Teoria clasică a percepției culorilor vă este, cel mai probabil, cunoscută: culoarea este rezultatul procesării de către creier a impulsurilor bioelectrice transmise prin nervul optic de către ochi la interacţiunea acestuia cu unde electromagnetice dintr-o anumită gamă de frecvenţe. Culoarea roşie, de exemplu, este percepţia undelor electromagnetice cu lungimea de undă între 610 şi 700 nanometri. Culorile fundamentale se găsesc între următoarele valori de frecvenţă: roşu: 610 - 700 nm; portocaliu: 590 - 610 nm; galben: 570 - 590 nm; verde: 500 - 570 nm; albastru: 450 - 500 nm; indigo: 430 - 450 nm; violet: 400 - 430 nm.
Dar lucrurile nu sunt așa simple, după cum se poate vedea în clipul de mai jos, unde pătratul care se deplasează pe fundalul unei imagini statice pare că-și schimbă culoarea, dar, în fapt, culoarea pătratului rămâne neschimbată.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Iluzii Optice
Prima ecuație scrisă vreodată (14x + 15 = 71), prinsă în cartea „The Whetstone of Witte”, publicată de Robert Recorde în 1557
În acest articol vom vorbi pe scurt despre originea unor simboluri matematice arhicunoscute, precum: egal - „=”, plus - „+”, minus - „-”, înmulțit - „×”, împărțit - „÷”, radical - „√”, infinit - „∞”, pi - „π”, sumă - „Σ” și integrală - „∫”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Matematica
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
- Detalii
- de: Iosif A.
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Recent a avut loc un dialog între doi gânditori originali pe care-i citesc ori urmăresc mereu cu plăcere: Rory Sutherland, vicepreședinte la o companie de publicitate (dar un gânditor original; vezi cartea Alchimie, tradusă și în română) și filozoful sloven Slavoj Žižek (are mai multe cărți traduse în română). Am extras câteva idei mai interesante din această discuție, pe care le puteți citi mai jos.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Observați imaginea de mai sus. Cel mai probabil veți avea impresia că pata neagră din centrul imaginii se extinde. Această iluzie optică este nouă în lumea științei și este percepută de 86% dintre cei care au observat-o în cadrul unui studiu.
Partea extraordinară cu această iluzie este următoarea: creierul este înșelat cu privire la ce se întâmplă, iar pentru că acesta „crede” că pata întunecată se extinde, se declanșează reflexul de dilatare a pupilelor, pentru a permite ca mai multă lumină să fie accesată de ochi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Iluzii Optice
Iluziile optice sunt fascinante, dar acestea, pe lângă aspectul distractiv, ne spun ceva despre cum creierul nostru creează realitatea. Pe de altă parte, iluziile optice ne ajută să înțelegem cum funcționează creierul și ne arată anumite limitări ale acestuia.
Creierul nu are o sarcină simplă în a ne reflecta realitatea externă! Acesta, ascuns în întunericul cutiei craniene, se străduiește continuu să creeze o lume 3D pornind de la imaginile 2D pe care le primește de la ochi. [video]
- Detalii
- de: Iosif A.
- Iluzii Optice
Atomul de carbon
Să luăm cazul atomului de carbon, că tot stă el la baza vieții pe Pământ (pentru că are 4 electroni pe ultimul strat electronic și poate forma legături chimice cu alți patru atomi). Este, un atom de carbon identic cu orice alt atom de carbon din univers? Nu neapărat. Iată care ar putea fi diferențele.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Chimie
