Tuatara. Credit imagine: wikipedia.org
Toate ființele umane îmbătrânesc. Face parte din biologia noastră și ne limitează durata de viață la puțin peste 120 de ani. Nu toate animalele experimentează îmbătrânirea însă. Corpurile unor animale nu se degradează treptat pe măsură ce îmbătrânesc așa cum o fac corpurile noastre.
Odată ajunși la 30 de ani, probabilitatea de a muri a oamenilor se dublează la fiecare opt ani. Deci, chiar dacă ai norocul să devii centenar, probabilitatea de a muri în fiecare an va fi mare.
- Detalii
- de: Joao Pedro de Magalhaes
- Evoluţionism
Rata metabolică bazală reprezintă energia consumată de o persoană aflată în stare de repaus pentru a menține funcțiile de bază ale organismului, precum respirația, circulația și digestia. Cu alte cuvinte, este vorba despre energia necesară pentru funcționarea corpului atunci în condițiile în care acesta nu este angajat în activitate fizică.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Activitatea fizică regulată este cunoscută ca fiind un factor preventiv în ce privește apariția bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 ori cancerul de colon sau sân.
Dar apare un paradox: chiar dacă activitatea fizică din timpul liber, chiar intensă, este asociată cu efecte pozitive asupra sănătății, studii recente arată că activitatea fizică ce are loc la serviciu are efecte negative asupra sănătății, precum incidența bolilor cardiovasculare și mortalitate din toate cauzele.
De pildă, lucrătorii din construcții, agricultură și industrie sunt activi fizic în cea mai mare parte a zilei de lucru, dar aceștia sunt adesea bolnavi.
Cum vine asta? Activitatea fizică e activitate fizică, la urma urmelor, nu?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Recunosc, nuggeții de la McDonald's sunt foarte buni 😀 Sunt o adevărată capodoperă culinară. Sunt gustoși, moi, prăjiți exact cât trebuie. Dar acești nuggeți sunt un exemplu perfect de aliment ultra-procesat, adică nu un aliment în sensul clasic, ci un fel de înlocuitor de mâncare.
Iată ce conțin acești nuggeți, pe lângă puținul de carne de pui.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
În prezent 7% din populația României are diabet, iar circa 3% are cancer. Conform unui raport din 2020, dintre copiii cu vârste de 7-9 ani 14% sunt obezi, iar 17% sunt supraponderali. Iar România de mâine va fi mai bolnavă decât cea de azi.
Ceea ce mâncăm astăzi este foarte diferit de ceea ce obișnuiam să mâncăm cu câteva zeci de ani în urmă.
Cea mai mare parte a ceea ce mănânci este constituit din alimente ultra-procesate [AUP], care sunt o noutate pentru organismul nostru, învățat de-a lungul istoriei cu alt tip de hrană, și care ne îmbolnăvesc și ne omoară.
Nu vorbesc doar despre mâncarea tip fast-food de la anumite lanțuri de restaurante, nu vorbesc despre ce găsești la etajul de „mâncare” din malluri, ci de aproape tot ce mănânci. Cereale în pungi multi-colore, dimineața? AUP. Crenvurști? AUP. Iaurt? (Cel mai probabil) AUP. Margarină? AUP. Pizza de la supermarket? AUP. Prăjituri de orice fel de la supermarket/ cofetărie? AUP. Supe instant? AUP. Pâinea albă? AUP. Covrigi de la colțul străzii? AUP. Biscuiți și napolitane? AUP. Mezelurile de (aproape) orice tip? AUP. Batoane cu proteine înainte sau după exerciții fizice? AUP. Nuggets de orice fel? AUP. Cipsuri? AUP. Înghețată? AUP. Și lista continuă... Zeci de mii de substanțe chimice de care, în largă majoritate, nu ai auzit, fabricate de marile companii alimentare, sunt amestecate în produsele pe care le mâncăm zilnic.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Nu am găsit statistici recente cu privire la obezitatea infantilă în România. Dar date mai vechi existente sunt de-a dreptul stupefiante: conform unui articol din 2020 „Singurul studiu oficial conține date din anul 2015 și arată că la toate grupele de vârstă studiate – 7, 8 și 9 ani - ponderea copiilor cu probleme de greutate (supraponderali sau obezi) este de peste 25%”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Nu cred să mai fie vreo țară în care să se consume covrigi în cantități atât de mari ca-n România. Produse de patiserie-simigerie se găsesc, desigur, și-n alte locuri, dar puncte de vânzare la fiecare colț de stradă (și chiar mai multe pe aceeași stradă) sunt de găsit doar la noi.
