Modificări ale PIB (coloana „percent” - simulare), ca urmare a introducerii tarifelor vamale
Montagne russe a tarifelor comerciale impuse de Statele Unite a intrat într-o nouă fază. Anunțul din 2 aprilie al președintelui Donald Trump privind „Ziua eliberării” a introdus tarife vamale reciproce pentru toate țările. O săptămână mai târziu, în contextul turbulențelor de pe piețele financiare, aceste tarife au fost suspendate și înlocuite cu un tarif de bază de 10% pentru majoritatea bunurilor.
Pe 31 iulie, însă, administrația Trump a reintrodus și extins politica tarifelor reciproce. Majoritatea acestor tarife actualizate urmează să intre în vigoare pe 7 august.
Pentru a evalua impactul acestor noi tarife, trebuie luate în considerare și acordurile de liber schimb negociate recent (precum acordul SUA-UE), tarifele de 50% impuse importurilor de oțel și aluminiu, precum și scutirile de taxe pentru importurile de smartphone-uri, computere și alte produse electronice.
- Detalii
- de: Niven Winchester
- Cultură-economie
La începutul secolului XX, Argentina era una dintre cele mai bogate țări ale lumii. În ultimele cinci decenii însă, a devenit un dezastru economic. Cu 9 situații de incapacitate de plată a datoriei externe, 23 de programe FMI și 2 ani de inflație anuală de trei cifre, țara a trecut printr-o criză profundă.
Odată cu venirea la putere a președintelui radical libertarian Javier Milei s-a observat o stabilizare a economiei.
Cum a reușit Milei să redreseze situația? Poate convinge investitorii să aibă din nou încredere în Argentina? Și, poate cel mai important, este această transformare una durabilă?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
De-a lungul vieții mele adulte nu am trăit niciodată într-o „economie bună”. Începând cu prăbușirea financiară globală din 2008, care a avut loc chiar când începeam să studiez economia, lumea pare că s-a clătinat dintr-o criză în alta, iar economia Regatului Unit cu atât mai mult.
Unele dintre aceste crize, precum colapsul financiar sau pandemia de COVID-19, au fost bruște. Altele s-au instalat mai lent, cum ar fi locuințele tot mai inaccesibile sau ascensiunea tot mai accentuată a celor foarte bogați.
- Detalii
- de: Cahal Moran
- Cultură-economie
Cercetările în economie au reușit să descifreze mecanismele pieței complexe a vinurilor din Bordeaux, în care calitatea percepută, reputația istorică și recenziile criticilor sunt strâns împletite.
Întrebarea privind modul în care se stabilesc prețurile sticlelor de vin este cu atât mai relevantă într-un moment de criză pentru industria vinurilor din Bordeaux, confruntată cu perspectiva unor tarife mai mari impuse de SUA asupra exporturilor din UE.
- Detalii
- de: Jean-Marc Figuet
- Cultură-economie
Dacă adevărul dureros este că, cel puțin în Europa, creșterea economică nu mai este o țintă realistă? Nu doar anul acesta sau în acest deceniu, ci niciodată?
Cum ar arăta prima națiune „post-creștere economică”?
În mare parte din Europa, motoarele creșterii economice dau semne de epuizare. În cea mai recentă prognoză globală, Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit drastic estimările pentru Regatul Unit și Europa, avertizând că acest continent se confruntă cu obstacole economice persistente.
La nivel global, Banca Mondială a declarat recent că din perspectiva creșterii economice acest deceniu este probabil cel mai slab din 1960 încoace. „În afara Asiei, lumea în curs de dezvoltare devine o zonă lipsită de dezvoltare”, a avertizat economistul-șef al băncii.
- Detalii
- de: Peter Bloom
- Cultură-economie
Donald Trump a stabilit termenul limită de 9 iulie 2025 pentru încheierea unor acorduri comerciale, înainte de a impune tarife vamale controversate unora dintre cele mai mari economii ale lumii. Deși este imposibil de prezis ce se va întâmpla în acea zi, este deja clar că politicile sale economice dăunează intereselor americane.
Doar dacă ne uităm la starea actuală a datoriei guvernamentale a SUA: aceasta se ridică în prezent la 36 de trilioane de dolari americani. Iar cum producția economică totală (PIB-ul) este de 29 de trilioane de dolari pe an, această datorie reprezintă 123% din PIB – cel mai ridicat nivel din 1946 încoace.
