Președintele Donald Trump a semnat joi, 18 decembrie, un ordin executiv amplu intitulat „Ensuring American Space Superiority”, care trasează noile direcții strategice ale Statelor Unite în domeniul spațial. Documentul pleacă de la premisa că dominația în spațiu este esențială pentru securitatea națională și prosperitatea economică a țării și propune obiective ambițioase pentru următorul deceniu.
Potrivit ordinului, Statele Unite trebuie să adopte o politică spațială care să extindă capacitatea de explorare umană, să protejeze interesele economice și de securitate ale națiunii, să stimuleze dezvoltarea comercială și să pună bazele unei noi ere spațiale. Un element central al acestui plan este revenirea astronauților americani pe Lună până în 2028 și începerea construcției unei baze lunare permanente până în 2030. Scopul declarat este asigurarea unei prezențe americane susținute în spațiu și pregătirea etapelor următoare ale explorării planetei Marte.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri Terra - astronomie
Tulburarea de spectru autist (TSA) este raportată tot mai frecvent la nivel mondial, iar cauzele sale sunt încă insuficient clarificate, fiind puse în legătură cu o combinaţie de factori genetici, de mediu şi biologici. Un nou studiu propune acum un cadru unitar care încearcă să lege aceste elemente şi să arate cum anumite interacţiuni timpurii pot influenţa dezvoltarea creierului.
Studiul, publicat marţi online, şi care va apărea în numărul din ianuarie al revistei Mitochondrion, descrie un model de semnalizare metabolică „în lanţ”, care reinterpretează tulburarea de spectru autist ca pe o tulburare tratabilă de comunicare celulară şi metabolism energetic, informează pe 360medical.ro.
- Detalii
- de: Beatrice Popa
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Impulsuri misterioase de unde radio din întregul univers, numite emisii radio rapide, îi ajută pe astronomi să inventarieze materia. ESO/M. Kornmesser, CC BY-SA
Dacă privești spațiul cu un telescop, vei vedea nenumărate galaxii, dintre care majoritatea găzduiesc găuri negre centrale masive, miliarde de stele și planetele care le însoțesc. Universul abundă în obiecte uriașe și spectaculoase, iar la prima vedere ar putea părea că aceste structuri masive conțin cea mai mare parte a materiei din univers.
Însă teoria Big Bangului prezice că aproximativ 5% din conținutul universului ar trebui să fie format din atomi alcătuiți din protoni, neutroni și electroni. Majoritatea acestor atomi nu se regăsesc în stele și galaxii – o discrepanță care i-a nedumerit mult timp pe astronomi.
Dacă nu se află în stelele și galaxiile vizibile, cel mai probabil loc în care se ascunde materia este spațiul întunecat dintre galaxii. Deși spațiul este adesea descris ca un vid, el nu este complet gol. Particule și atomi individuali sunt dispersați în spațiul dintre stele și galaxii, formând o rețea întunecată, filamentară, numită „rețeaua cosmică”.
- Detalii
- de: Chris Impey
- Ştiri Terra - astronomie
România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate. Sursa foto – Eurostat
Noul Raport State of Health in the EU ne arată un sistem subfinanțat, dar și o fereastră de oportunitate pentru investiții în prevenție și servicii comunitare.
România rămâne printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai slabe rezultate în materie de sănătate, arată raportul State of Health in the EU – Romania Country Health Profile 2025, publicat de Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate.
Cheltuielile pentru sănătate sunt cele mai mici din UE, speranța de viață este cu peste cinci ani sub media europeană, iar mortalitatea evitabilă se menține la niveluri ridicate, indicând limitele unui sistem care continuă să intervină târziu și fragmentat.
- Detalii
- de: Dr. Bianca Cucoș
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Dacă folosești un telefon mobil cu serviciile de localizare activate, este foarte probabil ca date despre locul în care locuiești și lucrezi, unde îți faci cumpărăturile, unde mergi la biserică și la medic, precum și unde ai călătorit în timpul sărbătorilor să fie scoase la vânzare. Iar U.S. Immigration and Customs Enforcement este unul dintre clienți.
