De ce ne plac filmele violente?
Luna trecută mai mult de 100 de milioane de oameni s-au uitat la Squid Game, sângerosul serial de pe Netflix. Dacă violența de pe ecran este dăunătoare sau nu pentru noi a făcut obiectul unor studii extinse. Consensul este că poate avea efecte negative. Dar întrebarea de ce ne place să privim violența a primit mult mai puțină atenție.
Moartea, sângele și violența au atras mereu mulțimea. Vechii romani se adunau să vadă carnagii pe Colosseum. În secolele care au urmat execuțiile publice au constituit mari atracții. În epoca modernă, regizorul de film Quentin Tarantino este de părere că: „În filme violența este tare. Îmi place”. Se pare că mulți dintre noi suntem de aceeași părere. Un studiu despre filmele cu încasări mari a descoperit că 90% dintre ele conțin cel puțin un fragment în care personajul principal a fost implicat într-un act de violență. În mod similar, majoritatea americanilor savurează filmele de groază și văd astfel de filme de câteva ori pe an.
Cel mai probabil, întâi vom fi vizitați de roboți ai unei civilizații extraterestre (JID-061)
Universul are circa 13,8 miliarde ani, Terra în jur de 4,5 miliarde de ani, iar viața a apărut acum aproximativ 3,5-4 miliarde ani. A durat, așadar, circa 3,5-4 miliarde de ani pentru a avea o specie inteligentă ca omul. Iar 100 de ani au fost necesari pentru a ajunge la o tehnologie primitivă la super-rețelele moderne de calculatoare, la o „armată” de roboți pe Marte, la navete spațiale care au ieșit deja din sistemul solar ori care urmează, la progrese remarcabile privind inteligența artificială șamd. Și este posibil ca acesta să fie doar începutul progresului tehnologic al omenirii, căci 100 de ani nu înseamnă mare lucru la scara istoriei speciei noastre. Sigur, asta dacă nu cumva ne-am atins limitele progresului și dacă nu găsim vreun motiv suficient de bun pentru a ne autodistruge într-un război.
Cum se calculează indicele masei corporale (BMI)
Nutriția are un rol fundamental în sănătatea organismului. Probabil că regulile unei nutriții echilibrate ar trebui să reprezinte un curs obligatoriu în liceu, căci aceste informații sunt esențiale pentru a înțelege mecanismul prin care apar o sumedenie de boli cronice la bătrânețe.
Indicele masei corporale - IMC (în engleză: Body mass index - BMI) este un bun indicator al problemelor de sănătate, căci există o corelație între numărul de kilograme și sănătatea organismului.
Greutatea ta este un bun predictor al problemelor de sănătate
Acesta este al doilea articol dintr-o nouă serie de articole dedicate rolului alimentației în sănătatea organismului. Împotriva impresiei pe care o creează modul în care este reflectată nutriția în presă, principiile fundamentale ale unei alimentații sănătoase sunt destul de bine cunoscute și demonstrate în cadrul unor studii ample.
În primul articol am vorbit despre „Principiile simple ale unei diete sănătoase”. În acest articol vorbim despre greutate. Mai precis, despre care este plaja de valori acceptabile ale greutății și despre principalele motive pentru care ne îngrășăm.
Structura electromagnetică a neutronului - măsurată cu mare precizie
Structura internă a neutronului (reprezentare artist)
Credit: Xiaorong Zhu, University for Science and Technology, China
Neutronii, particule care fac parte din nucleele atomilor, au o structură complexă, care este studiată în diverse experimente în lumea întreagă. Recent, proiectul colaborativ BESIII (Beijing Spectrometer III), derulat în China, a reușit să efectueze măsurători asupra structurii electromagnetice a neutronilor cu o precizie extrem de mare, care arată cât de complexă este această particulă. De asemenea, BESIII a clarificat misterul interacțiunii foton-neutron care durează de mai bine de 20 de ani.
Rațiunea: ce este, de ce pare că lipsește uneori și de ce este importantă
Gândiți-vă la următoarele: omul, o vietate care cu puțin timp în urmă (raportat la vechimea speciei) abia inventase scrisul, după sute de mii de ani în care n-a lăsat prea multe în urmă, în foarte scurt timp a aflat vârsta planetei noastre, cum s-a format sistemul solar, i-a dat o vechime chiar și întregului univers!
Iar când un nou virus amenințător se mută de la un alt animal la om, acesta identifică vinovatul în câteva zile, îl dezasamblează complet la nivel atomic în câteva săptămâni, iar în mai puțin de un an produce un vaccin împotriva acestuia.
Dacă apa caldă din sistemul de termoficare nu ar intra în pământ, nivelul apei ar crește în București cu 7,6 cm pe an
Tânără, înotând într-un oraș aflat sub apă
Se pare că Bucureștiul stă pe o mare subterană, mare generată și alimentată de super-rețeaua de conducte a ELCEN și Termoenergetica.
