Suntem pregătiți să redeschidem societatea pe 15 mai? Ce măsuri am putea lua pentru a evita reîntoarcerea la restricțiile de azi
Mâine vom ajunge la 3 milioane de infectări cu SARS-CoV-2 la nivel global. America va ajunge la 1 milion de îmbolnăviri cu noul coronavirus. Prin măsurile luate, România s-a descurcat mai mult decât onorabil până acum. Totul s-ar putea schimba dacă „marea revenire” din 15 mai, dacă se va produce, nu va fi gestionată cu mare grijă, adică începând să ne pregătim de azi.
Ce ar trebui să facem? Iată ce apreciem că reprezintă măsuri obligatorii, pentru a evita reîntoarcerea la starea de urgență și închiderea, din nou, a nenumărate afaceri.
Timpul trece mai încet lângă centrul Pământului. Cum e posibil, când efectele gravitației sunt nule?
Pe măsură ce te apropii de centrul Pământului, efectele gravitației asupra unui corp sunt din ce în ce mai mici (forța gravitațională, calculată după formula lui Newton, scade). Ajuns în centrul Pământului, se atinge starea de imponderabilitate, căci efectele gravitației exercitate de materia din jur, egal distribuită, se anulează reciproc.
Relativitatea generală, teoria gravitației creată de Albert Einstein, printre multe predicții uluitoare, prezice și că un câmp gravitațional va încetini trecerea timpului. Cu cât mai puternic câmpul gravitațional, cu atât mai lentă trecerea timpului.
Poți să „partajezi” sau să „șeruiești” articole ori linkuri? Ce înseamnă „a partaja”? Dar „a șerui”?
De când presa pune accent pe cantitate (adică producerea de multe articole, cu titluri-momeală, care să asigure un număr mare de accesări), limba română utilizată este, de multe ori, de o calitate foarte slabă.
Asta ne dă posibilitatea să adăugăm destul de des noi articole în secțiunea dedicată „dificultăților limbii române”.
Un foton nu are masă. Cum poate avea impuls?
Așadar avem de-a face cu un aparent paradox. Spunem că fotonul nu are masă. De aceea se poate deplasa cu viteza maximă în univers. Dar dacă nu are niciun fel de masă, cum poate avea impuls?
Ce este impulsul? Impulsul unui corp este o mărime fizică definită ca fiind produsul dintre masă (m) și viteză (v). p = mv
Restricția calorică intermitentă: o dietă (mod de viață) ce face mai mult decât să reducă greutatea
În vremuri ca acestea, de criză sanitară, în care ne petrecem timpul mai mult în casă și la birou, probabil că o parte dintre noi am „reușit” să adăugăm ceva kilograme. Am căutat o metodă de slăbire, bazată pe știință, în interes propriu în primul rând, care rezolve problema.
Am pus câteva condiții inițiale:
• am vrut o dietă pe timpul căreia să nu mă simt tot timpul înfometat (nu poate dura mult...).
• am vrut ca această dietă să poată fi asumată pe termen nelimitat, să devină un mod de viață (iar fără punctul 1 este imposibil, căci nu poți trăi înfometat tot timpul).
„Narativ” și „narativă” - intrări fără sens în limba română vorbită
De ceva vreme a mai intrat un „termen-stafie” în limba română vorbită: „narativ”, cu varianta sa „narativă”.
Ce vrea să însemne acest nou cuvânt? Este o intrare pe „filiera engleză”, de care am tot vorbit în ultimele săptămâni.
„Narrative” în limba engleză înseamnă „istorisire”, „poveste”, „narațiune”.
Între „vidul atomului” și „vidul universului”, trecând prin „universul observabil”
Acum două zile Cristian Tudor Popescu a publicat un articol intitulat „Dumnezeu există” pe site-ul republica.ro. Un articol care încearcă să arate, credem, printre altele, insignifianța omului în raport cu natura. Un articol bine scris, percutant, în stilul bine-cunoscut al gazetarului.
În articol acesta vorbește despre concepte complexe, precum „universul observabil”, „materia întunecată și energia întunecată” și vidul din interiorul atomului. Am fost curioși: cât de bine a surprins gazetarul, din punct de vedere științific, aceste concepte? Păi să vedem...
