Ştirile săptămânii din ştiinţă şi tehnologie [23-27.01.19]

Harta lumii, realizată de geograful german Sebastian Münster şi publicată în 1574.
Pentru rezoluţia maximă, clic pe imagine.
1. O campanie de vaccinare de 20 de ani a prevenit decesul a 10 milioane de copii
[De la formarea sa în anul 2000, compania non-profit "the Vaccine Alliance" a vaccinat circa 700 milioane de copii împotriva poliomielitei, pojarului, holerei şi altor boli, prevenind astfel circa 10 milioane de decese.]
2. Georgia este ţara cea mai activă din punct de vedere al minării de bitcoin, unde circa 10% din consumul de energie electrică merge în această direcţie.
|| Dar cu valoarea bitcoin ajunsă la 3,600 $, în medie, minarea unui bitcoin a ajuns mai scumpă decât valoarea unuia.
3. Facebook a încurajat copiii să cheltuiască banii părinţilor pe jocuri, fără acordul ultimilor
[Conform dezvăluirilor, în documente interne Facebook a numit această practică "fraudă acceptabilă", iar pe copiii care cheltuiau mult - "balene". Mulţi dintre copii nu erau conştienţi de cheltuieli, cardurile părinţilor fiind ataşate conturilor folosite pentru plăţi pentru diverse jocuri (Angry Birds, Ninja Saga etc.).]
„Învăţarea automată” pe înţelesul tuturor

Învăţarea automată (eng. machine learning) reprezintă o categorie de algoritmi utilizaţi în multiple aplicaţii, precum: motoarele de căutare (Google), YouTube, Spotify, Siri (Apple), Alexa (Amazon), Cortana (Microsoft), filtrarea mesajelor nesolicitate, diagnosticarea medicală, analiza pieţei de valori etc. Învăţarea automată este o ramură a inteligenţei artificiale.
De ce virusul gripal este atât de greu de stăpânit, iar vaccinarea, deşi dezirabilă, nu asigură, deocamdată, protecţia dorită

La ora scrierii acestui articol în România s-au consemnat 34 de decese ca urmare a infectării cu virusul gripei. Săptămâna 14 - 20 ianuarie a avut un caracter epidemic, la fel ca şi săptămâna anterioară acesteia, numărul cazurilor de infecţii respiratorii acute a crescut din nou cu peste 20% faţă de nivelul aşteptat. Ministrul Sănătăţii îndeamnă la vaccinare, şcolile se închid o zi, în încercarea de a încetini răspândirea virusului. Dar e mai complicat decât s-ar putea crede evitarea îmbolnăvirii şi a deceselor ca urmare a infectării cu virusul gripei, din motive expuse în continuare. Numeroase centre de cercetare din lume sunt în căutarea unui vaccin universal împotriva virusului gripal, deocamdată fără succes.
Compania Waymo se pregăteşte să producă maşini autonome de nivel 4

Compania Waymo, deţinută de Alphabet (compania mamă şi pentru, printre altele, Google), tocmai a făcut un alt pas important spre aducerea autoturismelor autonome în mainstream, primind aprobarea pentru a înființa o fabrică în Michigan. Aceasta va fi prima fabrică din lume care va fi dedicată în întregime producerii în masă autovehiculelor autonome de nivel 4 (nu este nevoie de şofer pentru a asigura siguranţa călătoriei; nivelul 5, ultimul, în plus, menţionează volanul ca fiind "opţional".).
Japonia pune în orbită şapte noi sateliţi mici
Cu precizie asiatică, la un an de la precedentul zbor, o nouă rachetă Epsilon s-a ridicat de la baza spaţială Kagoshima, în sud vestul ţării. A fost a cincea lansare pentru mica racheta japoneză, de la intrarea sa în operare în septembrie 2013. Totodată prima pentru Japonia pe 2019 şi prima în care racheta a avut încărcătură multiplă.
Cele trei companii-gigant chineze care schimbă lumea inteligenţei artificiale

