Progresele în înțegerea sistemelor complexe au fost recompensate cu Premiul Nobel pentru fizică în 2021
Ceremonia de decernare a Premiul Nobel pentru fizică în anul 2021 a avut loc pe 05.10.2021, ora 12.45 (ora României) și a putut fi urmărită în direct pe YouTube și pe site-ul nostru. Momentul anunțării câștigătorilor a fost urmărit online de circa 17 mii de persoane.
Premiul Nobel pentru fizică în anul 2021 a fost acordat, pe de-o parte (jumătate din premiu), lui Syukoro Manabe (Universitatea Princeton, SUA) și lui Klaus Hasselmann (Institutul Max Planck pentru Meteorologie, Hamburg, Germany), pentru „modelarea fizică a climatului Terrei, cuantificarea variabilității și prezicerea corectă a încălzirii globale”, iar pe de altă parte lui Giorgio Parisi (Universitatea Sapienza, Roma, Italia), pentru „descoperirea interconexiunilor dintre dezordine și fluctuații în sistemele fizice de la nivel atomic la cel planetar”. Una peste alta, premiul Nobel din acest an recunoaște progresele în înțelegerea sistemelor complexe.
Descoperirea mecanismelor prin care identificăm temperatura și atingerea / propriocepția - a fost recompensată cu Premiul Nobel
Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în 2021 a fost acordat ieri lui David Julius și lui Ardem Patapoutian, ambii din SUA, cercetători care au descoperit în mod independent mecanismele prin care simțim căldura, frigul, pe de-o parte, și atingerea și mișcările propriul corp, pe de alta. Într-un limbaj mai tehnic, cei doi au descoperit „transductorii mecanici și termici”. Pe lângă gloria asigurată de premiu, cei doi vor primi și un premiu în bani; în 2020 valoarea premiului a fost 968,000 €, sumă pe care cei doi o vor împărți.
David Julius a folosit un ingredient al ardeiului iute numit capsaicină pentru a identifica celulele nervoase care reacționează la temperaturi mari. În schimb, Ardem Patapoutian a condus o echipă de cercetători care a identificat un receptor care reacționează la presiune, atingere și poziționarea părților organismului.
Studiul coliziunilor de fotoni poate duce la descoperirea unei noi fizici
Atunci când se ciocnesc ioni de plumb sau de aur, pe lângă interacțiuni ale quarcurilor au loc și ciocniri de fotoni. Studiul acestor ciocniri de fotoni poate oferi informații utile despre fenomenele care au loc, existând speranțe că datele obținute ne-ar putea furniza indicii ale unei fizici dincolo de modelul standard al particulelor fundamentale.
7 cazuri în care inteligența artificială eșuează
Inteligența artificială (IA) poate depăși omul într-o plajă largă de problematici, dar și-a dovedit multiple limite, uneori letale. Răspândirea IA ne obligă să știm mai multe despre această tehnologie, căci are un impact direct asupra vieții noastre. Iată șapte moduri în care eșuează.
Și cum am comunica noi cu extratereștrii, dacă i-am întâlni? (JID-051)
Dacă viața a apărut pe Terra, atunci trebuie să fi apărut și pe alte planete, cu condiții similare. Dar cum am comunica noi cu extratereștrii dacă i-am întâlni? Să nu uităm că nu putem comunica nici cu specii inteligente de pe Terra, pe care le studiem de zeci de ani, cum ar fi maimuțele superioare ori delfinii.
De ce ar trebui să tratezi viața ca și cum ar fi o piesă de teatru, plus alte gânduri în prag de toamnă (JID-055)
• Nu ai cum ști, dar este posibil ca într-un târâm pre-viață să fi fost întrebat, înainte să te întrupezi în cel care te-ai fost la naștere: „Prietene, ai șansa unică să trăiești o viață pe Pământ. Nu-ți pot spune cum va fi viața ta, rea sau bună. Dacă spui „da”, te vei naște și vei trăi, dar nu vei ști că am avut această discuție. Ce alegi? Te bagi sau nu?”? Ce ai alege? Probabil că ai spune „sigur!”. De ce nu? Ar părea amuzant. E ca și când ți-ai da acordul pentru a fi un actor într-o piesă de teatru, în care-ți joci propriul rol.