Despre efectul antimicrobian al argintului, plus altele pe care le-am citit / văzut azi
• „Tot interesul pentru boală și moarte este doar o altă expresie a interesului pentru viață” - Thomas Mann, Muntele Vrăjit
Cum au apărut atomii? Originea elementelor din tabelul periodic
Aţi auzit probabil expresia „suntem făcuţi din praf de stele", însemnând că parte din atomii care ne constituie organismul, atomii mai grei, au fost creaţi cu certitudine în procese ce au avut loc în stele. Atomii au diverse origini, iar acest articol arată şi explică originea atomilor din tabelul periodic al elementelor. După cum puteţi vedea din imagine, mulţi atomi au origini multiple, sunt generaţi în procese diferite.
De ce spațiul nu poate fi discret, ci continuu
Poate avea spațiul un element constituent fundamental, un fel de „atom spațial”?
Într-un univers „guvernat” de teoria relativității, spațiul nu poate fi discret. Adică nu poate exista o unitate fundamentală a spațiului, cu cea mai mică dimensiune posibilă. Și totul pleacă de la constanța vitezei luminii în toate sistemele de referință - ideea lui Einstein care a revoluționat fizica.
Faptul că viteza luminii este constantă în orice sistem de referință are, printre altele, următoarea consecință: spațiul și timpul trebuie să se „adapteze”, însemnând că, în fapt, corpurile aflate în mișcare se scurtează, iar timpul se dilată (pentru un observator).
Noul coronavirus l-a ucis pe autorul „Jocului vieții”, John Horton Conway
Unul dintre cei mai activi şi creativi matematicieni contemporani, John Horton Conway, autorul Jocului vieţii, cu numeroase realizări în domenii diverse ale matematicii şi fizicii, a murit ca urmare a infectării cu noul coronavirus, SARS-CoV-2. Lăsă în urma lui nu doar Jocul vieţii, ci şi un număr impresionant de articole, cărţi şi amintiri.
Evoluţia vieţii pe Terra - partea 1 [video]
Oase care se găsesc la nivelul maxilarului la reptile şi în urechea mijlocie la mamifere
În România, procentul celor declaraţi credincioşi este în jur de 80%. Cu toate acestea, credem, teoria evoluţionistă este acceptată în bună măsură ca teoria care explică apariția și evoluția omului. În cele ce urmează vă prezentăm o serie de şase episoade dedicate evoluţiei, în care încercăm o ilustrare cât mai sugestivă a teoriei şi demontarea unor mituri privitoare la aceasta.
De ce unele lucruri, în fapt, nu au nicio culoare
Culoare, sunet, miros, gust, senzaţii tactile - toate sunt rezultatul procesării cerebrale a datelor furnizate de simţurile noastre. Spunem că un măr este roşu, dar mărul nu are o culoare în sine. Culoarea este o chestiune de interpretare omenească, nu o proprietate a lucrurilor. Un extraterestru nu va vedea un măr roșu ca fiind roșu, pentru că roșul reprezintă o experiență subiectivă omenească (nu se poate descrie în cuvinte).
Culoarea este rezultatul procesării de către creier a impulsurilor bioelectrice transmise prin nervul optic de către ochi, ca urmare a captării undelor electromagnetice dintr-o anumită gamă de frecvenţe, gama frecvențelor luminii vizibile. Culoarea roşie, de exemplu, este percepția undelor electromagnetice cu lungimea de undă între 610 şi 700 nanometri.
Cum se deplasează Luna în jurul Pământului [video]
Distanța la care se află Luna față de Pământ variază pe timpul rotației sale în jurul planetei noastre. O distanță menționată de astronomi este 384.400 km, dar, după cum veți putea în videoclipul de mai jos, distanța poate fi mai mică ori mai mare.
Luna este înclinată cu 1,5° în raport cu orbita sa în jurul Soarelui, prin urmare nu există, ca pe Terra, anotimpuri.
Cuprul are capacitatea de a distruge noul coronavirus (și alte microorganisme). Ce e așa special cu acest metal?
