De ce este roșu, galben ori portocaliu butonul „adaugă în coș”. Neuromarkentigul și comportamentul cumpărătorului
Suntem toți consumatori. Iar o industrie uriașă, cea care vinde, orice, vrea să știe cât mai multe despre noi, cum ne comportăm în calitate de cumpărători. Comportamentul consumatorului este un domeniu de confluență al mai multor discipline: psihologie, sociologie, marketing sau economie comportamentală. Recent, tehnologia modernă și progresele din neuroștiințe vin să completeze ceea ce știm despre consumatori.
Creier uman are o tendință spre negativitate și îngrijorare
Creierul uman este construit cu o sensibilitate foarte mare la evenimentele neplăcute; nu la fel stau lucrurile când vine vorba despre evenimente pozitive. În plus, stimulii negativi sunt stocați mai rapid în memoria de lungă durată decât cei pozitivi.
De ce este durerea de spate atât de prezentă la om? Și ce se poate face?
Cine are mai mult de 30 de ani și nu știe ce este durerea de spate? Durerile de spate ajung atât de severe, că mulți trebuie să stea la pat zile în șir, până-și revin cât de cât. Care este cauza? Și ce se poate face?
Ce să faci ca să-ți îngroși obrazul
Acesta e un articol pentru aceia dintre noi terorizați de bunul-simț. Cine nu are în echiparea proprie niște idei-forță sau cogniții/credințe de esență? Ele intră la narațiunea despre sine. Potrivit acesteia, cineva ar putea să creadă, spre exemplu, că e o persoană isteață foc. Ba chiar, și e o diferență, nu doar să creadă, ci să fie identificată cu această convingere (she has a core belief, m-ar englezi un cognitivist de la uzina cognitivă de terapeuți).
Ridicările (deadlift), exercițiul pe care trebuie să-l practici chiar dacă nu faci niciun pic de sport
Două lucruri ar trebui predate în școli într-un mod cât mai explicit, pentru că acestea sunt responsabile în cea mai mare măsură de sănătatea noastră: alimentația și exercițiul fizic. Ambele sunt privite de mulți ca mofturi, dar sunt fundamentale în menținerea unui organism sănătos și pentru asigurarea unei bune calități a vieții.
Cum să mănânci corect și cum să-ți asiguri o bună formă fizică - reprezintă mistere pentru cei mai mulți dintre noi. Și nu ar trebui să fie așa.
Astăzi am aflat 〈14〉: de ce nu știm exact ce știm, ca specie, plus alte descoperiri recente uimitoare
• Este foarte posibil ca întrebări de care credem că nu au răspuns să-și aibă totuși răspunsul prin vreo lucrare publicată într-un colț al Internetului. Noi, ca umanitate, nu știm ce știm, pentru că nu e nimeni care să urmărească (și indexeze) tot ce se publică în domeniul cunoașterii. Articolele științifice publicate doar pe arXiv sunt în jur de 200 de mii, dar sunt multe alte surse, precum articole în alte publicații, teze de doctorat șamd.
Soluția? Computerele, inteligența artificială, care să „citească” tot ce se publică și să creeze un fel de super-bază-de-date. Dar deocamdată nu este posibil, pentru că IA nu înțelege conceptele și relațiile dintre ele (link).
Așa arată un dezastru sanitar
Recorder: „Cu una dintre cele mai mici rate de vaccinare din UE, cu restricții puține și nerespectate, România a ajuns pe primul loc în Europa și pe locul trei în lume la rata de mortalitate COVID.
Statisticile arată înfiorător, dar imaginile din spitale sunt și mai dure. Am stat o seară întreagă la camera de gardă a Spitalului Universitar din București pentru a arăta realitatea din spatele cifrelor.
Eșecul e vizibil în privirile speriate ale bolnavilor, unii dintre ei așezați pe scaune, cu tubul de oxigen la picioare, e vizibil în deznădejdea și în epuizarea cadrelor medicale, în tăcerea sacilor negri, cu fermoar, care sunt cărați în neștire pe holuri.”
Multe dintre amintirile noastre sunt false. Iată modalități de plantare și distorsionare a acestora
În principiu, suntem siguri de amintirile noastre. Dacă nu ne bazăm pe ele, atunci pe ce? Unii chiar au tendința să creadă că amintirile sunt stocate în creier într-un mod similar celui în care datele sunt depozitate pe un computer (metafora creierului privit ca un computer). Dar lucrurile nu stau așa. În fapt, știm puține despre cum se formează și se păstrează amintirile.
De ce să blindezi avioanele unde nu găsești găuri de gloanțe
Al Doilea Război Mondial. Manhattan, SUA. Grupul de cercetare statistică - un program secret prin care statisticieni americani contribuiau la efortul de război. Cu ajutorul ecuațiilor.
Militarii își doreau, printre altele, ca avioanele americane să nu fie doborâte de inamic ori să fie lovite cât mai puține. Au prezentat o serie de date cu privire la distribuția găurilor de gloanțe grupului de statisticieni pornind de la ce observaseră la avioanele întoarse din misiuni:
Anvelopele fără aer vor deveni realitate în 2024
Adevărul este că mașinile au evoluat (avem astăzi mașini electrice, pe hidrogen și pe energie solară), dar cauciucurile nu prea mult de la apariția automobilului. Avem telefoane care se pot îndoi și sta în apă fără să se strice, dar nu avem cauciucuri care să reziste unui cui de pe stradă.
