Trei imagini care ne-au schimbat modul în care înţelegem sistemul solar

Odată cu dezvoltarea programelor spaţiale, călătoria pe Lună (1969), plasarea de telescoape pe orbita Pământului, trimiterea de sonde spaţiale pentru explorarea sistemului solar şi plasarea de roboţi pe alte planete, asteroizi şi comete - toate împreună au dus la progrese uriaşe în ce priveşte înţelegerea universului. Iată trei imagini care au marcat evoluţia cunoaşterii sistemului nostru solar şi care au reprezentat momente de referinţă în explorarea cosmosului de către om.

Sinteza zilei [28 mai 2019]

• Rezultatele parțiale în urma alegerilor europarlamentare:

• Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat marţi că în şedinţa de Guvern de joi vor fi introduse pe lista de medicamente compensate şi gratuite două molecule inovative care tratează scleroza multiplă şi neoplasmul tiroidian. [link]

• Peste 70% din producţia de energie electrică a ţării a fost asigurată din surse regenerabile marţi după-amiaza. Pe primul loc se află cele hidro, care asigurau, la ora 16:00, aproape 38% din total, urmate de energia eoliană, cu 26,5%, cărbunele - 15,4%, nuclear - 8,3%, cea fotovoltaică - 6,3%,  hidrocarburi - 5,1% şi biomasa - 0,4%. [link]

• Modificări în conducerea PSD, după încarcerarea lui Liviu Dragnea: primul-ministru Viorica Dăncilă a devenit şef interimar al partidului, până la congresul din vară, Paul Stănescu va fi preşedinte executiv al partidului, iar Gabriela Firea va prelua funcţia de vicepreşedinte al PSD la nivel naţional. [link]

Cum detectăm neutrino?

 
Interacţiuni ale neutrino detectate la Observatorul de Neutrino IceCube

Neutrino sunt particule produse în urma dezintegrării radioactive şi nu au sarcină electrică. Sunt particule fascinante, care-şi pot schimba identitatea (link). Aceştia sunt pretutindeni în univers şi sunt generaţi în abundență de Soare (în urma proceselor de fuziune nucleară). Pe de altă parte neutrino sunt particule foarte mici, atât de mici încât este nevoie de 10 trilioane care să traverseze Terra pentru ca unul să interacţioneze cu Pământul. Ce înseamnă această interacţiune? Înseamnă că un neutrino loveşte o particulă elementară din interiorul atomului. Pentru neutrino un atom este o entitate enormă, dominată de spaţiu gol; de aceea interacţiunea cu un corp atât de mare, precum Pământul este atât de rară. Şi atunci cum îi detectăm şi studiem în laboratoare?

Stâlcirea limbii fără noimă: folosirea substantivului "hub"

Într-un articol de câteva zile publicat pe Hotnews.ro se pot citi următoarele:

• dificultati-limba-romana

Sinteza zilei [27 mai 2019]

• În urma alegerilor europarlamentare de ieri, distribuţia mandatelor de europarlamentar pe partide arată astfel: PNL - 10; PSD - 8; USR-PLUS - 8; PMP - 2; UDMR - 2; Pro România - 2.
• La referendumul pentru Justiţie, conform datelor Biroul Electoral Central culese până la ora 19,30, un număr de 4.114.762 de persoane au votat "Da" la întrebarea nr. 1, "Nu" - 702.458 de alegători, iar 4.013.715 au spus "Da" la întrebarea nr. 2, "Nu" - 670.591.Totalul votanţilor: 7.913.195 de persoane.

• Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat astăzi, definitiv, pe liderul PSD şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. [link]

• Sindromul ''burnout'', epuizarea profesională, a fost inclus în Clasificarea internaţională a maladiilor a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Lista a fost adoptată de statele membre ale OMS, reunite în perioada 20 mai - 28 mai la Geneva. Sindromul rezultă din stresul cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes şi se caracterizează prin trei elemente: o senzaţie de epuizare, cinism sau sentimente negative asociate muncii şi o eficienţă profesională redusă. [link]

• Ministrul de externe al României şi-a cerut scuze românilor din diasporă care nu au putut să-și exercite dreptul de vot sau care au fost obligați să stea la coadă ore întregi pentru a putea vota şi am dispus o anchetă în țările în care s-au semnalat probleme. [link]

Care este locul nostru în univers? Ştii în ce super-roi de galaxii te afli?

