Teoria ferestrelor sparte
Mizeria atrage mizerie. Corupţia atrage corupţie. O interesantă teorie venită din zona psihologiei experimentale arată că oamenii tind să se comporte în funcţie de mediul în care acţionează. O teorie cu aplicaţii diverse în combaterea infracţionalităţii.
Cum funcţionează radioul?
Deşi în zilele noastre şi-a pierdut aura magică de odinioară, radioul reprezintă una din marile realizări tehnologice ale umanităţii. De aproape 100 de ani radioul ne permite să trimitem sunete prin aer cu viteza luminii. Vreţi să ştiţi ce se întâmplă de fapt într-un asemenea aparat?
Câți metri pătrați are un hectar / pogon / ar?
Hectarul (abreviat ha) este unitatea de măsură utilizată de regulă atunci când vorbim de suprafețe mari de teren agricol. Iar atunci când terenul este de mai mici dimensiuni, vorbim de ari. Parcul Cișmigiu, de exemplu, din București, un parc situat central, dar care nu are o dimensiune impresionantă, are în jur de 16 hectare.
De ce este bosonul Higgs așa ușor? Ar putea avea legătură cu nașterea universului
Bosonul Higgs descoperit relativ recent la acceleratorul LHC de la CERN are o masă relativ mică. Dar de ce? O teorie recentă avansează ideea conform căreia universul nostru ar fi doar unul din multe alte universuri. În acest model, pe lângă bosonul Higgs, ar exista inclusiv particule care explică materia întunecată.
Proteinele: rolul și efectele acestora în nutriția omului
Proteinele sunt printre cei mai importanți nutrienți pentru o bună sănătate. Proteinele formează baza structurală a țesutului muscular, reprezintă componenta principală din cele mai multe enzime din musculatură și reprezintă o sursă importantă de energie pe timpul activității fizice.
Ce ne va aduce 2022 în materie de dezinformare pe rețelele sociale?
La finalul anului 2020 părea dificil de imaginat un an mai rău pentru dezinformarea de pe rețelele sociale, luând în calcul intensitatea alegerilor prezidențiale și trauma provocată de COVID-19. Dar 2021 s-a ridicat la nivelul așteptărilor 😀, începând cu insurecția de pe 6 ianuarie din SUA și continuând cu multe informații false și denaturări despre vaccinurile împotriva COVID-19.
Ce ar putea fi o viață împlinită, plus alte gânduri la început de an (JID-067)
Moartea lui Socrate de Jacques-Louis David (1787)
• Citeam cu ceva vreme în urmă despre un om de știință australian bătrân, dar sănătos, care cauta o țară în care să moară (asistat). Nu voia să mai trăiască, nu mai avea de ce, dar nu voia să se sinucidă; socotea că are dreptul la o moarte decentă, liniștită, controlată. Mă gândeam atunci că aceasta ar putea fi numită o viață împlinită: când nu ai niciun regret că mori, când frica instinctuală de moarte este complet epuizată. Poți ajunge aici altfel decât printr-o viață prea lungă, fiind pur și simplu prea bătrân?
Cum funcţionează antibioticele
Observându-se excesul în administrare, antibioticele sunt eliberate doar pe bază de reţetă în România (și în multiple alte țări). Cât de periculoase sunt luate fără sfatul medicului? În ce cazuri sunt utile? Cum se fabrică? Răspunsurile sunt la un clic distanţă...
Cum funcționează un ceas atomic
Cum să faci ca un ceas să funcţioneze fără greşeală? Este oare posibil ca timpul să fie măsurat fără erori cu instrumente umane? În căutarea perfecţiunii, cercetătorii au ajuns la „cărămizile” universului, atomii. Cum s-au folosit de ei pentru a cuantifica trecerea timpului?
Cele mai plauzibile scenarii cu privire la civilizaţiile extraterestre
Ședință pe „planeta extratereștrilor” înainte de o incursiune pe Terra
(desigur, doar rodul imaginației pământenilor, deocamdată...)
Până în prezent nu am reuşit să stabilim un contact cu o inteligenţă extraterestră, astfel încât este extrem de dificil să ne imaginăm cum ar arăta o civilizaţie extraterestră. Dar asta nu înseamnă că nu putem face unele presupuneri. În continuare puteţi afla ce ştim şi ce nu ştim despre extratereştri.
Cum funcționează „mişcarea browniană”
Mişcarea browniană descrie mişcarea particulelor ce sunt lovite din toate părţile de moleculele de lichid ori gaz. Denumirea mişcării browniene vine de la botanistul Robert Brown care a observat în 1827 că particulele de polen aflate sub microscop lui se mişcau haotic.
De ce simți în felul în care simți?
Îmi imaginez că ești într-o relație romantică. La o cafea, te întrebi așa: de ce simt că îl iubesc și urăsc simultan? Sau te afli de câțiva ani într-un parteneriat, iar romantismul e deja plecat peste hotare laolaltă cu dorința sexuală. Și te întrebi: de ce mai rămân cu el? Greu de explicat.
Urmează ca mașinăria cognitivă să fabrice motive. Să-ți povestesc tragicomedia în baza unui excelent textbook de psihologie socială*. Cercetarea experimentală arată că pe măsură ce analizezi motivele, atitudinea tinde să se schimbe, deoarece (a) mintea conștientă fabrică motive ce nu prea reflectă ceea ce simți și (b) începi să te încrezi că așa simți potrivit cu motivele (efectul de corespondență).