- Detalii
- de: John Whittaker
- Cultură-economie
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Peste 1.000 de americani au devenit milionari în fiecare zi anul trecut. 39,75 din milionarii lumii sunt din SUA, iar 35% din bogăția lumii aparține SUA. Europa de Est a cunoscut cea mai mare creștere regională a bogăției personale, de 12%.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Mașini de cusut industriale
Când președintele american Donald Trump a introdus tarife vamale mari pentru importurile din China, obiectivul era de a readuce producția pe teritoriul american și de a proteja locurile de muncă locale. Însă acest proces de relocalizare este complex și necesită ani de investiții și planificare, mult prea lent pentru lumea modei ultra-rapide, unde brandurile sunt obișnuite să reacționeze în câteva săptămâni, nu în ani.
Multe companii din industria vestimentară au început să-și mute producția din China încă din primul mandat al lui Trump. Ele s-au relocat în țări precum Vietnam și Cambodgia, când au intrat în vigoare primele tarife aplicate exclusiv Chinei.
Această tendință s-a accelerat odată cu noile tarife „reciproce”. În loc să-și aducă producția înapoi în SUA, multe branduri de modă pur și simplu caută furnizori în țara care le oferă cel mai mic cost total după aplicarea tarifelor.
- Detalii
- de: Mona Mashhadi Rajabi, Lisa Lake, Martina Linnenluecke și Yun Shen
- Cultură-economie
Inegalitatea este o problemă care există sub diverse forme în Africa subsahariană. Inegalitatea este determinată, printre alți factori, de locul în care te naști și trăiești. Pe lângă aceasta, veniturile, bunurile și accesul la educație și îngrijire medicală diferă atât în interiorul populațiilor, cât și între ele. Aceste inegalități se „sprijină” unele pe altele.
Rezultatul este o sărăcie persistentă, lipsa mobilității sociale între generații, o expunere crescută la schimbările climatice și lipsa unei creșteri economice incluzive.
- Detalii
- de: Murray Leibbrandt, Anda David, Rawane Yasser și Vimal Ranchhod
- Cultură-economie
Puține cuvinte stârnesc mai multă anxietate în dezbaterea publică decât „datoria publică” și „deficitul bugetar”. Datoria publică reprezintă suma totală de bani pe care guvernul o datorează, acumulată în urma unor ani de deficite bugetare. Deficitul bugetar apare atunci când guvernul cheltuiește mai mult decât încasează din taxe și alte venituri.
- Detalii
- de: Adaptare după Mohsen Javdani
- Cultură-economie
Nassim Nicholas Taleb, autorul seriei „Incerto” (care include Lebăda neagră, Antifragil, Păcălit de hazard, Patul lui Procust și Când pielea ta e în joc), este cunoscut pentru ideile sale provocatoare despre incertitudine, risc, antifragilitate, responsabilitate și cunoaștere. Într-o lume guvernată de evenimente imprevizibile și de complexitate, Taleb oferă un amplu cadru teoretic, dar cu multe recomandări practice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Yanis Varoufakis a crescut în timpul dictaturii grecești dintre 1967 și 1974. Mai târziu a devenit profesor de economie și, pentru scurt timp, ministru de finanțe al Greciei în 2015.
Tatăl său, inginer chimist într-o fabrică de oțel, i-a insuflat o înțelegere critică a modului în care tehnologia determină schimbarea socială. I-a transmis totodată convingerea că, în fapt, capitalismul și libertatea autentică sunt incompatibile – o perspectivă de stânga care l-a făcut pe tatăl său prizonier politic timp de câțiva ani în timpul „juntei”, așa cum o numeau.
- Detalii
- de: Christopher Pollard
- Cultură-economie
„Singurul lucru mai periculos decât dorința de a salva o altă persoană — o dorință riscantă, adesea confundată cu iubirea — este dorința de a te salva pe tine însuți, de a te menaja de dezamăgirea, suferința și pierderea inseparabile de condiția de a fi o ființă cu speranțe și dorințe care se ciocnesc constant de realitate, de indiferența timpului și a hazardului, de speranțele și dorințele opuse ale altora.
- Detalii
- de: Maria Popova
- Cultură-economie
Mai jos găsiți traducerea celui de-al doilea capitol („Void and compensation”) din cartea lui Simone Weil „Gravity and grace”.
„A face rău cuiva înseamnă a primi ceva de la acea persoană. Ce anume? Ce am câștigat atunci când am făcut rău? Am câștigat în importanță. Ne-am extins. Am umplut un gol din noi înșine, creând unul în altcineva.”
Mecanica umană. Oricine suferă încearcă să comunice suferința sa (fie prin a face rău altcuiva, fie prin a trezi mila celorlalți) pentru a o diminua, iar în acest fel reușește cu adevărat să o reducă.
În cazul unui om aflat în abis, pe care nimeni nu-l compătimește și care nu are puterea de a face rău nimănui (dacă nu are un copil sau o ființă care îl iubește), suferința rămâne în interior și îl otrăvește.
Acesta este un imperativ, precum gravitația. Cum ne putem elibera?
- Detalii
- de: Simone Weil
- Cultură-economie