În urmă cu câteva zile the New England Journal of Medicine a publicat un studiu, preluat de mass-media de pe toată planeta, privind capacitatea noului coronavirus de a „supraviețui” pe diverse suprafețe. A ieșit în evidență, pentru cei atenți, un lucru: cuprul are capacitatea de a distruge (relativ) rapid virusul, comparativ cu alte materiale. Cum este acest lucru posibil?
Rezultatele privind „supraviețuirea” virusului în aer și pe diverse suprafețe sunt următoarele:
- în aer: 3 ore
- pe cupru: 4 ore
- pe carton: 24 de ore
- pe plastic și oțel: 48-72 de ore.
Au trecut 50 de zile de la primul caz de COVID-19. Când revenim la normal?
Pe 26 februarie am avut primul caz de infectare confirmat cu SARS-CoV-2 în România. De atunci au trecut 50 de zile. Am învățat mai multe despre virus, am învățat să trăim simțindu-i prezența de fiecare dată când întoarcem cheia în broasca ușii. Și ne gândim că a venit vremea să ne întoarcem la ce a fost odată, la vremea dinaintea apariției Marelui Virus printre noi. Ce ne va aduce viitorul? Când revenim la normal?
Fotografia unei drame cosmice: jetul de plasmă emis de o gaură neagră supermasivă
Cercetătorii din proiectul de cercetare științifică ETH (Event Hotizon Telescope), care foloseşte o serie de telescoape care împânzesc globul terestru, au reuşit să obţină imaginea extrem de clară a jetului de plasmă emis de materia devorată de o enormă gaură neagră situată într-un quasar îndepărtat.
În centrul multor galaxii (poate chiar al tuturor) se găsesc găuri negre enorme, cu mase de milioane sau chiar miliarde de ori cea a Soarelui. Aceste găuri negre devorează stelele, gazul şi praful cosmic ce orbitează în jurul lor şi pe care reuşesc să le captureze prin efectele gravitaționale extreme pe care le generează.
„Fatalitate” nu e același lucru cu „mortalitate”...
Textul din imaginea de mai sus este dintr-un raport din 5 aprilie al Institutului Național de Sănătate Publică. Scris, așadar, de specialiști.
Dar limba engleză și-a băgat și aici coada... Am scris recent de problema cu „intrigant” și „evidență”.
Cele 7 coronavirusuri care infectează omul
Imagine cu celulă infectată cu noul coronavirus (virusul, în galben, văzut la microscop electronic)
În 1965 o cercetătoare de la Universitatea din Chicago, Dorothy Hamre, studiind culturi de țesut de la studenți cu răceală - a descoperit un nou tip de virus: 229E. Acesta este primul coronavirus care infectează omul descoperit. Ultimul, SARS-CoV-2, este cel care a trimis jumătate din planetă în propriile case, a blocat economia și a omorât deja peste 110 mii de oameni (și e doar începutul...).
În același timp cu Hamre, un grup de cercetători din Anglia, coordonat de doctorul David Tyrell, studia răceala. Aceștia, de asemenea, au identificat noul tip de virus. La microscop s-a observat că acesta semăna cu un virus pe care-l identificaseră în anii '30 la puii cu bronșită.
Privire comparativă: cum a evoluat epidemia COVID-19 în Spania, Italia, Germania și România [12 aprilie 2020]
Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.
În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în trei țări europene dintre cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.
Am început graficul când țările au consemnat 100 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19).
Dacă universul se va contracta, se vor deplasa corpurile cosmice, unele spre altele, cu viteze mai mari decât viteza luminii?
Întrebarea din titlul articolului este insuficient explorată pentru a veni cu răspuns în acest articol. Vrem doar să enunțăm problema, să explicăm pe scurt contextul, și să vă auzim opiniile. Poate vom reveni cu un alt articol, după ce vom analiza mai bine subiectul.
Iată de la ce plecăm:
1. Nimic nu se deplasează cu o viteză mai mare decât viteza luminii în univers.
2. Există totuși o excepție, cred unii fizicieni... Dat fiind că universul este în expansiune (spaţiul se dilată), luând în calcul distanţele mari din univers, este de înţeles că sunt corpuri cereşti care se deplasează faţă de alte corpuri cereşti, aflate la mare distanţă de primele, cu viteze care depăşesc viteza luminii.
