Pare o întrebare simplă, pentru că suntem obișnuiți cu bolile. Ele există și nimeni nu are realmente speranța că toate bolile vor fi vreodată complet eliminate. Dar întrebarea rămâne: de ce nu a evoluat omul să fie imun la orice tip de boală?
Noua știință a medicinei evoluționiste își pune această întrebare, pentru că eventuale răspunsuri solide ne pot ajuta să înțelegem mai bine propriile organisme și să identificăm / aplicăm metode mai bune pentru a ne păstra sănătoși. Medicina evoluționistă a identificat șase motive pentru care suntem vulnerabili la boli. Iată care sunt acestea.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Usturoiul pare să aibă ceva al lui... Oricât ai încerca să scapi de mirosul lui după ce-l mănânci, nu prea poți...
Problema principală este aceea că usturoiul, prin anumiți compuși chimici, nu rămâne la nivelul gurii, ci se transferă prin intermediul tractului gastrointestinal (sistemul digestiv) în sânge.
Și mai rău, de acolo o substanță chimică (sulfura de metil alil; eng. allyl methyl sulfide) este eliminată din organism prin pori (transpirație), urină, dar și prin intermediul plămânilor (unde substanța ajunge să „contamineze” aerul plămânilor). Întregul proces de eliminare a substanței poate dura până la 24 de ore.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Substanțele nutritive sunt substanțele pe care organismul le utilizează pentru dezvolta, menține și repara țesuturi.
Apa, carbohidrații, lipidele (grăsimile), proteinele, vitaminele și câteva minerale sunt nutrienți sau substanțe nutritive.
Pe lângă substanțe nutritive în alimente se mai găsesc și alți compuși, precum fibre, fitonutrienți (fitochimicale), pigmenți, aditivi, alcooli etc.
Fitonutrienții sunt compuși chimici care apar natural în plante, precum: carotenoida, polifenolul, luteina, zeaxantina, licopenul, acidul elagic sau hesperidina.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Potrivit ultimului raport de țară privind cancerul, în România au apărut în anul 2020 circa 95.000 de mii de cazuri noi de cancer. În 28% dintre cazurile de cancer apărute la femei a fost vorba despre cancer la sân. În fapt, la femei, cancerul la sân este cel cu incidența cea mai mare, urmat de cel colorectal, 12%; la bărbați sunt trei tipuri de cancer dominante, cu procente similare: de plămân, 17%, de prostată, 16%, și colorectal, 15%.
Recent am publicat mai multe articole care au la bază cartea „How not to die” a doctorului american Michael Greger. Michael Greger este un medic american, recunoscut pentru preocuparea pentru nutriția omului, siguranța alimentară și, în genere, pentru problemele de sănătate publică. Dă clic tag-ul de la finalul articolului, „how-not-to-die-michael-greger”, pentru a accesa aceste articole.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Care este diferența dintre plante, vegetale, legume și leguminoase? Acești termeni sunt utilizați de multe ori în mod interschimbabil, în special în domeniul nutriției. Și din acest punct de vedere vrem să clarificăm lucrurile în acest articol.
Deși nu este foarte simplu să stabilești delimitări ferme între conceptele menționate (plante, vegetale, legume și leguminoase), în special pentru că în literatura de limbă engleză (de unde se traduc cărțile la noi) sunt abordări diferite, se poate totuși lămuri într-un mod rezonabil despre ce vorbim atunci când utilizăm acești termeni.
Întâi de toate trebuie menționat că sintagma standard în nutriție este „legume și fructe”. Este important acest aspect, pentru ne lămurește despre un lucru: legumele se referă generic la plantele pe care le folosim în alimentația umană.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Cu o natalitate redusă și o speranță de viață asemenea, cu spor negativ constant, cu rate mari de morbiditate și mortalitate evitabilă și o emigrație importantă, România rămâne una dintre țările plasate sub media UE la mulți dintre indicatorii de performanță și eficiență a sistemului de sănătate.