China domină domeniul inteligenţei artificiale. Planul de dezvoltare pentru noua generaţie de inteligenţă artificială al Chinei, lansat în 2017, a devenit un motiv de mândrie naţională.
Ştirile zilei din S&T [22.01.19]

Luna, lovită de un meteorit, ieri, pe timpul unei eclipse totale de Lună
1. Pe fondul apropierii epidemiei de gripă, aproximativ 10.000 de fiole de vaccin antigripal vor fi redistribuite în ţară
[Numărul persoanelor care au murit din cauza gripei a ajuns marţi la 27. Ministrul Sănătăţii a precizat că triajul epidemiologic în şcoli poate fi făcut şi de cadrele didactice.]
2. De ce nu ne putem gâdila singuri
[Atunci când altcineva te atinge, nu ai informaţii dacă va continua ori vor fi modificări în modul în care o face. Atunci când te gâdili singur, nu este niciun element de surpriză. Teste recente arată că percepţia propriei atingeri are o prioritate scăzută pentru creier, creierul înţelegând foarte bine diferenţa dintre "altul" şi "eu" când e vorba de atingere, ceea ce defineşte, finalmente, şi reacţia cerebrală.]
3. Un meteorit a lovit luna ieri, pe timpul eclipsei totale de lună
[Vezi imaginea de mai sus. Credit: Jose M. Madiedo]
Neuroni dedicați decid reacția în fața unui pericol. Cazul musculiţelor de oţet

Ce facem în fața unui pericol? Fugim sau rămânem pe loc, blocaţi? Și de cine depinde decizia? Un grup de cercetători portughezi a studiat această problemă cu ajutorul unor musculițe, ajungând la concluzia că decizia este luată de o pereche de neuroni, cel puțin în cazul acestor insecte.
Efectele nespecifice ale vaccinurilor. Vaccinurile au efecte asupra sistemului imunitar şi sănătăţii, dincolo de bolile ţintite

Un vaccin anti-rujeolă protejează împotriva rujeolei. Introducând în organism o secvenţă dintr-un virus slăbit, sistemul imunitar învaţă cum să lupte împotriva acestuia, atunci când un virus real apare. Dar nu cumva sistemul imunitar învaţă mai mult din urma interacţiunii cu vaccinul? Cercetări recente arată ca da.
Ştirile zilei din S&T [21.01.19]

Laser Interferometer Space Antenna (LISA) este un proiect al Agenției Spațiale Europene, proiectată să detecteze și să măsoare cu precizie undele gravitaționale generate de diverse evenimente cosmice. LISA, care va fi lansat în 2034, va fi primul detector de unde gravitațional plasat în spaţiu.
1. Sistemul de raze gama - parte a proiectului ”Laserului de la Măgurele” - este blocat în instanță
[Proiectul s-a blocat, în esenţă, pentru că un consorţiu internaţional, EuroGammaS, care trebuia să instaleze o parte din echipamente, refuză să continuie lucrarea, susţinând că românii au construit prost clădirea. Românii nu sunt de acord.]
2. Copiii bilingvi nu sunt mai inteligenţi decât cei monolingvi
[Oamenii de ştiinţă au utilizat un test computerizat evaluând două grupuri de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 15 ani din Germania. Capacitatea de a vorbi două limbi poate aduce copiilor beneficii sociale, oferindu-le mai multe oportunităţi, însă nu le oferă un avantaj din punct de vedere intelectual.]
3. De ce uităm? [eng]
[Şapte experţi (neurocercetători şi psihologi) sunt invitaţi să răspundă la întrebare. Răspunsurile variază, de la "pentru că amintirile interferează" la "poate nu avem "spaţiu" să stocăm toate experienţele".]
Conjugarea verbelor limbii române. Modurile şi timpurile verbale
MODURILE ŞI TIMPURILE VERBALE
A. MODURILE PERSONALE
❶ MODUL INDICATIV
TIMPUL PREZENT
|
Persoana |
A ALERGA (conjugarea I; -a) |
A TĂCEA (conjugarea a II-a; -ea) |
A FACE (conjugarea a III-a; -e) |
A HOTĂRÎ (conjugarea a IV-a; -î) |
A FI (conjugarea a IV-a; -i) |
|
(I) Eu |
alerg |
tac |
fac |
hotărăsc |
sunt |
|
(a II-a)Tu |
alergi |
taci |
faci |
hotărăşti |
eşti |
|
El / Ea |
aleargă |
tace |
face |
hotărăşte |
este |
|
Noi |
alergăm |
tăcem |
facem |
hotărâm |
suntem |
|
Voi |
alergaţi |
tăceţi |
faceţi |
hotărâţi |
sunteţi |
|
Ei / Ele |
aleargă |
tac |
fac |
hotărăsc |
sunt |
Dacă ai recicla toate deşeurile de plastic de pe Terra, ai deveni cel mai bogat om din lume!