Vedere panoramică a Căii Lactee

Probabil că într-o lume a viitorului adresa nu va mai conţine doar ţara, localitatea şi date privind locuinţa, ci şi planeta, sistemul solar, zona din galaxie (pentru o mai rapidă livrare...), galaxia, super-roiul de galaxii etc. La final, simplu, "univers". Câţi sunt pregătiţi să scrie adresa completă azi? Să ne pregătind pentru viitor, învăţând locul nostru în univers :)

Cum e corect: „românii din diaspora” sau „românii din diasporă”?

Conform Dicţionarului Limbii Române, DEX 2009:

DIÁSPORĂ s. f. 1. Totalitatea comunităților evreiești dispersate ca urmare a distrugerii Ierusalimului și alungării populației de către Nabucodonosor II, regele Babilonului. 2. P. ext. Grup etnic aflat în afara granițelor țării de origine. [Pr.: di-a-] – Din fr. diaspora.

Presa românească, pentru motive neclare, preferă varianta „diaspora", în exprimări de genul „românii din diaspora". Iată mai jos un text de astăzi de pe site-ul Digi24.ro, dar această formă este larg răspândită.

• dificultati-limba-romana

Sinteza zilei [26 mai 2019]

• Astăzi au avut loc alegeri europarlamentare în România. Conform informaţiilor date publicităţii:
::: prezenţa la vot: 49,02%; Drept de vot au avut 18.968.840 de români înscrişi în Registrul electoral.
::: rezultatele votului (rezultate exit-poll la ora 21.00, fără a lua în calcul votul din afara țării):
1. PSD - 25,7%  2.PNL - 25,7%  3. USR-PLUS - 23,9%  4. Pro România - 5,7%  5. UDMR - 5,4%  6. PMP - 5,2%  7. ALDE - 4,7%  8. ALŢII - 3,7%
• În paralel cu alegerile europarlamentare s-a desfășurat și un referendum. Prezența la referendum a fost 41,27%

• Peste 5.000 de copii au dispărut de acasă în perioada 30 aprilie 2018 - 20 mai 2019, arată organizaţia neguvernamentală Salvaţi Copiii România. 95% din cazuri este vorba de plecări voluntare, cele mai multe dispariţii fiind înregistrate în rândul adolescenţilor. [link]

• Mii de tineri din mai multe ţări europene, ca Germania (cea mai masivă prezenţă), Franţa, Suedia, Cehia, Italia etc., au demonstrat public vineri, în contextul alegerilor europene, pentru a pune problema schimbărilor climatice pe lista priorităţilor europene. [link]

• Lipsa medicamentelor şi durata lungă până la aprobarea lor se numără printre problemele cu care se confruntă bolnavii de leucemie din România, a declarat vineri, preşedintele Asociaţiei Române Împotriva Leucemiei. Cel puţin nouă pacienţi care ar putea să facă transplant, dar acest lucru nu este posibil din cauza lipsei medicaţiei necesare. [link]

• Guvernul indian a utilizat sistematic tortura în ultimii ani pentru a descuraja opoziţia în Kashmir. Un raport de 550 de pagini documentează fenomenul. [link]

• România este coordonatoarea unui proiect internațional, DANUBIUS-RI, ce reunește 11 țări europene, iar termenul pentru a deveni pe deplin operaţional este anul 2025. DANUBIUS-RI este cel mai important proiect de cercetare din România, după cel al laserului de la Măgurele, şi este primul proiect european care va studia sistemul fluviu-deltă-mare, cu scopul de a găsi soluții de combatere a inundațiilor sau a poluării [link] [link proiect]

În fapt, mai toţi suntem ca nişte curcani înaintea Zilei Recunoştinţei. Ne-ar putea face conştientizarea repetată a morţii mai înţelepţi? (JID-003)

Subiectul morţii este tratat de cei mai mulţi cu o mare delicateţe. Este ca şi cum dacă nu l-am menţiona, am alunga moartea însăşi din preajma noastră. Dar adevărul este unul dintre cele mai banale: toţi murim. Pe de altă parte, acesta este un mister al naturii umane: cei mai mulţi trăim ca şi când nu am muri niciodată.