Actuala Strategie Națională de Sănătate „Împreună pentru sănătate”, elaborată de Ministerul Sănătății și gândită pentru perioada 2022-2030, își propune să schimbe starea de fapt, deplasând accentul pe sănătatea cetățeanului privit ca o persoană cu nevoi multidimenisonale și nu ca un simplu pacient, cum a fost cazul în precedenta strategie.
Abordarea centrată pe cetățeni ia în considerare faptul că, înainte ca aceștia să devină pacienți, ei trebuie să fie informați cu privire la sănătatea lor, să și-o poată proteja, iar mediul în care ei trăiesc să fie unul de bună calitate.
- Detalii
- de: Redacția RaportulDeGarda.ro
- Alimentaţie-Sănătate
Presa abundă în informații generice despre alimentație ori, la polul opus, despre beneficiile formidabile ale unui aliment sau altul (de regulă, fără context, fără informații științifice care să susțină afirmațiile).
Michael Greger este un medic american, recunoscut pentru preocuparea pentru nutriția omului, siguranța alimentară și, în genere, pentru problemele de sănătate publică. Am publicat mai multe articole în ultimele luni care au la bază scrierile acestuia (vezi tag-ul de la finalul articolului, „how-not-to-die-michael-greger”, pentru a accesa aceste articole).
În acest articol vom vorbi despre lista celor 11 tipuri de alimente esențiale pentru alimentația zilnică a omului, așa cum a fost menționată de Greger în cartea sa „Cum să nu mori”, cu scurte explicații privind beneficiile fiecărui aliment.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Unora li se pare anormală următoarea situație: sunt miopi, poartă ochelari sau lentile de contact, iar atunci când privesc la obiecte aflate la mică distanță (10-20 cm), cum ar fi eticheta unui produs în supermarket, observă că văd mai bine fără ochelari decât cu aceștia.
Dacă ai peste 45 de ani și ai miopie, fă următorul test:
- cu ochelarii la ochi, ia un pix sau o cariocă și apropie încet obiectul de ochi. Focalizează-te pe scrisul de pe acesta. La un moment o să observi că scrisul devine încețoșat; nu mai distingi semnele în mod clar.
- scoate ochelarii și repetă mișcarea.
În ce caz vezi mai bine la mică distanță? Cel mai probabil în cazul în care nu porți ochelarii. Iată de ce...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Pe măsură ce îmbătrânim, se înmulțesc și provocările la care ne supune propriul trup 😀 Una dintre ele este durea de spate. Deși tendința multora este să meargă imediat la doctor și, uneori, să treacă pe medicație sau, în cazuri extreme, să suporte intervenții medicale complicate, precum o operație, prevenția este de preferat, desigur. Iar prevenția de multe ori presupune doar menținerea unei musculaturi funcționale, care să ne sprijine în executarea normale ale corpului fără durere.
În ce privește durerea de spate, am publicat un articol în care recomandam un exercițiu pentru cei care au dureri de spate în zona lombară. Dar, dincolo de acest exercițiu, ce trebuie reținut este că de multe ori durerile de spate au drept cauză o musculatură slabă a spatelui. Practicarea unor exerciții de întărire a musculaturii spatelui este de multe ori tot ce merită luată în calcul.
În ce privește gâtul, probabil nu toată lumea este conștientă că multe dureri de cap au drept cauză musculatura gâtului. Sigur, în sine, durerea în zona gâtului implică un disconfort sporit. Dar în multe situații durerea din zona gâtului se mută în zona capului, nemaifiind clar care este cauza și care este exact zona care doare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Ce sunt trigliceridele? Trigliceridele reprezintă principala formă în care găsim grăsimile în organismul uman. Acestea sunt compuse din trei acizi grași și glicerol (sau glicerină). Nivel trigliceridelor poate fi un indicator al sindromului metabolic, care crește riscul de infarct miocardic sau atac vascular cerebral.