În 2018, câștigătorul competiției "Statistica internațională a anului", organizată de Societatea Statistică Regală (RSS), a fost numărul 90,5%. Ce reprezintă acesta? Este procentajul de plastic care nu a fost niciodată reciclat. De ce este acest lucru foarte important?
Sunt psihopaţii atraşi de alţi psihopaţi?

În 2005, Scott Peterson a fost condamnat pentru uciderea soției sale și a copilului său nenăscut. Imediat după ce a fost condamnat la moarte, el a primit o propunere de căsătorie, iar a doua zi s-au primit peste 30 de apeluri telefonice de la femei care solicitau adresa lui de corespondență, precum și scrisori de la femei care îşi mărturiseau dragostea pentru el.
Cât îi ia unui foton să facă înconjurul Terrei? Dar să ajungă la Lună ori la planeta Marte?
Cât îi ia unui foton să ajungă de pe Terra pe Lună? La o distanţă de 384.400 km, 1,255 secunde
Viteza luminii în vid este de 299.792.458 metri pe secundă. Viteza luminii în vid este o constantă universală care a fost măsurată precis cu ajutorul laserelor. Dar cât de impresionantă este această viteză, în fapt, atunci când luăm în calcul distanţe mari? Iată trei animaţii care ne dau o foarte bună idee despre ce înseamnă viteza luminii la nivel local (al plantei noastre) şi la o scară mai mare, atunci când un foton se deplasează până la Lună ori până la planeta Marte.
Ambiţiile spaţiale ale Chinei. Evoluţia programului spaţial chinez în raport cu marile puteri spaţiale
Lansarea satelitului Chinasat 2D | 10 ianuarie 2019
Prima lansare a anului 2019 a avut loc din China, mai precis de la baza spaţială Xichang din sud-vestul ţării. Joi, 10 ianuarie, o rachetă CZ 3B a plasat cu succes într-o traiectorie GTO (orbită de transfer geostaţionară), satelitul de comunicaţie Zhongxing 2D, ce va fi cunoscut în Occident sub denumirea Chinasat 2D. Construit de CAST (China Academy of Space Technology), el face parte din familia Zhongxing/Chinasat, sateliţi implementaţi pe platforma DFH-4 şi folosiţi în mare parte pentru comunicaţii militare în banda Ku. Alţi doi sateliţi din aceeaşi familie fuseseră lansaţi în 2012 (2A) şi respectiv 2015 (2C).
Cele mai mari 10 ameninţări la adresa sănătăţii noastre în 2019. Refuzul vaccinării este printre ele

Refugiaţi Afganistan
Lumea se confruntă cu multiple probleme de sănătate. Acestea variază de la epidemii ale unor boli împotriva cărora ne putem vaccina, cum ar fi rujeola și difteria, creşterea rezistenţei agenților patogeni la medicamente sau creșterea incidenţei obezităţii la impactul asupra sănătății al poluării mediului, al schimbărilor climatice și al crizelor umanitare multiple.
Ştirile zilei [18.01.19]

