Carbohidrații: care sunt buni, care sunt răi și care sunt efectele lor în nutriție
Așa cum este cazul și cu grăsimile alimentare, reputația carbohidraților în nutriția umană a avut parte de-a lungul timpului de schimbări radicale, carbohidrații fiind ba prieteni, ba dușmani. Astăzi opinia nutriționiștilor este fermă: carbohidrații reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale unei diete sănătoase. Cheia constă în alegerea carbohidraților „buni”, care nu contribuie la instalarea unor boli cronice, precum diabetul, și nu afectează vasele de sânge (ducând la boli ale inimii, infarcte sau atacuri cerebrale).
Ce s-ar întâmpla dacă am putea călători în voie în univers, cu viteze (relativ) mari?
Acum circa două luni am primit o întrebare interesantă: „Dacă am avea tehnologia de a ne deplasa cu să zicem 20% din viteza luminii, știind că viteza este legată și de timp, practic cel care ar călători cu această viteză timp de o săptămână, când se întoarce pe Terra, aici ar trece mult mai mult de o săptămână. Însă pentru mine cea mai dură întrebare este: dacă oricine ar putea să facă asta, ar fi haos? Pentru că pentru persoana X ar trece timpul într-un fel, pentru Y altfel și tot așa”.
De ce omul nu este nici bun, nici rău de la natură (JID-066)
Suntem, de regulă, înmărmuriți și revoltați atunci când auzim de atrocități împotriva unor nevinovați, de nedreptăți strigătoare la cer. Ne întrebăm, onest (credem), cum e posibil așa ceva? Cum e posibil Holocaustul? Cum sunt posibile crimele în masă? Cum este posibilă indiferența globală față de suferința celorlați?
Astăzi am aflat 〈16〉: de la o nouă specie de hominizi la zbor în atmosfera solară
De la stânga la dreapta: A. africanus, A. aferensis, H. erectus, H. neanderthalensis și H. sapiens
• Multe specii de hominizi contemporane cu noi la un moment dat...
Homo bodoensis este denumirea unei noi specii de hominizi, recent numită astfel de antropologi. Homo bodoensis și-a luat numele de la locul descoperirii, Bodo D'ar, Etiopia, și a trăit acum circa 500 de mii de ani, posibil contemporană cu Homo sapiens. Ar fi a 7 specie de hominizi care a trăit la un moment împreună cu omul modern pe Terra. (link)
• Vom discuta, probabil, cu animalele...
O echipă de cercetători încearcă să ajungă să poată discuta cu balenele în cadrul unui proiect numit CETI (Cetacean Translation Initiative). Întâi, cu ajutorul inteligenței artificiale, trebuie să decodifice sunetele pe care le fac acestea, adică să înțeleagă care este mesajul transmis prin fiecare sunet în parte, în funcție de particularitățile lui. Abia apoi vor putea încerca să simuleze modul de comunicare al balenelor și să încerce să schimbe mesaje cu acestea.
Au balenele un limbaj? Posibil, dar cu certitudine nu ceva asemănător celui uman. (link)
Disecția unui pui de leu pentru „educația” vizitatorilor unei grădini zoologice
Un leu tânăr, de 9 luni, este omorât și disecat într-o grădină zoologică din Danemarca, pentru a arăta copiilor „frumusețea” din interiorul leului...
În videoclipul de mai jos, filmat în anul 2018 în grădina zoologică Odense din Danemarca, puteți vedea ceea ce se întâmplă de mai bine de 20 de ani în acel loc: disecția unui animal în public, în acest caz un leu, pentru „educația” privitorilor. În urmă rămâne o sumă de resturi, care sunt aruncate într-un singur tomberon.
Stupefiantele opțiuni politice (pro-ruse) ale lui Albert Einstein
Istoria lumii este plină de cazuri de impostură a intelectualilor, adică de intelectuali care una scriu și alta fac. Mai este o categorie a marilor gânditori, precum Martin Heidegger, cu opțiuni politice deconcertante (acesta a sprijin nazismul încă de la început și până la final, fiind un membru al partidului nazist). Și acesta este un caz din zecile de astfel de cazuri de gânditori faimoși care au rămas cu litere de aur în istoria disciplinei lor, dar care, politic, au arătat înclinații de neînțeles.
Dar probabil că nu mulți cunosc bizarul caz al orientării pro-ruse a marelui Albert Einstein, care a intrat în cultura populară, din câte-mi dau seama, ca cel mai important fizician, un mare iubitor de pace și, printre altele, un mare filozof.
