Europa nu rupe brusc legăturile cu marile companii americane de tehnologie, dar încearcă tot mai vizibil să nu mai depindă structural de ele. În administrație, educație, servicii publice, infrastructură digitală și cloud, apar tot mai multe decizii prin care instituții europene mută date, programe, cod-sursă sau servicii de colaborare către soluții locale, europene ori open-source.
Tendința este prezentată, de regulă, sub formula suveranității digitale, dar în practică ea înseamnă ceva mai concret: control mai mare asupra datelor, asupra infrastructurii și asupra instrumentelor critice folosite de state, companii și cetățeni.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri tehnologie
Roiul de galaxii Abell 2744, în care obiectul „micul punct roșu” cunoscut sub numele de QSO apare de trei ori în zonele evidențiate. Studierea acestor imagini a dezvăluit existența unei găuri negre centrale cu o masă de 50 de milioane de mase solare, înconjurată de gaz care se întinde pe aproximativ 1.300 de ani-lumină și care prezintă doar o îmbogățire chimică foarte redusă. Gazul se rotește în jurul centrului ca și cum masa centrală ar fi singura masă semnificativă din sistem.
Credit: NASA, ESA, CSA, L. Furtak (Universitatea Ben-Gurion), R. Maiolino (Universitatea Cambridge), F. D’Eugenio (Universitatea Cambridge), I. Juodžbalis (Universitatea Cambridge), H. Übler (MPE), C. Marconcini (Universitatea din Florența); procesare imagine: A. Pagan.
De zeci de ani, astronomii încearcă să răspundă la una dintre cele mai fascinante întrebări despre universul timpuriu: ce a apărut mai întâi, galaxiile sau găurile negre supermasive din centrele lor? Descoperirile recente realizate cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb (JWST) oferă, în sfârșit, cel mai convingător răspuns de până acum: găurile negre par să fi apărut înaintea galaxiilor mature și să se fi format independent de stelele care le înconjoară astăzi.
Descoperirea, bazată pe observarea unei regiuni îndepărtate a universului aflate în spatele roiului de galaxii Abell 2744, ar putea schimba modul în care înțelegem nașterea primelor structuri cosmice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri Terra - astronomie
Inteligența artificială promite să transforme medicina și biologia. Cu ajutorul unor programe avansate, cercetătorii pot proiecta proteine noi, pot descoperi medicamente într-un ritm fără precedent și pot înțelege mai bine mecanismele bolilor. Dar aceeași tehnologie ridică și o întrebare tulburătoare: dacă IA poate crea tratamente salvatoare, ar putea proiecta și toxine sau virusuri extrem de periculoase?
În ultimii ani, această întrebare a trecut din zona science-fiction în dezbaterea reală dintre oamenii de știință și experții în securitate biologică.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Tunetele și fulgerele au fascinat omenirea din cele mai vechi timpuri. Pentru grecii antici, fulgerul era arma lui Zeus. Pentru nordici, era manifestarea furiei lui Thor. Chiar și astăzi, în ciuda sateliților, supercomputerelor și fizicii moderne, oamenii de știință încă nu pot răspunde complet la o întrebare aparent simplă: cum începe, de fapt, un fulger?
În mod surprinzător, această întrebare s-a dovedit a fi una dintre cele mai dificile din fizica atmosferei. Iar răspunsul pare să implice fenomene asociate mai degrabă cu exploziile stelare, găurile negre și acceleratoarele de particule, decât cu norii unei furtuni.
În ultimele decenii, cercetătorii au descoperit că norii de furtună sunt mult mai violenți și mai exotici decât se credea. Ei produc raze X, emit radiații gama și generează avalanșe de particule subatomice care ating viteze apropiate de cea a luminii. Cu alte cuvinte, în interiorul unei furtuni are loc o adevărată fizică de înaltă energie.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Fizică
În timpul Războiului Rece, spionii ascundeau microfoane în pereți, telefoane sau corpuri de iluminat. Astăzi, însă, cercetătorii avertizează asupra unei posibilități mult mai neașteptate: chiar cablurile cu fibră optică ar putea „asculta” ce se vorbește în apropierea lor.
O echipă de cercetători a prezentat la adunarea generală a Uniunii Europene a Geoștiințelor (European Geosciences Union) rezultate care arată că o tehnică utilizată pentru detectarea cutremurelor poate capta și vibrațiile extrem de fine produse de vocea umană.
Mai mult, datele astfel obținute au fost transformate în transcrieri inteligibile în timp real cu ajutorul unor instrumente de inteligență artificială disponibile gratuit.