• jurnal-de-idei-diverse
• Nassim-Nicholas-Taleb

Ce este spaţiu-timpul?

Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle

Spaţiu-timpul, aşa cum îi spune şi numele, pune spaţiul şi timpul împreună, dar nu doar într-o formă convenţională, matematică, ci ca structură fundamentală a universului. Conceptul a fost creat în contextul cristalizării teoriei generale a relativităţii de către Albert Einstein, dar cel care a propus conceptul de spaţiu-timp a fost unul dintre profesorii de matematică a lui Einstein, Hermann Minkowski. Einstein a avut nevoie de câţiva ani pentru a accepta ideea, pe care o credea iniţial inutilă. Ulterior conceptul de spaţiu-timp a devenit fundamental în înţelegerea noii teorii a gravitaţiei conţinută în teoria generală a relativităţii.

Un astronom a filmat trecerea a 60 de sateliţi pe cerul nopţii

credit imagine: sattrackcam.blogspot.com

Pe 24 mai 2019 compania SpaceX a lansat în spaţiu primii sateliţi din proiectul STARLINK, mai precis un grup de 60 de sateliţi care reprezintă prima lansare dintr-o serie de lansări care urmăresc crearea unei constelaţii de sateliţi ce vor asigura acces la Internet la nivel global. Un astronom danez, Marco Langbroek, a folosit datele publice disponibile pentru a detecta şi filma sateliţii, traversând cerul. Rezultatul este în videoclipul de mai jos...

SpaceX vrea să lanseze în jur de 12.000 de sateliţi în trei orbite diferite până la finalul anului 2020: 1.600 de sateliţi la o altitudine de 550 km, 2.800 la 1.150 km şi 7.500 de sateliţi pe orbită la 340 km. Costul total al proiectului este de circa 10 miliarde dolari.

Quarcurile şi gluonii ce alcătuiesc protonii sunt corelaţi cuantic, conform unui studiu recent de la LHC

Se pare că există o corelaţie cuantică, aşa-numita inseparabilitate cuantică (eng. quantum entanglement), între quarcurile şi gluonii dintr-un proton. Acest rezultat, obţinut în mod indirect în cadrul proiectului de cercetare The Compact Muon Solenoid (CMS) de la Marele Accelerator de Hadroni (Large Hadron Collider, LHC), dacă va fi confirmat, este extrem de important, întrucât ar putea contribui la dezlegarea misterului forţei nucleare tari care acţionează între quarcuri, care nu pot fi izolaţi (fenomen cunoscut, dar neexplicat pe deplin matematic).

Soarele conţine 99,8% din masa sistemului solar. Iată ierarhia planetelor din sistemul solar, în funcţie de masă

Masa Soarelui este enormă, atât de mare că toate celelalte obiecte cosmice însumează abia 0,2% din masa sistemului solar. În acest articol am stabilit un raport între masa şi diametrul corpurilor din sistemul solar (Soarele şi planetele, ignorând sateliţii naturali ai planetelor, planetele pitice, asteroizii etc.), pentru a face o comparaţie vizuală între masa acestora.

Ce au văzut cele două sonde spaţiale NASA, Voyager 1 şi 2, pe timpul călătoriei lor de 42 de ani prin univers?

Colaj cu obiectele cereşti "vizitate" de sondele spaţiale Voyager 1 şi 2

Voyager 1 şi 2, sonde spaţiale ale NASA, au fost lansate în  1977. După incursiuni în apropierea corpurilor cereşti din sistemul nostru solar, acestea au pornit în misiuni interstelare, vizând părăsirea heliosferei (un fel de bulă generată de Soare în mediul interstelar, un strat extern format din particule de energie ridicată emise de Soare). Voyager 1 a fost, în fapt, primul obiect uman care a intrat în spaţiul interstelar, în 2012. Vă prezentăm în acest articol povestea celor două sonde spaţiale (ce corpuri cosmice au vizitat şi fotografiile realizate), în două scurte videoclipuri.

