- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Frederic al II-lea (1712 - 1786), devenit cunoscut sub numele de Frederic cel Mare (Friedrich der Große), a fost rege al Prusiei între 1740 și 1786. Și, printre altele, gândindu-se că va evita perioade de foamete și fluctuațiile prețurilor alimentelor, a vrut ca populația să cultive cartofi, plantă descoperită în Peru de spanioli pe la 1530 și cultivată ulterior, în primă fază, în Spania și în Italia.
Dar a apărut o problemă: țăranii nu voiau să cultive cartofi. De ce? Mai multe motive. Întâi de toate, cartofii nu erau menționați în Biblie. Faptul că nu avea cum să știe Dzeul din Orientul Mijlociu ce plante creșteau prin America de Sud pe când se scria Biblia nu era un răspuns, desigur. Apoi mai era problema indicată în mod clar de câini. Câinii nu voiau să mănânce cartofi. Ori dacă nici câinii nu mâncau cartofii, de ce ar fi mâncat oamenii?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Socrate a început practic filosofia occidentală, fiind enervant și chestionând pe toată lumea cu privire la motivul pentru care cred ceea ce cred. Nimeni nu-i putea răspunde foarte bine, așa că au trebuit să inventeze filozofia doar pentru a-l face să tacă. Cea mai notabilă realizare a sa este probabil faptul că el a fost prima persoană care și-a dat seama cum să se simtă superior fără să știe mare lucru.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Dalai Lama, citind pe timpul micului dejun
Dalai Lama este, în fapt, un titlu acordat de poporul tibetan celui mai important lider spiritual al școlii „Pălăria Galbenă” a budismului tibetan, cea mai nouă dintre școlile clasice ale budismului tibetan. Al 14-lea și actual Dalai Lama este Tenzin Gyatso, care trăiește ca refugiat în India.
→ Iată care este rutina zilnică a lui Dalai Lama:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Un mod curios de distracție în Londra secolului al XVI-lea se numea „Grădina Ursului”. În primă fază, în fața mulțimilor entuziaste, o maimuță îmbrăcată într-un costum apărea călare.
Apoi apărea o haită de buldogi sau mastini dresați să atace biata maimuță. Calul era atacat de câinii care voiau să ajungă la maimuță, iar maimuța încerca să se țină departe de câini.
Spectacolul ăsta dura o vreme, după care intrau în „arenă” urșii. Apoi, spre încântarea mulțimii, calul, câinii și maimuța (dacă mai era în viață) deveneau victime ale atacului urșilor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Mașinăria economică este simplă, dar oamenii nu o înțeleg și, ca urmare, acest lucru duce la suferință economică. În timp ce economia pare complexă, ea este susținută de operațiuni simple numite tranzacții, repetate la nesfârșit. Trei forțe generează economia: a) creșterea productivității; b) ciclul datoriilor pe termen scurt și c) ciclul datoriilor pe termen lung.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Corupţia este prezentă în toate societăţile umane. Chiar şi cele pe care le folosim ca exemple, precum Germania ori SUA, sunt zguduite din când în când de scandaluri de corupţie ce par desprinse din filme de Hollywood. Corupţia afectează calitatea vieţii, progresul economic, şansele de succes în societate şamd.
În România auzim frecvent de: doctorate plagiate, "specialişti" ce conduc instituţii pe baza unor diplome de studii false, oficiali de rang înalt din poliţie care ameninţă cu moartea jurnalişti pe Internet, permise de circulaţie eliberate pe şpagă, contracte publice oferite pe şpagă, influenţă politică pe bază de şpagă, mita în spitale şi în justiţie în ciuda unei salarizări mai mult decât decente a doctorilor şi judecătorilor, mita în şcoli, examene pe şpagă ori pe favoruri sexuale, semnături false pentru a candida la președinție, favoritism în numirea pe funcţii publice etc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