Cum gândea despre creștinism un „nobil sălbatic” american din sec. XVII
Kondiaronk vorbind cu diplomați capturați, 1688
Louis Armand a fost un baron francez, cu probleme financiare serioase, care a făcut parte din armata franceză și care între 1683 și 1693 și-a desfășurat activitatea în Noua Franța (teritoriu francez din SUA de astăzi). Armand a publicat trei cărți în urma acestei experiențe „americane”. În cea de-a treia, intitulată în original „Les Dialogues curieux entre l’auteur et un sauvage de bon sens qui a voyagé” arată, printre altele, cum se raportează un localnic, un „nobil sălbatic”, printre altele, la încercările de creștinare ale preoților ce însoțeau trupele franceze.
Cum poate o saltea cu aer să țină greutatea unui om?
Am primit o întrebare de la un copil de 12 ani care suna cam așa: „Cum poate o saltea cu aer să țină adulți, când aerul din jur este atât de ușor de înlăturat cu mâna?”. Întrebarea este pertinentă, așa că nu o putem lăsa fără răspuns!
Aerul din jurul nostru este format din materie, chiar dacă nu se vede. Oricine realizează că aerul este constituit din „ceva” atunci când bate vântul (care, la viteze mari, te poate chiar dezechilibra) ori când mișcă rapid mâinile prin aer.
Constituenții de bază ai materiei sunt atomii, care sunt particule formate, în esență, din nucleu (situat la centrul atomului) și electroni (care se află la exteriorul atomului).
De ce este mai frig pe vârful unui munte?
Asta o știe oricine: la munte ninge mai mult și mai devreme decât la șes. E normal, pentru că la munte e mai frig. Dar de ce? Răspunsul este mai complicat decât ar crede mulți...
Pariul lui James Randi cu paranormalul
James Randi a fost un magician profesionist. Și un om foarte bogat din moment ce a oferit un milion de dolari oricărei persoane care reuşeşte să ofere dovezi credibile ale unui fenomen supranatural sau paranormal, prin intermediul fundaţiei sale.
Paradoxul lui Newcomb
Paradoxul lui Newcomb este un experiment mental, creat de fizicianul american William Newcomb, care presupune un joc între doi jucători, dintre care unul prezice viitorul. Paradoxul lui Newcomb a fost întâi publicat de către filozoful Robert Nozick în 1969, iar în 1973 a apărut în revista Scientific American, în rubrica de jocuri logice a lui Martin Gardner.
A fost obținut experimental cel mai ușor izotop de magneziu
Un grup de cercetători de la National Superconducting Cyclotron Laboratory (NSCL) a reușit un nou record în producerea celui mai ușor izotop de magneziu, magneziu-18. Acest izotop este extrem de instabil și nu poate fi găsit în natură. Rezultatul cercetării reprezintă un progres în fizica nucleară și ajută la o mai bună înțelegere a modului în care interacționează protonii și neutronii.
Diferențele esențiale dintre engleza britanică și cea americană
De ce un asemenea articol pe scientia? Pentru că explicațiile vin de la fiziciana mea preferată, Sabine Hossenfelder. De ce „preferată”? În primul rând pentru rigoare. Ceilalți fizicieni faimoși pentru popularizarea științei mai au scăpări, preluând și transmițând idei pe care nu le înțeleg. Nu Sabine Hossenfelder, care se asigură că ce spune este solid și inteligibil. În plus, desigur, în videoclip aceasta folosește termeni din fizică pentru exemple și, din câte îmi dau seama, pune în evidență diferențele dintre cele două „engleze” într-o manieră mai clară decât o fac profesorii de engleză :)
Cele mai citite articole de pe Scientia publicate în 2021
În 2022 se vor împlini 14 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 8.500 de articole, dintre care 500 în 2021, an în care am avut o audiență de circa 2,1 milioane de utilizatori unici.
Iată cele mai bune articole publicate în anul 2021 pe scientia.ro. Plus o serie de articole mai vechi ce credem că merită citite.
De ce știința este doar o aproximare a lumii, plus alte gânduri în prag de nou an (JID-065)
• De vreme ce nicio teorie a fizicii nu explică realitatea, ci reprezintă doar un instrument pentru a măsura ce se întâmplă în natură, mai este vreun dubiu că toate legile naturii sunt în mod obligatoriu inventate? A descoperi înseamnă a găsi ceva care există undeva, dar legile naturii sunt doar aproximări ale fenomenelor pe care le percepem. Cum putem spune că teoria gravitației a lui Einstein explică gravitația, când nu avem, în fapt, nicio idee cum funcționează? Sigur, teoria este excelentă în a măsura obiecte cosmice și a face predicții, dar nu în a explica ce se întâmplă.
Probabil că mecanica cuantică este momentul de sinceritate din fizică, pentru că marii ei făuritori nici nu s-au mai chinuit să explice ce înseamnă (pentru că nu au găsit nicio cale rezonabilă să o facă); e suficient că formulele funcționează.
Pe de altă parte, dacă Newton și-ar trimite teoria gravitației să fie publicată azi, ar fi imposibil să găsească vreo revistă serioasă care să o ia în calcul. Este pur și simplu prea lipsită de sens. Conceptual, nu e nimic de înțeles. Deși este un foarte bun instrument pentru măsurarea mișcării corpurilor cosmice (cum ar fi orbitele planetelor).
• Știința nu desvrăjește lumea, ci doar mută misterul la un nivel mai adânc. În plus, știința te ține alert, în perpetuă căutare, în disconfortul unei continue apropieri de adevăr. Unde gândirea magică plasase spirite și zei, știința pune explicații nedefinitive.