Michelin și General Motors promit, împreună, să aducă o anvelopă fără aer pe piață în 2024. Prototipul se numește „Uptis” (Unique Puncture-proof Tire System) și este făcut dintr-o jantă de aluminiu și plastic ranforsat cu fibră de sticlă (GFRP).
Pâinea - compoziția chimică și valoarea nutritivă
Compoziția chimică și valoarea nutritivă a pâinii:
Călătorie în interiorul unei stele neutronice [video]
Stea neutronică (reprezentare artist)
Stelele neutronice reprezintă unele dintre cele mai stranii obiecte cosmice, poate cu excepția găurilor negre. Au o magnetosferă cu cele mai puternice câmpuri magnetice din univers, formată din electroni și pozitroni, o atmosferă de cel mult un metru alcătuită dintr-o plasmă de nuclee de hidrogen și heliu și o gravitație de 100 de miliarde de ori mai puternică decât cea de pe Terra. Iar dacă prin zonă se găsește o stea, steaua neutronică va începe să o „devoreze”, acumulând masă și devenind, poate, o gaură neagră. Dar lucrurile sunt mult mai complicate și mai bizare...
Ce sunt punctele Lagrange?
Punctul Lagrange numărul 2
Punctele Lagrange, denumite astfel după matematicianul și astronomul italian Joseph-Louis Lagrange, sunt locuri de echilibru gravitațional din sistemul solar. Obiectele care sunt plasate în aceste locații tind să stea acolo, pentru că forțele sunt în echilibru. Cu alte cuvinte, punctele Lagrange sunt locații din sistemul solar unde obiectele pot orbita Soarele la aceeași viteză ca o planetă, stând în același loc în raport cu ambele corpuri cerești (Soare și planetă). Telescopul James Webb Space, de exemplu, va orbita Soarele din punctul Lagrange numărul 2.
Astăzi am aflat 〈13〉: de la coincidențe cu Stephen Hawking la vorbitul cu vitele al lui Pitagora
• Coincidențele au misterul și farmecul lor. Iată una din lumea științei: faimosul fizician Stephen Hawking s-a născut la exact 300 de ani de la moartea fondatorului științei moderne, Galileo Galilei. Și cum asta nu era suficient, a murit la exact 139 de ani de la nașterea lui Albert Einstein, cel mai mare și mai faimos om de știință din istorie.
Principiile antrenamentului sportiv. Componentele formei sportive
Programele de antrenament pot fi proiectate pentru a asigura anumite beneficii de sănătate ori pentru a îmbunătăți pregătirea fizică pentru anumite sporturi. Indiferent de scopul urmărit, există o serie de principii de antrenament care trebuie cunoscute și adoptate.
Este autoironia semnul inteligenței?
Acest articol a fost generat de o întrebare (cea din titlul acestui articol) de pe Twitter. M-am gândit un pic la subiect, dar cum au ieșit mai multe cuvinte decât îți permite Twitter-ul să pui într-un număr rezonabil de mesaje, am zis că e mai bine să le adun într-un articol.
Întrebarea reflectă „înțelepciunea populară” și are, prin urmare, un nivel de imprecizie destul de ridicat, pentru că nu este clar la ce se referă „inteligența”. Dar acesta este meritul „înțelepciunii populare”, nu? Și anume faptul că încapsulează în cuvinte puține o experiență îndelungată a multora. Sigur, înțelepciunea populară nu trebuie să fie mereu „corectă”, dar trebuie să fi pornit de la ceva real :)
Primul vaccin anti-malarie, Mosquirix, a fost aprobat de OMS
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a aprobat miercuri primul vaccin împotriva malariei. Acesta este numit Mosquirix și este produs de compania britanică GlaxoSmithKline.
Vaccinul a fost deja administrat unui număr de 2,3 milioane de copii din Ghana, Kenya și Malawi într-un studiu clinic pilot coordonat de OMS. Malaria este o boală care se manifestă în special în Africa (94 % din cazuri), care a ucis circa 275 de mii de copii de până la 5 ani doar în 2019.
Cum funcționează „integritatea tensională” (tensegrity)?
Priviți cele două obiecte de mai sus (în fapt e un obiect fotografiat din unghiuri diferite). Nu este nicio iluzie optică: cele două structuri denumite în engleză „tensegrity” sunt în echilibru, deși componentele dure, bucățile de lemn, nu se ating unele de altele, fiind conectate prin intermediul unor lanțuri și a unui arc (care putea fi, de asemenea, un lanț). Pare că sfidează gravitația, la prima vedere... Cum poate funcționa o asemenea structură?
Progresele prezentate public privind obținerea energiei prin fuziune nucleară sunt false
Progresele prezentate public privind obținerea energiei prin fuziune nucleară sunt false, promovate de cercetători de primă mână (interesați).
Cel mai important proiect de cercetare privind producerea energiei prin intermediul fuziunii nucleare, încă în construcție, este ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor), situat în Franța. Informațiile din presă și reviste de specialitate sunt optimiste (conform cărora în 2025 ITER ar produce de 10 ori mai multă energie decât consumă, producând 500 MW, consumând 50 MW), dar înșelătoare. Un joc (interesat) cu termenii folosiți ascunde adevărul: reactoarele de astăzi sunt departe de a fi eficiente (adică să producă mai multă energie decât consumă). Iată cum e posibil așa ceva...