Acizii grași sunt lanțuri de diferite mărimi de atomi de carbon, oxigen și hidrogen. Aceștia pot fi saturați sau nesaturați. Aceștia se numesc saturați în situația în care atomii de carbon formează toate cele patru legături posibile cu alți atomi și nesaturați atunci când atomii de carbon mai pot forma legături chimice cu atomi de hidrogen.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Într-un studiu publicat în revista Pediatrics a fost confirmat fenomenul cunoscut ca „marșul alergic”, un model care descrie progresia naturală a bolilor alergice la copii, de la naștere și până la vârsta adultă.
S-au analizat datele a peste 200.000 de pacienți pediatrici, pe o perioadă cuprinsă între 1999 și 2020, fiind incluși nou-născuți, copii și adolescenți până la vârsta de 18 ani. A fost descris modelul „marșului alergic”, în care alergiile au ca primă prezentare eczema, urmată de alergiile alimentare, astm și alergiile la factorii din mediul înconjurător.
- Detalii
- de: Dr. Ana Maria Vasile
- Alimentaţie-Sănătate
În legătură cu evoluția stării de sănătate a populației nu avem niciun proiect major. Iar un cumul de factori face ca predicția din acest articol, conform căreia populația României va fi din ce în ce mai bolnavă pe măsură ce trec anii, să fie greu de infirmat de realitate.
Pe scurt, doi sunt factorii care influențează negativ starea de sănătate a populației pe termen mediu și lung: modernitatea și lipsa de educație formală. La o primă privire nu este evident, probabil, care ar putea fi legătura celor două cu starea de sănătate, dar ne vom lămuri imediat.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Deși merele nu sunt considerate un super-aliment, ele sunt totuși catalogate drept un aliment funcțional.
Cu toții am auzit că un măr pe zi ține medicul departe, dar cât de adevărat este asta? Merele nu sunt bogate în vitamina A și nici nu sunt benefice pentru vedere precum morcovii. Nu sunt o sursă excelentă de vitamina C și, prin urmare, nu ajută împotriva răcelii, așa cum fac portocalele.
Totuși, merele conțin diverse substanțe bioactive – substanțe chimice naturale care apar în cantități mici în alimente și care au efecte biologice în organism. Aceste substanțe chimice nu sunt clasificate ca nutrienți, precum vitaminele. Deoarece mărul conține multe substanțe bioactive care promovează sănătatea, acesta este considerat un aliment „funcțional”.
- Detalii
- de: Janet Colson
- Alimentaţie-Sănătate
Din cauza consecinţelor negative asupra sănătăţii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a recomandat limitarea consumului de zahăr la mai puţin de 10% din aportul caloric zilnic al unei persoane. În acest context, industria alimentară a început să utilizeze din ce în ce mai des îndulcitorii artificiali în locul zahărului din alimente şi băuturi. Aceste substanţe au capacitate ridicată de îndulcire, chiar şi în cantităţi scăzute, şi au un aport caloric minim. Datorită acestor caracteristici, consumul de îndulcitori artificiali a devenit o strategie din ce în ce mai frecvent utilizată pentru a combate obezitatea şi hiperglicemia.
Luna aceasta, însă, IARC (International Agency for Research on Cancer) din cadrul OMS a clasificat aspartamul, unul dintre cei mai utilizaţi îndulcitori artificiali, drept potenţial agent carcinogen, ridicând numeroase semne de întrebare referitoare la siguranţa consumului acestor substanţe şi efectele asupra sănătăţii. Dar ce spun studiile despre îndulcitorii artificiali?
- Detalii
- de: Dr. Monica Dugăeșescu
- Alimentaţie-Sănătate
Pentru a slăbi, trebuie să existe un deficit de calorii, adică să introduci în corp mai puține calorii decât cele consumate. Dar deficitul caloric nu duce doar la pierderea grăsimii, ci, inevitabil, și a mușchilor. În primele zile de deficit caloric, corpul folosește rezervele de glicogen pentru energie.
Glicogenul este o polizaharidă compusă din mai multe molecule de glucoză. Glucoza din sânge poate fi transformată și stocată sub formă de grăsime în țesutul adipos, atunci când cantitatea de alimente ingerate depășește necesarul de energie al organismului și capacitatea de stocare în ficat și mușchi, sub formă de glicogen.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