Licheni Letharia vulpina (vezi mai jos articolul despre licheni)
1. Numărul asteroizilor care au lovit Terra şi Luna a crescut pe parcursul ultimilor 290 de milioane de ani
[Folosind date termale şi imagini colectate de NASA, mai mulţi cercetători de la Universitatea Southampton, Universitatea Toronto şi Southwest Research Institute au determinat vârsta craterelor lunare şi au stabilit în urma unor calcule că rata de impact a crescut de 2,6 ori în ultimii 290 milioane de ani.]
2. Au fost identificate celulele cerebrale responsabile pentru senzaţia de durere
[A research team from Stanford University pinpointed the neurons in mouse brains that make pain hurt and were able to alter these neurons in a way that reduced the unpleasantness of pain without eliminating the sensation. The study lays the groundwork for future research into more targeted pain treatments.]
3. Există diferenţe fundamentale între modul în care funcţionează creierul şi modul în care este "replicat" de către reţelele neuronale folosite în inteligenţa artificială
[There is a list of features that stand in stark contrast to the circuits that engineers build: spontaneous activity and correlation, dynamic context generation, unreliable transmission, and straight-up noise. These seem to be fundamental features of what some call the universe’s most complex object—the brain.]
Cum ajută febra sistemul imunitar să lupte împotriva infecţiilor

Imagine obţinută cu microscopul electronic a unei eritrocite (stânga), trombocite şi celule T (dreapta)
Febra care însoțește multe infecții determină producerea unor proteine specifice, care protejează celulele de frig, căldură și alte tipuri de stres. Un tip de celulă imună intră în acțiune după ce temperatura crește, conform unui studiu recent efectuat pe șoareci.
Hrana pe care o mâncăm şi modul în care o producem va determina sănătatea oamenilor şi a planetei pe termen lung

Un studiu publicat recent de prestigioasa publicaţie "The Lancet" arată că "hrana în Antropogen reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu în secolul al XXI-lea". Sistemul global deficitar în ce priveşte consumul şi producţia de hrană face ca circa 1 miliard din cele 7,5 miliarde de oameni ai planetei să nu dispună de hrană suficientă, iar 2 miliarde să mănânce prea mult hrană inadecvată.
Ştirile zilei [17.01.19]

1. Existenţa unei specii necunoscute de hominizi, confirmată cu ajutorul inteligenţei artificiale
[Cu ajutorul inteligenţei artificiale, o echipă de cercetători spanioli a identificat în genomul persoanelor asiatice amprenta unei specii necunoscute de hominizi, rezultată din încrucişarea neandertalienilor cu denisovanii şi care s-a combinat în urmă cu mii de ani cu omul modern. Cercetarea confirmă că această încrucişare a fost generalizată şi că a avut ca rezultat o specie hibridă, care s-a combinat cu omul modern.]
2. Five Discoveries That Made 2018 a Huge Year for Neuroscience
[There was the dazzling array of crazy neurotech: paralyzed patients shopped and texted using an Android tablet with just their brain waves; BrainNet let three people collaboratively play a Tetris-like game using their thoughts; a first memory prosthesis boosted recall in humans; and brain-controlled robotic limbs could know their location in space or even add a “third arm” in able-bodied people.]
3. How artificial intelligence can help us make judges less biased
[As artificial intelligence moves into the courtroom, much has been written about sentencing algorithms with hidden biases. Daniel L. Chen, a researcher at both the Toulouse School of Economics and University of Toulouse Faculty of Law, has a different idea: using AI to help correct the biased decisions of human judges.]
4. Ten robotics technologies of the year
[Ten exciting robotics developments and technologies, ranging from original research that may change the future of robotics to commercial products that enable basic science and drive industrial and medical innovations.]
Poate provoca utilizarea excesivă a telefonului mobil apariţia cancerului la om?

Poate folosirea intensă a unui telefon mobil să crească probabilitatea de a avea cancer? Rezultatele unui studiu american efectuat asupra animalelor, șoareci și șobolani de laborator, arată că, în special în cazul animalelor de sex masculin, o legătură ar putea exista, însă nu este clar cum pot fi interpretate aceste rezultate în cazul oamenilor.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