În fapt, fizicienii nu cred literalmente în Big Bang, dar deocamdată nu avem o teorie mai bună
Evoluţia universului
În cărțile de popularizare a fizicii veți găsi cu siguranță și teoria Big Bang, care explică apariția universului. Am scris cu câteva luni în urmă un articol în care prezentam dificultățile acestei teorii. În fapt, sunt puțini fizicieni care să creadă realmente că Big Bangul chiar a avut loc. Iată de ce și ce spune această teorie despre univers.
Gânditul este plictisitor și dureros, iar mulți ar prefera șocuri electrice propriilor gânduri
În vechime, să învingi plictiseala arăta tăria de caracter a celor excepționali. Să fii cu tine însuți nu a fost niciodată ușor. Dar astăzi, într-o lume plină de distracții, ce mai este distractiv? Mulți dintre noi găsesc chiar și perioade scurte, de maximum 15 minute, insuportabile fără un mijloc de distracție la îndemână. Chiar și șocurile electrice sunt preferabile companiei propriilor gânduri...
La ce bun cititul? (JID-054)
Un lucru ce mă scoate din sărite este lamentația periodică în care se angajează jurnaliști ori blogări de ocazie cu privire la cât de puțin citesc românii. Că cică alții din alte țări citesc mai multe cărți și, e clar, ăia sunt mai deștepți și de aia au mai mulți kilometri de autostrăzi. Să citim și noi mai multe cărți și se vor rezolva toate problemele nației.
Noi progrese în măsurarea masei nucleului atomului de indiu
ISOLTRAP
Nucleele atomilor sunt compuse din protoni și neutroni care se regăsesc în interiorul nucleului în cadrul unor niveluri energetice și orbitali, așa cum este și cazul electronilor (puteți citi aici articolul nostru despre cum se distribuie electronii în cadrul atomului); există nuclee cu numere magice de neutroni sau protoni, adică cu nivelurile energetice complete. Printre acestea un rol deosebit îl joacă nucleul dublu magic staniu-100.
Recent, în cadrul unui experiment efectuat cu ajutorul spectrometrului de masă de mare precizie ISOLTRAP de la Cern, cercetătorii au reușit să se apropie de acest nucleu greu de produs, prin măsurători efectuate asupra nucleului de indiu-100.
Bârfa, deși condamnabilă moralmente, are efecte utile asupra ta și a grupului din care faci parte (JID-050)
Ce înseamnă să bârfești? Să vorbești de rău despre altcineva în absența acestuia. Așa că, privind de departe, bârfa e un lucru rău, condamnabil. Dar cred că sunt câteva aspecte utile, de regulă uitate de cei care critică bârfa. Bârfa este utilă în fortificarea legăturilor dintre membrii grupului și a stimei de sine.
Câinele lui Pavlov. Cum a descoperit Ivan Pavlov reflexele condiționate
Unul din câinii lui Pavlov cu o canulă implantată pentru colectarea salivei
Credit: wikimedia.org
La începutul sex. XX Ivan Pavlov era unul dintre cei mai renumiți oameni de știință din lume. Acestuia i-a fost acordat în anul 1904 Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină „ca semn de recunoaștere a progreselor acestuia în fiziologia digestiei, prin care s-a transformat și îmbogățit cunoașterea cu privire la acest domeniu”. Dar numele omului de ştiinţă rus este asociat mai degrabă cu fenomenul condiţionării clasice pe care Pavlov l-a descris în premieră în urma unor experimente avându-l drept subiect pe nu mai puţin celebrul său câine (dar au fost folosiți, desigur, mai mulți câini).
Astăzi am aflat 〈12〉: de la cea mai veche pictură la cel mai nou oraș
• Cea mai veche pictură rupestră a fost descoperită în Indonezia, arheologii estimând-o la peste 45 de mii de ani. Pictura, măsurând 136 x 54 cm, a fost găsită în peștera Leang Tedongnge și reprezintă un porc, cu două palme în stânga-sus. (sursa)
De ce nu este hidrogenul un combustibil folosit la scară largă?