Când m-am gândit să scriu acest articol și am făcut o scurtă verificare pentru a vedea ce s-a mai scris pe acest subiect, m-a amuzat să descopăr câte articole s-au scris prin presa noastră despre covrigi :) Multe, cu același text. În fapt, sunt o mulțime de articole despre covrigii de la Luca, faimoasa simigerie, articole care promit, desigur, să ne spună adevărul. Ce ne spun însă este doar un copy-paste cu ingredientele de pe site-ul companiei. Senzația mea este că, în realitate, aceste articole sunt publicitate mascată. Și imaginea din multe articole din diverse ziare este preluată de pe site-ul companiei, cu niște covrigi de toată frumusețea!
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Activitatea fizică nu duce la un consum total de energie zilnică superior și nu ajută la controlul greutății corporale.
Aceasta este, într-adevăr, o descoperire surprinzătoare, dar bine documentată științific. În același timp, este bine camuflată în articolele care vorbesc despre efectele exercițiului fizic asupra organismului uman, căci aproape nimeni nu vorbește despre ea.
De când cu diversele dispozitive electronice care monitorizează diverși parametri organici, contorizarea numărul zilnic de pași și a numărului de calorii consumate, printre altele, a devenit rutină pentru mulți.
Dar așteptările noastre sunt că dacă, de pildă, ai consumat 450 de calorii făcând circa 10 mii de pași, aceste calorii se adaugă la rata metabolică bazală (rata metabolică bazală indică numărul de calorii utilizate pentru funcționarea corpului aflat în stare de repaus).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Aproape toate băuturile răcoritoare (sucurile neacidulate și băuturile carbogazoase, inclusiv energizantele) sunt suficient de acide pentru a eroda (dizolva) smalțul, stratul protector al dinților, ceea ce duce la apariția cariilor dentare.
Strămoșii îndepărtați ai omului nu aveau carii dentare. Acestea sunt produsul procesului digestiv al bacteriilor din cavitatea noastră bucală. Bacteriile consumă bucăți infime de carbohidrați (zahăr) din gură, iar în urma procesului de fermentare care are loc se produc acizi, care dizolvă smalțul dinților. Am scris un articol amplu aici.
În acest articol discutăm despre efectul direct al băuturilor răcoritoare asupra smalțului, în absența bacteriilor, pentru că aceste băuturi distrug smalțul dinților ca urmare a compoziției (acidității) lor; în plus, în cazul celor care conțin zaharuri, asigură și hrană pentru bacterii, accentuând agresiunea asupra danturii. De asemenea, în a doua parte a articolului, vom arăta care este pH-ul unor băuturi arhicunoscute, precum Coca Cola sau Pepsi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Poate că cuvântul „polifenol” înseamnă puțin pentru tine, dar cu siguranță înseamnă mult pentru sănătatea ta. Polifenolii sunt o familie de compuși chimici prezenți în alimentele de origine vegetală și în algele marine care au fost studiate în ultimul secol pentru efectele lor asupra sănătății.
Începutul: gust și tehnologie
Polifenolii au fost folosiți pentru proprietățile lor tehnologice cu mult înainte de a primi un nume. Utilizările datează din Egiptul Antic, când s-a descoperit că substanțe chimice din scoarța anumitor copaci se cuplează cu colagenul din pielea animalelor, în procesul de tăbăcire a pieilor. Acest proces conferă o culoare profundă pielii, iar când au fost identificați compușii implicați – o clasă de polifenoli – aceștia au fost numiți „tanini”.
- Detalii
- de: Jara Pérez Jiménez, Cara Frankenfeld, Léopold L Fezeu Kamedjie, Margaret Slavin și Valentina A. Andreeva
- Alimentaţie-Sănătate
În ultima perioadă, pe fondul lecturilor și scrierii de articole din domeniul nutriției, am ajuns la o concluzie clară și evidentă: problemele cu greutatea corporală și multiple probleme de sănătate sunt generate, în bună parte, de alimentația deficitară. Alimentația deficitară are la bază alimente moderne, ultra-procesate, cu multiple adaosuri de substanțe chimice, pentru a spori durata de viață la raft a produselor și a îmbunătăți semnificativ gustul.
