Te poți deplasa mai repede decât vântul, dacă acesta e singura sursă de accelerare?
În urmă cu câteva zile (29 mai), Derek Muller, un tânăr care popularizează știința pe YouTube cu real succes, s-a arătat dispus să încerce o mașinărie a unui inventator, Rick Cavallaro, care susține că mecanismul inventat de el, adică o elice atașată în spatele vehiculului, permite deplasarea acestuia mai repede decât vântul. Ideea ar fi că atunci când vehiculul se mișcă sub acțiunea vântului, elicea are propriul ei rol, adăugând accelerație și făcând astfel ca deplasarea să fie mai rapidă decât a vântului.
→ Flash: din ce în ce mai multe femei se simt atrase de același sex
→ Cercetători de la Binghamton Human Sexualities Research Lab din New York au studiat comportamentul sexual al omului aproximativ un deceniu. Participanților la studii li s-a cerut, simplu, să-și declare sexul și orientarea sexuală. Atunci când au făcut o analiză a datelor acumulate de-a lungul timpului au avut o surpriză: în doar 9 ani au avut loc modificări semnificative în ce privește raportarea, sub aspectul atracției sexuale, la același sex a femeilor.
Când adunarea nu mai e ce știam că e...
→ Dacă aduni 10 mere cu 10 mere obții, desigur, 20 de mere. Dar dacă pui împreună o cană de apă cu temperatura de 10 °C cu o cană cu apă cu temperatura de 10 °C, nu obții apă cu temperatura de 20 °C. Asta pentru că temperatura este măsura energiei medii a particulelor apei, iar mediile nu se adună cum se adună merele.
Care sunt tehnicile pentru a descoperi o planetă?
Ați auzit / citit adesea în ultimii ani că astronomii au descoperit o nouă exoplanetă (adică planetă din afara sistemului nostru solar). Dar cum fac asta? Ce metode folosesc aceștia? Cât de dificil este să descoperi o exoplanetă?
Am scris recent un articol despre singura imagine directă pe care o avem a unui alt sistem solar. În articol menționam dificultățile în fotografierea altor sisteme solare, date fiind distanțele enorme care ne despart de acestea. Azi se cunosc 3.517 stele care au exoplanete. Iar 783 de sisteme multiplanetare au cel puțin trei planete confirmate. Stelele cu cele mai multe planete (confirmate) sunt Soarele și Kepler-90 cu 8 planete fiecare, urmate de TRAPPIST-1 cu 7 planete.
Bun, dar cum descoperi o planetă? Iată cinci tehnici folosite de astronomi pentru a descoperi exoplanete.
→ De ce este creierul în... cap?
Știu... Ce întrebare mai e și asta, nu? Acum câteva zile am scris despre „De ce apa nu are niciun gust”, iar acum despre locul creierului în organism. Unde-ar putea să fie creierul dacă nu în cap, nu? Că doar nu e doar cazul nostru; și câinii, și maimuțele, chiar și rațele au creierul tot în cap.
Dar de ce? De ce să nu fie creierul în stomac de exemplu, ascuns în aceeași carcasă de os cum este și în cap. Nu era mai bine protejat acolo? Era. Și atunci?
→ Cum se pronunță „SCIENTIA”?
Dacă tot intrați din când în când pe acest site, cum pronunțați numele site-ului când îl recomandați cuiva? A, nu-l recomandați? Păcat, că nici nu știți ce pierde respectivul / respectiva :)
Revenind... Pur și simplu citiți cuvântul ca pe orice cuvânt în limba română? Pentru că „scientia” este un cuvânt în limba latină care înseamnă „cunoaștere”, din care a derivat termenul „știință”, iar regulile de pronunție în latină nu sunt chiar ca în română, chiar dacă limba română este una care are multe în comun cu latina.
Cum „știe” un termometru temperatura corpului nostru?
Dacă două sau mai multe sisteme sunt puse împreună, o parte a energiei celui mai cald va fi transferată către cel mai rece până când ambele vor ajunge la aceeaşi temperatură (adică până se ajunge la echilibru termic).
Există vreo fotografie a unui alt sistem solar?
Sistemul nostru solar, la scară. Clic pe imagine pentru o rezoluţie mai bună.
O întrebare primită recent de la un copil (pe scientia.ro intră mulți copii) este următoarea: „Există alte sisteme solare? Pentru că am spus asta unor colegi, dar nu m-a crezut niciunul”.
Iată o întrebare bună. Cei care intră regulat pe scientia ori sunt pasionați de știință știu că există și alte sisteme solare. Și alte galaxii. Dar răspundeți la următoarea întrebare: ați văzut vreodată imaginea unui alt sistem solar? Și aici nu vorbim despre acele imagini realizate pe calculator (adică reprezentări artistice). Vorbim despre o imagine clasică a unui alt sistem solar, o fotografie, așa cum am văzut fotografii ale planetelor sistemului nostru solar, obținute de diverse sonde spațiale.
De ce nu are apa niciun gust?
E o întrebare interesantă, nu? Pentru că, literalmente, apa nu are niciun gust. Este, dacă vreți, baza de la care pleacă toate gusturile. Dar dacă adăugați ceva în apă, atunci, cel mai probabil, apa va avea gust, gust care poate fi bun, ca atunci când adaugi un sirop de muguri de brad, sau rău, ca atunci când adaugi aspirină pisată.