Textul de mai sus aparține, într-adevăr, lui Jules Verne, care l-a inclus în cartea sa intitulată „Insula misterioasă”. Dar în acest articol vom vorbi despre hidrogen: vom ajunge să folosim hidrogenul ca principal combustibil? Tehnologia există, dar care sunt principalele dificultăți?
„Pentru că în realitate lucrurile sunt, nu se măsoară”... Paradoxul lui Zenon (JID-053)
Paradoxul lui Zenon: Ahile şi broasca ţestoasă.
Nu știu niciun jurnalist de știință autentic în presa generalistă de la noi. Cei care scriu despre știință, de regulă traduc (ceea ce este meritoriu), dar nu înțeleg. C. T. Popescu este un caz aparte, în sensul că acesta se străduiește să înțeleagă când vorbește despre lucruri care țin de știință. La un moment dat, de exemplu, acesta scrie despre concepte complexe, precum „universul observabil”, „materia întunecată și energia întunecată” și vidul din interiorul atomului. Am scris un articol în care am explicat ce a înțeles corect și ce nu.
Recent „gazetarul” (cum vrea să fie numit, pentru a se delimita de jurnaliștii de tip nou, cu care nu vrea să fie asociat) spune că a rezolvat „paradoxul lui Zenon”. E o afirmație îndrăzneață, căci paradoxul a dat bătăi de cap multor mari gânditori de-a lungul timpului, așa că merită să urmărim firul gândirii acestuia.
Ce sunt reflexele?
Reflexul rotulian
La începutul sec. XIX cercetătorii știau puține despre sistemul nervos. Știau că organismul uman are nervi și că nervii erau implicați în „reflexe”, circuite tip „intrare-ieșire” (sau input-răspuns) care fac parte din sistemul nervos.
Limitele de nedepășit ale minții umane (JID-052)
Știința nu va descifra toate misterele lumii, printre alte motive, pentru că omul nu este în stare să opereze cu anumite concepte, pe care le vom detalia mai jos ori pe care le-am detaliat în alte articole (și am pus linkuri către ele mai jos). Ideea centrală a acestui articol este următoarea: există o incapacitatea fundamentală a omului de a înțelege anumite concepte, esențiale pentru înțelegerea lumii, care îl condamnă pentru totdeauna la o explicare parțială a lumii, oricât ar progresa de-a lungul evoluției sale.
Cum sunt distribuiți electronii în cadrul unui atom?
Orbitali atomici, substratul 6d
Fiecare tip de atom are un număr de electroni distinct, care este identic cu numărul de protoni (atunci când numărul de electroni este diferit, vorbim de ioni). Atomul de hidrogen, de exemplu, care este cel mai simplu atom, are un electron, dar atomul de aur are 79 de electroni. Electronii sunt distribuiți în cadrul învelișului electronic după reguli foarte stricte. Iată în continuare tot ce trebuie să știți despre distribuirea electronilor în cadrul unui atom.
De ce visele sunt un fenomen foarte bizar... (JID-049)
• Am avut un vis în care conversam cu un tânăr necunoscut. O discuție densă, cum destul de rar am în „realitate”. L-am întrebat la un moment dat ceva despre viitorul meu, nu are importanță ce. Nu a apucat să-mi răspundă, pentru că un zgomot m-a trezit. Dar mă gândesc acum: cine îmi răspundea, în fapt?
Cercetătorii de la XENON1T cred că e posibil să fi detectat energie întunecată
XENON1T
Acum circa un an cercetătorii din cadrul proiectului de cercetare XENON1T de la laboratorul subteran de la Gran Sasso au observat un exces de evenimente care ar fi putut fi datorat materiei întunecate, se zicea pe atunci. Un nou studiu arată că acest rezultat ar putea avea de-a face nu cu materia, ci cu energie întunecată, misterioasa energie care duce la expansiunea accelerată a universului.