La ce folosesc acceleratoarele de particule? De la sondarea lumii subatomice la tratamente împotriva cancerului

Cătălina Curceanu, vorbind în cadrul conferinţei din aprilie 2019

Animaţie care arată funcţionarea unui accelerator liniar de particule, folosit atât în fizică, cât şi în tratamentul cancerului

Cătălina Oana Curceanu, prim-cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare la Laboratorul Naţional din Frascati, Institutul Naţional de Fizică Nucleară, Roma, Italia,  fizician cu o vastă experiență practică în ce priveşte acceleratoarele de particule, a susținut pe 18 aprilie 2019 în Bucureşti o conferință intitulată „Acceleratoarele de particule: de la misterele materiei întunecate la hadronterapie”. Cătălina Curceanu este şi un pasionat scriitor de articole de popularizare a ştiinţei, articolele dumneaei putând fi citite pe blogul de pe Scientia. Vă invităm să urmăriţi înregistrarea video a conferinţei.

Cum se scrie corect: „lobby-şti”, „lobbişti” sau „lobbyíști”?

Astăzi a apărut următorul titlu pe Hotnews.ro: PSD a angajat lobby-ști la Bruxelles pentru a-și spăla imaginea.

• dificultati-limba-romana

Ce este în interiorul unei găuri negre?

Gaură neagră devorând o stea-partener

Găurile negre au făcut subiectul a nenumărate articole de presă în ultimii ani, ceea ce înseamnă, e de presupus, că un procent decent al populaţiei are o idee despre existenţa şi natura acestora obiecte cosmice. Probabil momentul de graţie a fost 2015, când au fost detectate pentru prima dată vibraţii ale spaţiu-timpului, sub forma unor unde gravitaţionale generate de coliziunea a două găuri negre (citeşte articolul despre descoperirea undelor gravitaţionale).

Există o soluţie pentru a scăpa de problemele dentare pentru totdeauna?

Dinţii trăiesc o "viaţă" extremă. Atunci când mestecăm mâncarea, dinţii exercită o forţă de până la 120 kgf. Tot felul de alimente ajung în contact cu dinţii: de la mâncare uşor de mestecat, precum orezul fiert, până la mâncare tare, precum diverse tipuri de bomboane, oase etc. Dulciurile, de care bacteriile sunt "îndrăgostite", datorită conţinutului crescut de zahăr, contribuie la agresiunea asupra dentiţiei noastre. Alternăm băuturile calde (cafea, ceai, lapte cald) cu alimente/băuturi reci (îngheţată, apă de la frigider, lapte rece), supunând dinţii unor procese repetate de încălzire şi răcire.  În plus, dinţii stau într-un mediu umed fără încetare. Într-un astfel de context, mai este de mirare că dinţii ajung să fie afectaţi? că avem nevoie de dentist pentru a stopa diverse evoluţii negative (carii, infecţii) şi a încerca să redăm dinţilor funcţionalitatea?

Dar există vreo modalitate de a păstra dinţii intacţi pe tot parcursul vieţii, de a scăpa de nevoia de a merge la dentist? Un cercetător american, dentist şi doctor în domeniul stomatologiei, crede că oricine îşi poate menţine dentiţia în stare perfectă pe parcursul întregii vieţi, cu o minimă îngrijire. Iată cum.

Dacă fotonii nu au masă, cum sunt ei atraşi de o gaură neagră?

Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT

Într-adevăr, fotonii, adică particulele purtătoare ale undelor electromagnetice, se consideră că nu au masă. Un foton se deplasează cu viteza luminii prin spaţiu-timp. Viteza luminii în vid este de 299.792,458 km pe secundă. Fotonii nu experimentează trecerea timpului. Asta înseamnă că nu contează distanţa pe care o parcurge un foton, din punctul de vedere al unui observator extern; pentru foton toată această distanţă este doar un punct, iar toată călătoria care pentru un observator extern poate dura miliarde de ani, din perspectiva fotonului este instantanee. Desigur, foarte ciudat lucru, iar vinovatul principal pentru această complicaţie este nimeni altul de Albert Einstein. Lumea era mai simplă înainte să apară el :).

Universul pare a fi cu un miliard de ani mai tânăr decât se credea...

 

Universul pare a fi mai tânăr cu... un miliard de ani. În 1929 astronomul Edwin Hubble a descoperit că galaxiile se îndepărtează de Terra în toate direcţiile. Cu cât sunt mai departe, cu atât viteza cu care se îndepărtează este mai mare. Concluzia? Universul se află în expansiune!