Una peste alta, cel mai probabil puțini știu că unele dintre opțiunile politice ale lui Einstein au fost cel puțin bizare, luând în calcul calibrul intelectual al acestuia. Ceea ce arată mai bine decât în orice altă situație că oricine este înclinat erorii și că, în această lume, toți trebuie să tindem către o independență intelectuală, adică să fim în stare să ne formulăm propriile opinii pe subiecte care contează.
Dovezi preliminare privind descoperirea tetraneutronului
Se dezbate de zeci de ani dacă există sau nu un nucleu care să conțină doar neutroni. Recent, în cadrul unor experimente efectuate în Germania la Garching, s-au observat semnale ale posibilei existențe ale unui sistem legat, format din patru neutroni – așa-numitul tetraneutron.
Infarctul va putea fi prevenit, printr-o nouă metodă de investigare a sănătății inimii
O companie engleză, Caristo, creată de cardiologi de la Universitatea Oxford, promite să prezică riscul de infarct miocardic cu ani înainte ca acesta să se producă, asigurând astfel un bun instrument de prevenție. Tehnica nouă de investigație propusă de cercetători presupune detectarea cu mare precizie a inflamației coronariene (din vasele majore care alimentează inima cu sânge).
Cum codifică ochiul fotonii (lumina) pentru a fi inteligibilă la nivelul creierului
Ne luăm informațiile despre lumea exterioară, în esență, prin cele cinci simțuri (deși putem vorbi de mai multe...). Informațiile pe care creierul uman le utilizează pentru a lua diverse decizii sunt rezultatul organelor de simț, care preiau anumite informații, existente în diferite forme, și le transformă în semnale neuronale pe care creierul le poate înțelege. Dar ce este această „informație” cu care lucrează creierul, cum este ea captată și cum este această procesată de către creier? Să vedem cum stau lucrurile în cazul sistemului vizual.
De ce grăsimile saturate s-ar putea să nu fie nocive
Opinia curentă în rândul cercetătorilor în domeniul nutriției umane este că grăsimile saturate din alimentație cresc nivelul colesterolului de tip LDL („rău”), fiind un factor de risc în ce privește ateroscleroza, infarctul și atacul cerebral. Dar sunt câteva probleme cu această teorie, iar o cercetătoare norvegiană, Marit Kolby Zinöcker, vine cu o nouă teorie care vrea să „salveze” grăsimile saturate, dând vina pe alimentele înalt-rafinate. Teoria pornește de la modul în care funcționează celula umană și cum procesează colesterolul.
Cele mai clare imagini ale găurii negre din centrul Căii Lactee
În centrul imaginii, Sagittarius A*
Cercetători germani de la Institutul Max Planck, coordonați de laureatul Premiului Nobel Reinhart Genzel, au combinat datele obținute de la patru telescoape, folosind o tehnică numită interferometrie, obținând astfel cea mai clară imagine a zonei din proximitatea Sagittarius A*, gaura neagră din centrul galaxiei noastre, Calea Lactee.
10 lucruri pe care trebuie să le știi despre Telescopul Spațial James Webb
1. Telescopul Spațial James Webb (JWST), azi un proiect comun al NASA (principalul „actor”), al Agenției Spațiale Europene și Agenției Spațiale Canadiene, a fost 25 de ani în stadiul de proiect și fabricație, iar la finalul lui decembrie 2021 va fi, în fine, trimis în spațiu (în punctul Lagrange nr. 2, aflat la 1,5 milioane de kilometri de Terra, de circa 4 ori distanța Terra - Lună; călătoria va dura o lună). Responsabilul pentru proiect de 25 de ani este fizicianul John Cromwell Mather, căruia i s-a decernat Premiul Nobel pentru fizică în anul 2006.
2. Proiectat inițial la un cost de 500 de milioane dolari, a ajuns să coste circa 10 miliarde. Lansarea era inițial programată pentru acum 14 ani. Au fost momente în care finanțarea proiectului a fost pusă sub semnul întrebării. Cu o dimensiune de 21x14 m, acum gata de lansare, JWST este destinat să înlocuiască faimosul Telescop Spațial Hubble și se speră că va revoluționa cunoașterea despre universul timpuriu. Are o masă de 6.215 kg.
Au fost identificați pentru prima dată neutrini produși la un accelerator de particule
În cadrul proiectului de cercetare FASERν au fost detectați pentru prima dată neutrini produși la Marele Acceleratori de Hadroni, LHC, de la CERN, Elveția. În viitor vor fi măsurați mii de neutrini, care fac parte din toate cele trei familii ale acestei particule. FASERν va fi primul experiment care va observa toate tipurile de neutrini și antineutrini.