Descoperirea ridică întrebări importante despre confidențialitate și securitate, mai ales într-o lume traversată de milioane de kilometri de fibră optică.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri tehnologie
El Niño determină deplasarea curentului jet din Pacific spre sud și extinderea acestuia mai mult spre est. În timpul iernii, acest lucru duce la condiții mai umede în sudul Statelor Unite și la condiții mai calde și mai uscate în nord.
© National Oceanic and Atmospheric Administration
Climatologii avertizează că probabilitatea apariției unui „super” El Niño crește rapid, iar acest fenomen ar putea transforma următorii doi ani în cei mai călduroși înregistrați vreodată. Modelele climatice indică o încălzire excepțională a apelor din Pacificul ecuatorial, suficient de puternică pentru a amplifica valurile de căldură, secetele, incendiile de vegetație și precipitațiile extreme la scară globală.
Unele estimări sugerează că temperatura medie globală ar putea depăși temporar pragul critic de 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial, considerat de comunitatea internațională drept o limită asociată cu efecte climatice periculoase.
Fenomenul El Niño este una dintre cele mai importante oscilații climatice naturale de pe Pământ. El apare atunci când apele de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial devin mai calde decât în mod normal. Deși această încălzire se produce într-o regiune relativ restrânsă a globului, efectele sale se propagă prin atmosferă și modifică tiparele meteorologice pe aproape întreaga planetă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri Terra - astronomie
Forța motrice a protonilor reprezintă un exemplu clar de cum principiile fundamentale ale fizicii, în special termodinamica și electrodinamica, sunt exploatate de sistemele biologice pentru a genera ordine și funcționalitate. În esență, viața celulară nu este altceva decât un ansamblu de mecanisme care mențin dezechilibre controlate, exploatând fluxurile de materie și energie pentru a produce lucru mecanic și procese chimice organizate.
Pentru o bacterie de câțiva micrometri, mediul acvatic nu seamănă deloc cu apa pe care o percepem la scară umană. La scara bacteriilor, mișcarea are loc într-un regim fizic caracterizat printr-un număr Reynolds foarte mic, adică un regim în care forțele vâscoase domină complet, iar inerția este practic neglijabilă. Cu alte cuvinte, pentru bacterii, apa se comportă ca un fluid extrem de gros, iar orice mișcare se oprește imediat dacă nu este susținută continuu. În acest context, problema mobilității devine una fundamentală pentru supraviețuire: fără capacitatea de a se deplasa către nutrienți, o bacterie ar rămâne blocată într-un mediu ostil.
Evoluția a rezolvat această problemă printr-un dispozitiv molecular remarcabil: motorul flagelar.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Trei persoane au murit în urma unui presupus focar de hantavirus pe o navă de croazieră aflată în mijlocul oceanului Atlantic. Cel puțin un alt pasager se află în terapie intensivă în Africa de Sud.
Organizația Mondială a Sănătății a anunțat decesele într-o declarație publicată luni pe rețelele sociale, împreună cu un caz confirmat al acestei boli rare. Autoritățile investighează încă cinci cazuri suspecte în rândul pasagerilor care călătoreau pe nava MV Hondius.
Așadar, ce este hantavirusul? Și de ce poate fi atât de letal? Pe măsură ce investigația continuă, iată ce se știe până acum.
- Detalii
- de: Thomas Jeffries
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Înțelegerea acestor migrații uimitoare prin corpul uman, cunoscute sub numele de metastaze, ar putea sugera tratamente noi.
În 2014, o femeie cu cancer avansat a schimbat complet direcția cercetării științifice a lui Adrienne Boire. Cancerul, care începuse la nivelul sânului, ajunsese în lichidul cefalorahidian al pacientei, lăsând-o pe mama de vârstă mijlocie a doi copii incapabilă să meargă. „Când s-a întâmplat asta?”, a întrebat ea din patul de spital. „De ce cresc celulele acolo?”.
De ce, într-adevăr? De ce ar migra celulele canceroase în lichidul cefalorahidian, departe de locul în care au apărut, și cum reușesc să prospere într-un mediu atât de sărac în nutrienți?
- Detalii
- de: Amber Dance
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Constanta gravitațională, notată cu G, este una dintre constantele fundamentale ale fizicii. Ea apare în legea atracției universale formulată de Isaac Newton și stabilește intensitatea forței gravitaționale dintre două corpuri. Deși este esențială pentru înțelegerea universului, G rămâne, paradoxal, cea mai slab cunoscută constantă fundamentală. Un articol recent publicat de Nature arată dificultățile în determinarea valorii acestei constante.