Alimentația modernă, în esență, este complet decuplată de alimentația Homo sapiens în lunga sa istorie ca specie. Cu alte cuvinte, în prezent avem de-a face cu o desincronizare profundă cu organismul nostru, adaptat în sute de mii de ani la un anumit tip de nutriție.
Nu vreau să absolutizez: indiferent de alimentație, ne vom îmbolnăvi, unii, și vom muri, toți, dar speranța de viață și speranța de viață sănătoasă (cât timp nu avem boli cronice în timpul vieții) ar fi mult îmbunătățite în condițiile unei alimentații de calitate.
→ Dacă ați ajuns recent pe site, articolele despre nutriție le puteți găsi într-o secțiune dedicată, aici.
Dar societatea modernă nu a venit doar cu modificări ale modului în care ne hrănim, ci și ale modului în care muncim și ne odihnim. Iar una dintre probleme serioase ale omului modern este aceea că nu se (mai) poate odihni corespunzător.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Fizica modernă poate explica de la spinul particulelor, până la comportamentul unor roiuri de galaxii. Dar fizica nu poate explica viața. Pur și simplu nu există o formulă care să explice diferența dintre materia vie și una fără viață. Viața pare să apară în mod misterios din părți nevii, precum particulele elementare.
Teoria asamblării este o nouă abordare pentru a explica viața la nivel fundamental, esența teoriei fiind publicată recent în cadrul unui articol în revista Nature.
Teoria asamblării pleacă de la ipoteza că informațiile (precum ADN-ul) și complexitatea sunt conceptele fundamentale care stau la baza vieții și oferă o modalitate de a înțelege cum apar aceste concepte în sistemele chimice.
- Detalii
- de: Lee Cronin
- Biologie
Ce mi-am propus este să scriu un scurt articol despre fructe, ca aliment recomandat atunci când doriți ceva dulce.
Trebuie reținut că fructele conțin zaharuri, precum glucoza, fructoza și sucroza; sucroza, o combinație compactă din primele două, este, în fapt, zahărul de bucătărie. Concentrația de zaharuri este diferită de la fruct la fruct, precum și de la soi la soi, dacă vorbim despre același fruct.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Jessie Inchauspé este o biochimistă de origine franceză, autoare de cărți în domeniul sănătății și fondatoarea unei mișcări care are ca scop îmbunătățirea sănătății oamenilor prin găsirea unui echilibru în ce privește nivelul de glucoză din sânge. Aceasta a publicat două cărți, Glucose revolution (2022) și The glucose goddess method (2023).
În acest articol o să vorbesc despre tehnicile identificate de aceasta pentru a aplatiza curbele glugozei din sânge în cadrul studiilor clinice la care a participat și din propria analiză a nivelurilor de glucoză din sânge, ca urmare a utilizării unui dispozitiv de monitorizare. În plus, o să vorbesc despre ce se întâmplă în organism pe timpul vârfurilor de glucoză, precum și despre care sunt consecințele pe termen scurt și pe termen lung asupra organismului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Studii recentă arată că sunt diferențe mari între oameni în modul în care organismul reacționează la diferite alimente, ceea ce arată necesitatea nutriției personalizate și inadecvarea metodelor curente.
Nu există două persoane care să reacționeze identic la același tip de aliment, nici măcar gemenii identici. Răspunsul organismului la alimente depinde de mulți factori, unul foarte important fiind microbiomul (totalitatea microbilor din intestine); genetica are un rol mai puțin important decât se credea. Modificările aduse alimentației pot modifica microbiomul, ceea ce înseamnă, pe cale de consecință, modificarea răspunsului organismului la alimentele ingerate, la stres, modificarea stării de spirit și reducerea inflamației.
Afirmațiile de mai sus au la bază un studiu denumit PREDICT-1 (Personalized Responses to Dietary Composition Trial-1), coordonat de profesorul Tim Spector și echipa sa de la King’s College London și ZOE, în colaborare cu cercetători din SUA, Marea Britanie, Italia și Suedia. Studiul PREDICT-1, care a implicat 1.103 subiecți, inclusiv 660 de gemeni identici și neidentici, din Marea Britanie și SUA, a început în iunie 2018 și măsurat o gamă largă de markeri, de la nivelurile de glucoză din sânge, grăsimi și insulină până la nivelul de activitate fizică, inflamația din organism, calitatea somnului și calitatea (diversitatea) microbiomului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