Am scris în urmă cu câteva luni un articol despre cum funcționează sistemul de termoficare din București și care sunt cauzele multiplelor avarii. Tot în acel articol, conform unui comunicat recent la acea vreme al ELCEN, rezulta că pierderile de apă sunt de 2.000 de tone pe oră! Acum câteva zile, într-o declarație a directorului general al Termoenergetica se reia același mesaj. Nicio îmbunătățire, nicio agravare a situației! La cantități atât de mari, câteva tone în plus sau minus nu schimbă semnificativ situația...
Personal, nu cred că această valoare este reală, pentru că pur și simplu este enormă. Deși, în principiu, ar trebui să fie ușor de calculat pierderile, pentru că acestea sunt monitorizate permanent, iar apă de adaos (de completare a pierderilor) este permanent tratată și pregătită pentru „injecție” în sistem. Aș fi curios să știu cum ELCEN poate pregăti într-o oră 2.000 de tone de apă, zi și noapte, pentru completarea conductelor sparte pretutindeni.
Ce-i diferențiază de ceilalți pe cei care „aud” vocile celor morți
Sunt anumite persoane care pretind că pot auzi ceea ce „spun” morții. Sigur, unii, în special cei care și-ar dori să mai aibă o discuție cu persoane dragi, trecute în neființă, sunt înclinați să creadă că acest lucru este posibil. La urma urmelor credința în viața de apoi este una din credințele fundamentale în multe religii. Dar cine sunt aceia care „intermediază” discuțiile dintre vii și morți? Sunt ei doar simpli șarlatani ori aud ei ceva?
De ce, deși colectăm din ce în ce mai multe date despre creier, nu vom înțelege niciodată cum funcționează ca întreg (JID-060)
În acest articol prezentăm 10 idei ale unor cercetători de marcă în domeniul neuroștiințelor, care încapsulează prezentul și viitorul înțelegerii creierului uman.
Cel mai probabil extratereștrii ar fi religioși. Iată de ce (JID-059)
Dacă viața a apărut și evoluat pe Terra așa cum credem astăzi, iar universul este cel pe care ni-l descrie știința, atunci este sigur că există alte ființe pe alte planete în această lume. Deși nu putem fi siguri că ar arăta ca omul, presupunem că evoluția are propriile restricții și direcții de progres, iar aceste ființe extraterestre ar trebui să aibă multe asemănări cu ființe pe care le cunoaștem deja de pe Terra.
Efectul placebo și efectul nocebo, observate la nivelul trunchiului cerebral
Am scris recent aici despre efectul placebo, prezentând o ipoteză îndrăzneață (care aparține psihologului Nicholas Humphrey), conform căreia atunci când individul are încredere că un anumită procedură va fi eficientă (cum este cazul cu placebo), organismul va fi dispus să activeze sistemul imunitar la întreaga capacitate și să angajeze resursele disponibile.
Principiile simple ale unei diete sănătoase
Cum spuneam recent într-un articol în care vorbeam despre beneficiile exercițiului fizic, principalii factori care influențează starea de sănătate a unui individ sunt: zestrea genetică și stilul de viață.
Stilul de viață se referă, în esență, la alimentație și la activitatea fizică. În acest articol vorbim pe scurt (pentru a dezvolta ulterior în alte articole subiectul) despre principiile unei alimentații sănătoase.
Astăzi am aflat 〈15〉: de la cum a ajuns Constantinopol să se numească Istanbul la de ce nu e bună o dietă pe bază de fructe
Hagia Sofia, din greacă, de la Αγια Σοφια, Aghia Sofia, „Sfânta Înțelepciune”, cunoscută oficial ca Marea Moschee Ayasofya din Istanbul
• Când a devenit Constantinopol Istanbul?
Constantinopol a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin (dar locuitorii lui își spuneau „romei”, romani). Denumirea de „Imperiu Bizantin” apare pentru prima dată în anul 1557. „Byzantium” a fost numele orașului pe care s-a construit Constantinopolul, odată cu mutarea capitalei imperiale de la Roma de către împăratul roman Constantin.
În anul 1453 turcii otomani au cucerit orașul, care era la vremea respectivă mult slăbit. Dar nu i-au schimbat numele pentru multă vreme.
Oamenii din noul imperiu au început să numească orașul „Istanpolin”, adică, în turcă, „către oraș”, care venea din grecescul „eis tan polin”, cu aceeași semnificație. În timp, această denumire a fost din ce în ce mai folosită, iar la un moment dat a devenit, cumva, „Istanbul”.
După ce Imperiul Otoman a fost învins în Primul Război Mondial, instituția sultanului a fost abolită în 1922, iar Republica Turcia s-a născut în 1923, în 1930 serviciul poștal turcesc a decis să folosească denumirea „Istanbul”; alte instituții ale statului au preluat ideea. Nu există o anumită dată în care oficial Constantinopol a devenit Istanbul, dar 1930 este o aproximare bună.