Ce este constanta G și de ce contează
F = G x (m1 x m2) / r2
În această relație, forța gravitațională (F) dintre două mase (m1) și (m2), aflate la distanța (r), depinde direct de constanta G. Valoarea sa acceptată în prezent (Committee on Data for Science and Technology - CODATA) este aproximativ:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Creierul tău consumă în acest moment aproximativ o cincime din energia corpului, iar aproape nimic din această energie nu este folosit pentru ceea ce faci chiar acum. Citirea acestor cuvinte, senzația greutății corpului tău pe un scaun – toate acestea, laolaltă, abia modifică rata la care creierul tău consumă energie, poate cu doar 1%.
Restul de 99% din energia folosită este pentru activitatea pe care creierul o generează singur: neuronii (celulele nervoase) transmit semnale între ei indiferent dacă te concentrezi intens, te uiți la televizor, visezi sau pur și simplu închizi ochii.
Chiar și în zonele creierului dedicate vederii, imaginile care intră prin ochi modelează activitatea neuronilor mai puțin decât această activitate internă continuă.
- Detalii
- de: Thomas Pace și Roger Koenig-Robert
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Un robot de tenis de masă a depășit performanța unor jucători de elită în evaluări recente. Robotul, numit Ace, marchează un pas important către sisteme de inteligență artificială (IA) care pot funcționa în medii reale, rapide și incerte.
În teste, robotul autonom a câștigat trei din cinci meciuri împotriva unor jucători de elită – sportivi profesioniști cu peste zece ani de experiență și o medie de 20 de ore de antrenament pe săptămână. Robotul, dezvoltat de Sony AI, a pierdut ambele meciuri împotriva jucătorilor din ligile profesioniste japoneze, dar a câștigat un set împotriva unuia dintre ei. Sistemul este descris în detaliu într-un articol recent publicat în revista Nature.
- Detalii
- de: Kartikeya Walia
- Ştiri tehnologie
Sistemul imunitar uman este adesea perceput ca un rezultat sofisticat al evoluției recente, adaptat organismelor complexe. Descoperirile din ultimul deceniu sugerează însă o perspectivă diferită: o parte semnificativă a mecanismelor noastre de apărare își are originea în confruntări extrem de vechi, purtate între bacterii și virusuri cu miliarde de ani în urmă. Aceste „arme” moleculare ancestrale nu doar că persistă în celulele noastre, ci continuă să funcționeze în moduri remarcabil de similare cu cele din organismele primitive.
Războaiele invizibile care au modelat viața
În natură, competiția dintre specii generează așa-numitele „curse evolutive ale înarmării”, în care fiecare participant dezvoltă strategii tot mai sofisticate pentru a-și depăși adversarul. Una dintre cele mai vechi astfel de confruntări este cea dintre bacterii și virusurile care le infectează, numite bacteriofagi. Aceste interacțiuni au determinat apariția unor mecanisme defensive din ce în ce mai complexe.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Țările din întreaga lume și-au intensificat considerabil politicile climatice în ultimele două decenii. Numărul măsurilor climatice s-a cvadruplat din anul 2000, unele seturi de date indicând chiar o creștere de cincisprezece ori.
Guvernele aplică acum simultan zeci de politici diferite: taxe pe carbon, subvenții pentru energie regenerabilă, coduri de construcție, standarde de emisii, finanțare pentru cercetare și multe altele. Toate acestea funcționează împreună, se influențează reciproc și afectează în mod colectiv nivelul emisiilor.
Dar atunci când emisiile scad (sau nu), cum stabilim ce politici merită creditul? Care dintre ele fac cu adevărat diferența, în orice context? Aceasta este provocarea cu care se confruntă astăzi cercetătorii în politici climatice, iar noi am găsit o modalitate de a o rezolva.
Noua noastră cercetare a analizat 1.737 de politici climatice individuale din 40 de țări, pe o perioadă de 32 de ani, și a identificat 28 de politici care reduc în mod constant emisiile în contexte diverse.
- Detalii
- de: Xavier Fernández-i-Marín, Christoph Knill, Markus Hinterleitner și Yves Steinebach
- Ştiri Terra - astronomie
Ideea că fructele și legumele ar putea provoca apariția cancerului pare bizară. Timp de decenii, studiile au arătat că persoanele care consumă mai multe alimente de origine vegetală tind să trăiască mai mult și mai sănătos, având rate mai scăzute de boli de inimă, accident vascular cerebral și mai multe tipuri comune de cancer.
Cancerul pulmonar nu face excepție: în multe studii de amploare, un consum mai mare de fructe și legume este asociat cu riscuri mai mici, în special în rândul fumătorilor.
Pe acest fundal, un studiu potrivit căruia fructele și legumele ar putea contribui la apariția cancerului pulmonar la adulții tineri este surprinzător.
- Detalii
- de: Justin Stebbing
- Ştiri. Medicină - corpul uman