LHCb măsoară cea mai mică diferență de masă între particule
Rezultatul coliziunilor de particule în cadrul proiectului LHCb.
Fasciculul de protoni se deplasează de la stânga la dreapta. Liniile din imagine indică traiectele particulelor rezultate în timpul coliziunii.
Se numește oscilație între un mezon D0 și antimezonul D0; un efect de natură cuantică care a fost recent măsurat în cadrul proiectului LHCb de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN, Geneva. Ca să aibă loc această oscilație trebuie să existe o diferență între masele celor două particule. Aceasta este cea mai mică măsurată vreodată în fizică, de doar 10-38 grame!
→ Flash: aproape toată masa cunoscută din univers provine din dinamica gluonilor și a quarkurilor
Într-un studiu din 2018 cercetătorii au calculat masa protonului, pe baza a patru surse: condensat de quarkuri (9 %), energia cinetică a quarkurilor (32 %), energia cinetică a gluonilor (36 %) și „contribuția gluonică anormală” (23 %).
Trucul psihologic prin care au ajuns nemții să mănânce cartofi
Frederic al II-lea (1712 - 1786), devenit cunoscut sub numele de Frederic cel Mare (Friedrich der Große), a fost rege al Prusiei între 1740 și 1786. Și, printre altele, gândindu-se că va evita perioade de foamete și fluctuațiile prețurilor alimentelor, a vrut ca populația să cultive cartofi, plantă descoperită în Peru de spanioli pe la 1530 și cultivată ulterior, în primă fază, în Spania și în Italia.
Dar a apărut o problemă: țăranii nu voiau să cultive cartofi. De ce? Mai multe motive. Întâi de toate, cartofii nu erau menționați în Biblie. Faptul că nu avea cum să știe Dzeul din Orientul Mijlociu ce plante creșteau prin America de Sud pe când se scria Biblia nu era un răspuns, desigur. Apoi mai era problema indicată în mod clar de câini. Câinii nu voiau să mănânce cartofi. Ori dacă nici câinii nu mâncau cartofii, de ce ar fi mâncat oamenii?
Problema lui Molyneux: poate un orb care începe să vadă să recunoască un cub ori o sferă, pe baza memoriei atingerii lor?
În secolul XVII un filozof englez pe nume William Molyneux, a cărui soție era oarbă, și-a pus o întrebare simplă: poate un om născut orb, care devine capabil să vadă la un moment dat, să identifice pe baza datelor simțului tactil din memoria sa un cub și o sferă, atunci când le vede pentru prima dată?
14 țări controlează 93,5 % din petrolul lumii
Țările care controlează rezervele de petrol ale lumii au, în multe cazuri, o putere economică și geopolitică disproporționată față de alte state. Pentru că țițeiul este combustibilul pe care funcționează economia globală. O treime din energia produsă pe glob vine din petrol, incomparabil mai mult decât orice altă sursă de energie.
→ Flash: flexibilitatea creierului este... de neînțeles
› Într-un studiu recent pe șoareci cercetători americani au descoperit o fluiditate a zonelor cerebrale care nu poate fi explicată.
„Fragmente” de Epictet (note de lectură)
Portret (imaginar) al lui Epictet (1715). Imaginea completă aici.
În urmă cu câteva săptămâni am publicat un prim articol dedicat operei lui Epictet, în care am trecut în revistă cele mai interesante maxime ale acestuia din „Manual”, însoțite de comentarii.
Acest articol în dedicăm „Fragmentelor”, o serie de maxime păstrate de marele filozof stoic pe care le-am și explicat prin scurte comentarii, atunci când am crezut că este cazul.
De ce roboții nu pot fi niciodată ca oamenii (JID-042)
1. Cum îi „explici” unui robot ce înseamnă „sărat” sau „dulce”?
Încearcă întâi să descrii în cuvinte senzația de sărat pentru un semen de-al tău care nu a avut acces niciodată la sare. Ce spui? Nu prea ai ce, nu? Nu există cuvinte care să descrie ce simți, dacă cel cu care vorbești nu știe deja acest lucru.
Să revenim la robot acum. Cum faci să-l înveți ce înseamnă sărat ori dulce? Îi dai să pună pe senzorul lui sare ori zahăr, nu? Și? Ce legătură să fie cu senzația de sărat pe care o simți tu atunci când pui sare în gură?
DES: cea mai mare și detaliată hartă a galaxiilor pentru o optime de cer
Proiectul de cercetare colaborativ DES (Dark Energy Survey) a realizat și examinat cea mai mare hartă a galaxiilor din univers: circa 220 milioane de galaxii distribuite pe o optime din bolta cerească. Obiectivul este de a înțelege mai bine structura universului, compoziția acestuia și evoluția de la Big Bang până în prezent.
Populația României și a lumii îmbătrânește și se reduce
Cel mai probabil nu suprapopularea, ci numărul redus de copii va fi problema principală a acestui secol, când vorbim de cum evoluează populația lumii. România se va confrunta cu o reducere de 15 % a populației în următorii 30 de ani.
Secolul XX a fost martorul unei creșteri a populației lumii de la 1,6 miliarde la 6 miliarde (în 2000), dar acest trend a încetat. La nivel global, populația se reduce și îmbătrânește.