Guvernul Statelor Unite nu trebuie să colecteze singur date despre locația oamenilor, pentru că telefonul tău mobil o face deja. Deși datele de localizare sunt uneori colectate ca parte a utilizării intenționate a unei aplicații de telefon, cum ar fi navigația sau prognoza meteo, mult mai des locațiile sunt colectate invizibil, în fundal.
- Detalii
- de: Emilee Rader
- Ştiri tehnologie
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) și-a revizuit îndrumările de lungă durată privind vaccinurile și autismul. Anterior, recomandările afirmau clar și corect că dovezile arată că nu există nicio legătură între vaccinuri și apariția autismului.
Acum, CDC susține că „studiile care susțin o legătură [între vaccinuri și autism] au fost ignorate de autoritățile sanitare”. De asemenea, afirmă: „Afirmația «vaccinurile nu cauzează autism» nu este una bazată pe dovezi, deoarece studiile nu au exclus posibilitatea ca vaccinurile administrate sugarilor să provoace autism”.
Secretarul pentru sănătate, Robert F. Kennedy Jr, a cerut CDC să facă aceste modificări, în pofida faptului că, la audierea sa de confirmare, a promis că nu va modifica recomandările CDC privind vaccinurile.
- Detalii
- de: Hassan Vally
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Ceasul circadian biologic la om
Ceasul biologic afectează ritmul zilnic al multor procese fiziologice. Această diagramă ilustrează modelele circadiene tipice pentru cineva care se trezește dimineața devreme, mănâncă prânzul în jurul orei 12 și se culcă în jurul orei 22.
Deși ritmurile circadiene tind să fie sincronizate cu ciclurile de lumină și întuneric, aceste pot fi influențate de diverși factori, precum temperatura ambiantă, orele mesei, programul și durata somnului, stresul și exercițiile fizice.
Credit imagine: wikipedia.org
Corpul uman este guvernat de ritmuri care se întind de la fracțiuni de secundă până la cicluri lunare sau sezoniere. În cartea „Biological Rhythms”, Daniel Forger — profesor de matematică, medicină computațională și bioinformatică la Universitatea din Michigan — explică modul în care aceste ritmuri influențează somnul, starea de spirit, hormonii, metabolismul și performanța.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Un nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (2024–2025) analizează nivelul de pregătire al statelor din Regiunea Europeană pentru integrarea inteligenței artificiale în sănătate, într-un context de transformare tehnologică accelerată. Deși AI promite îmbunătățirea îngrijirii pacienților și reducerea presiunii asupra sistemelor de sănătate, OMS atrage atenția asupra riscurilor legate de etică, guvernanță și responsabilitate, în absența unor cadre clare de implementare.
- Detalii
- de: Dr. Monica Dugăeșescu
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Când rezultatele sondajului național al Canadei privind pierderile de colonii de albine au fost publicate în iulie 2025, ele nu au constituit o surpriză. Potrivit Asociației canadiene a apicultorilor profesioniști, aproximativ 36% dintre cele 830.000 de colonii de albine melifere din Canada au pierit peste iarnă.
Aceste cifre obișnuiau să genereze titluri de presă. Dar după aproape două decenii cu aceeași poveste — colonii care mor iarna, apicultorii care se străduiesc să le refacă, reușind parțial, iar ciclul se repetă — statisticile triste nu mai sunt o noutate, iar noi încă încercăm să înțelegem de ce fenomenul persistă.
Acum, am putea avea un moment de revelație. Împreună cu colega mea Abigail Chapman am descoperit recent că mătcile albinelor melifere sunt infectate cu virusuri care le compromit fertilitatea și pot duce la înlăturarea lor din colonie. Iar acest lucru este important, pentru că „mătci slabe” reprezintă principala cauză raportată de apicultorii canadieni pentru pierderile de colonii.