Mecanismul ascuns al pieței artei
Salvator Mundi, pictura lui Da Vinci (a cărei poveste este prezentată în videoclip), cea mai scumpă pictură vândută vreodată (450,3 milioane $)
Piața artei este mică. De doar circa 62 de miliarde de dolari anual. Pentru comparație, piața globală a roșiilor, de exemplu, este de 3 ori mai mare. Piața artei este formată dintr-un număr redus de dealeri și o listă exclusivistă de clienți ultra-bogați. 43% dintre dealerii de artă au avut mai puțin de 20 de cumpărători unici în 2020. 82% din vânzările de artă au loc în SUA, Marea Britanie și China.
Viața privată în Roma Antică. De la naștere la testament
Frescă de pe pereții Vilei Lidiei (sec. I î.e.n.), Lidia fiind soția împăratului roman Octavianus Augustus
Europa de astăzi moștenește multe dintre ideile și practicile stabilite pe timpul existenței Imperiului Roman. Dar viața privată a romanilor avea multe practici care ar fi considerate bizare sau inacceptabile astăzi. Realitatea, după cum o să vedeți mai jos, a fost mult mai stranie decât cea prezentată în diverse filme care au ca subiect Imperiul Roman. În acest articol o să vorbim exact despre aceste practici.
„Anatomia” unui gând (JID-058)
Actul gândirii constă, în esență, în așteptarea gândurilor să apară. Aici nu vorbesc despre reproducerea a ceea ce știi (deși și aici avem emoții), ci de producerea a ceea ce nu știi (încă). Așadar, vorbesc despre gândirea pură, când gândul vine și este imposibil de prezis cum va arăta.
Complet neexplorat de știință acest fenomen, căci este imposibil, dar tulburător: șiruri întregi de gânduri apar cumva instantaneu, iar tu, cel care le gândești, nu ai niciun control (ci doar iluzia controlului). De exemplu, habar nu am avut cum vor arăta aceste două paragrafe, ce cuvinte îl vor umple și ce idei îl vor popula, cu excepția faptului că aveam o intuiție vagă, nearticulată încă: faptul că gândul se naște în mod misterios. Iar în final ți-l asumi; gândul e al tău, deși nu știi prea multe despre facerea lui...
„Legile” observate în analiza limbajului uman au, în mod bizar, aplicații și în alte domenii
„Legile lingvistice” sunt modele statistice observate în cadrul studiului limbajului uman. Dar acestea sunt aplicabile și în cadrul altor sisteme biologice, de la molecule la organisme și întregi ecosisteme. De exemplu, cuvintele cele mai folosite dintr-o limbă sunt și cele mai scurte. Dar asta s-a observat și în cazul comunicării dintre animale.
De ce te face ceapa să lăcrămezi după ce o tai?
Dacă decojești cu grijă ceapa, aceasta nu va avea efectul cunoscut asupra ochilor. Dar atunci când o tai se declanșează iadul 😀. Dar există metode pentru a diminua acest efect.
Ceapa, în fapt, are un ciclu de viață de 2 ani. În primul an produce ceea ce numești „ceapă verde”, iar la finalul sezonului, dacă a scăpat nemâncată, rădăcina este ceea ce numim „ceapă”. Dar dacă nu scoți ceapa din pământ, aceasta produce o nouă tulpină anul viitor, cu o floare cu semințe, care semințe au rolul de a pregăti noua recoltă. Agricultorii nu lasă planta să ajungă în al doilea an, dat fiind că recolta din primul este cea care asigură vânzările optime.
Aproape orice auzi despre probiotice este, cel mai probabil, fals
Probioticele sunt microorganisme (bacterii și specii de drojdie) care sunt promovate de diverși producători ca având diferite beneficii pentru sănătate. Drojdia reprezintă nenumărate specii de microorganisme unicelulare eucariote care țin de regnul fungi. Probioticele sunt de obicei adăugate în iaurturi sau luate ca suplimente alimentare și sunt adesea descrise ca fiind produse care conțin microorganisme „bune”. Dar din ceea ce se promovează despre probiotice, prea puțin este sprijin de știință.
De ce același medicament are efecte diferite? Sunt trei cauze principale
Oameni diferiți, luând același medicament, aceeași doză, au reacții diferite. Unii, așadar, se bucură de efectele așteptate ale medicației, alții - beneficii reduse ori chiar niciun efect, iar o altă categorie se luptă cu efectele secundare... De ce?
Stelele neutronice, care au o gravitație enormă, ar putea fi colectoare de materie întunecată
În imagine: Cassiopeia A - rămășițele unei supernove în constelația Cassiopeia
Un nou studiu arată că stelele neutronice ar putea să ne ofere informaţii despre materia întunecată, acestea reprezentând adevărate detectoare de materie întunecată, acumulând în interior această materie stranie.