Un costum nu poate ascunde primitivismul gândirii, plus alte gânduri la început de iarnă (JID-064)
• Observ că puțini realizează că să spui că o populație e într-un fel sau altul (gen „românii sunt geniali / patrioți / dezorganizați etc.”) este, cel mult, ca și cum ai spune despre zece pietre, dintre care 4 sunt roșii, 3 sunt galbene, 2 albe și una neagră, că „pietrele sunt roșii”.
• Infantilismul unor lideri ai lumii este ușor vizibil pe timpul paradelor militare și al demonstrațiilor unor arme noi. În pofida costumelor scumpe, gândirea, comportamentul și discursul acestora sunt încă cele ale unui șef de trib preistoric.
Dacă am putea comunica instantaneu, am putea trimite mesaje în trecut
De ce comunicarea cu viteze superluminice încalcă legea cauzei și efectului.
Comunicarea instantanee ar permite transmiterea de mesaje în trecut
Dacă am comunica prin mesaje cu un prieten aflat într-o călătorie către cea mai apropiată stea, Proxima Centauri, și am deține o știință secretă prin care comunicarea se poate face instantaneu, atunci am avea parte de paradoxuri, cum ar fi primirea răspunsului la un mesaj pe care încă nu l-am trimis. Legea cauzei și efectului ar fi răsturnată, iar universul nu ar mai avea sens. Iată de ce.
Radiația cosmică de fond, „barieră” împotriva depășirii vitezei luminii de către razele cosmice
Schemă a unei jerbe de radiaţii care se produce atunci când când o particulă cosmică cu mare energie se ciocneşte de atomii din atmosfera Pământului
Pentru că a fost testat și măsurat de nenumărate ori, știm un lucru despre universul nostru: niciun obiect nu poate depăși viteza luminii în vid. Este o limită impusă de teoria relativității a lui Einstein, în fapt un pilon fundamental al teoriei. Sigur, nu e deloc clar de ce stau lucrurile astfel, dar nu am identificat încă niciun obiect care să încalce acest principiu fundamental.
De ce scrâșnim dinții în somn?
Sigur, dacă dormiți, e greu să știți ce faceți. Dar sunt semne clare că pe timpul nopții scrâșniți dinții: vă dor dinții, gingiile sau maxilarul dimineața, observați o uzare (tocire) a dinților în timp sau vă spune acest lucru partenerul de viață, care aude scrâșnitul.
Problema lipsei antimateriei este una falsă
Particule pe punctul de a se ciocni (reprezentare grafică)
Aparent, una dintre problemele majore ale fizicii este reprezentată de dezechilibrul (asimetria) dintre materie și antimaterie din univers. Unii fizicieni cred că imediat după Big Bang ar fi trebuit să existe un număr egal de particule și antiparticule. Fiecare particulă ar fi avut o antiparticulă. Dacă ar fi stat astfel lucrurile, acestea ar fi trebuit să se anihileze și să lase în urmă doar energie – fără materie. Totuși, trăim într-un univers compus din materie, iar antimateria a dispărut. Dar cât de mare este, în fapt, această problemă? Și ce șanse sunt pentru a o rezolva vreodată?
Interacțiunea dintre mezonul ɸ și un proton, măsurată pentru prima dată
Interacțiunea dintre un proton și un mezon ɸ, care apar în urma coliziunilor proton-proton la LHC
Credit imagine: ALICE
Proiectul de cercetare științifică ALICE de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN a publicat recent rezultatele studiului interacțiunii hadronilor prin femtoscopie. Studiul acestei interacțiuni este important atât pentru fizica particulelor, cât și din perspectiva studiului stelelor de neutroni.
În esență, cercetătorii de la ALICE (A Large Ion Collider Experiment) au folosit femtoscopia pentru a studia interacțiunile reziduale dintre particule formate din două și din trei quarcuri. Astfel a putut fi observată pentru prima dată interacțiunea dintre mezonul ɸ (fi), format dintr-un quarc straniu și antiparticula sa, și un proton, format din două quarcuri up și un quark down.
Atomii, la temperaturi scăzute și densitate mare, devin invizibili
Principiul excluziunii (detalii, mai jos) poate fi ilustrat printr-o analogie implicând oameni ocupând locuri într-o sală de cinema. Fiecare persoană reprezintă un atom, iar fiecare scaun o stare cuantică. La temperaturi ridicate (a), atomii sunt distribuiți aleator, așa că aceștia pot reflecta lumina. La temperaturi scăzute (b), atomii stau strâns grupați, doar cei cu mai mult spațiu, de la marginile grupării de atomi, putând reflecta lumina.
Electronii atomilor sunt distribuiți în jurul nucleului atomic în cadrul unor straturi energetice. Principiul excluziunii al lui Pauli are o importanță fundamentală în stabilirea distribuției electronilor. Detalii privind regulile acestei distribuții puteți citi aici.