- Detalii
- de: Alison McAfee
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Moliile – și multe alte insecte zburătoare – sunt atrase de lumina artificială pe timp de noapte, un lucru observat de majoritatea oamenilor, de-a lungul istoriei și în întreaga lume. Dar, în ciuda caracterului universal al acestui fenomen, explicații solide s-au dovedit greu de găsit.
Biologul britanic Samuel Fabian, într-un scurt videoclip publicat de Nature, arată că cele mai comune explicații – că insectele sunt atrase de căldură sau că ar confunda luminile artificiale cu Luna în timp ce încearcă să se orienteze pe cerul nocturn – nu rezistă testelor de laborator.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
O ilustrare a radiației Hawking lângă o gaură neagră. Credit: Pixabey.com
Radiația Hawking nu a fost încă demonstrată, dar în general este considerată reală. În esență, argumentul este că atunci când combini orizonturile evenimentelor găurilor negre cu incertitudinea cuantică, energia termică poate scăpa dintr-o gaură neagră.
Nu avem o teorie complet cuantică a gravitației, dar avem câteva modele semiclasice care susțin existența radiației Hawking. Iar dacă această radiație există, interacțiunea găurilor negre este guvernată de legile termodinamicii.
- Detalii
- de: Brian Koberlein
- Ştiri Terra - astronomie
Descoperirile recente din regiunea Afar din Etiopia clarifică identitatea fosilelor vechi de 3,4 milioane de ani cunoscute sub numele de „piciorul Burtele” (descoperit în 2009 în situl Burtele-2). Cele opt oase ale piciorului aparțin speciei Australopithecus deyiremeda, un hominin care combina trăsături ale maimuțelor și trăsături umane timpurii. Asocierea a fost făcută după identificarea, în apropiere, a unui set de 25 de dinți și a mandibulei unui copil de circa patru ani și jumătate, aparținând aceleiași specii.
Această specie mergea biped, dar păstra un deget mare opozabil, util pentru cățărare. Imaginea rezultată este a unui hominin care îmbina mersul vertical cu mobilitatea arboricolă, într-un mod diferit de cel al oamenilor de astăzi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştirile zilei
Primele cuvinte ar fi putut apărea acum aproximativ 135.000 de ani. Această perioadă se află mult înainte ca oamenii să fi inventat scrierea sau orice formă de înregistrare a sunetului, ceea ce explică de ce originile limbajului rămân una dintre cele mai mari enigme. Lingviștii subliniază că niciun fel de urme directe nu au supraviețuit, iar Homo sapiens e posibil să fi trăit fără cuvinte pentru o mare parte din istoria sa timpurie. Comunicarea ar fi fost realizată prin gesturi, posturi ale corpului și sunete expresive legate de frică, durere, bucurie sau avertismente.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştirile zilei
În aproape patru ani de la declanșarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, tehnologia dronelor a trecut printr-o accelerare spectaculoasă: producția anuală se măsoară azi în milioane de unități, iar inovarea a fost impulsionată direct de nevoile de pe câmpul de luptă.
Una dintre transformările-cheie este integrarea sistemelor de ghidare asistate de inteligență artificială, menite să mențină un atac precis în condiții de interferențe electronice intense.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri tehnologie
Aristotel credea că abilitatea de a raționa este trăsătura care ne separă de restul animalelor. În viziunea acestuia, a raționa înseamnă a ne forma convingerile pe baza dovezilor și a le revizui atunci când apar informații noi.
O serie recentă de cinci experimente coordonată de Jan M. Engelmann, antropolog evoluționist la Universitatea Berkeley, arată însă că această capacitate nu este exclusiv umană: cimpanzeii pot evalua probe, le pot ordona ca tărie și își pot schimba deciziile atunci când apar dovezi mai bune.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
