. Cum este corect?

Consumul de electricitate este măsurat cu un dispozitiv numit „contoar”. Sau „contor”? Probabil ați auzit și așa, și așa. E posibil totuși să fi auzit mai des prima variantă, „contoar”, pentru că așa s-a impus uzul. Dar cum e corect?
Cercetătorii de la ATLAS sunt în căutarea partenerului supersimetric al quarcului b

Detectorul ATLAS. Puteți face un tur virtual aici.
Materia întunecată de care credem că domină universul ar putea fi alcătuită din așa-numite particule supersimetrice: frați și surori ai particulelor normale, cele din modelul standard al particulelor elementare, însă cu spin opus și cu masă mult mai mare. Proiectul de cercetare ATLAS de la acceleratorul LHC la CERN a căutat aceste particule; în mod concret, partenerul supersimetric al quarcului b (bottom), reușind să pună noi limite asupra eventualelor sale caracteristici.
Particulele elementare. „Blocurile” fundamentale din care este constituit universul

Este atomul componenta fundamentală din care este materia construită ori acesta poate fi spart la rândul său în părţi mai mici? Există alte particule în afara celor ce compun atomul? Cum se transmite gravitaţia? Ce ţine nucleul atomului unit? Cât de departe sunt electronii de nucleu?

