Vasile Ersek, doctor în geologie şi oceanografie la Oregon State University şi actualmente cercetător la Oxford University, răspunde la câteva întrebări pe tema încălzirii globale, combaterii sale şi consecinţelor acestui fenomen planetar.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Diverse
Cercetător atât la Institutul Speologic din Cluj-Napoca, cât şi la University of South Florida din SUA, Bogdan Onac este primul geolog român care a publicat un articol ştiinţific în prestigioasa revistă Science. Citiţi în continuare un interviu cu Bogdan Onac.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Diverse
Se ştie că în trecut largi porţiuni de pe glob erau acoperite cu gheaţă. Perioadele de timp în care s-a întâmplat asta poartă numele de ere glaciare. Dar cine a introdus ideea de eră glaciară? Unde, când şi cum s-a născut acest concept? Cine a făcut această descoperire?
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Continuăm prezentarea pe scurt a unei noi teorii cu privire la natura ultimă a realităţii pe care Lee Smolin şi alţi 3 colegi cercetători o propun în încercarea de a unifica relativitatea generalizată şi mecanica cuantică, teorie care are ca punct central aşa-numitul spaţiu-fază.
- Detalii
- de: Amanda Gefter
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Merge revoluţia lui Albert Einstein suficient de departe? Fizicianul Lee Smolin crede că nu şi alături de trei colegi urmăreşte să ducă relativitatea la un cu totul alt nivel. Cei patru ne invită să uităm de spaţiu-timp şi ne urează bun venit în spaţiul-fază.
- Detalii
- de: Amanda Gefter
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Baloanele sunt fragile. Trebuie ţinute departe de obiecte ascuţite şi de flacără. Flacăra topeşte materialul din care este făcut balonul şi acesta se sparge.
Experimentul de faţă va arăta cum un balon poate fi ţinut lângă o flacără şi totuşi va rămâne intact.
- Detalii
- de: Gabriela Costache
- Experimente acasă. Life hacks
Observatorul Pierre Auger studiază radiaţiile cosmice de ultra-înaltă frecvenţă, cele mai energice şi rare particule din Univers. Botezat după numele fizicianului francez Pierre Victor Auger, observatorul este rezultatul unui proiect propus de Jim Cronin şi Alan Watson în 1992.
- Detalii
- de: Mălina Iorga
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Scorbutul era cunoscut şi temut printre navigatori încă din 1497. Oamenii mureau în chinuri groaznice. Imaginează-ţi cum erau perspectivele pentru un marinar care se îmbarca pentru mai mult de 3 luni. Nu avea nicio garanţie că se va mai întoarce.
- Detalii
- de: Adrian Nuţă
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Foarte departe, într-o galaxie care seamănă uimitor cu galaxia noastră există o stea care seamănă remarcabil de bine cu Soarele nostru. Iar pe a treia planetă de la acea stea îndepărtată, care seamănă cu Pământul, locuieşte cineva care este... tu.
- Detalii
- de: Marcus Chown
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
De ce suntem pe Pământ? De unde am apărut? Conform populaţiei Boshongo din Africa, înainte de apariţia omului era doar întuneric, apă şi marele zeu Bumba. Într-o zi, având o durere de burtă, Bumba a vomitat Soarele, care a evaporat apoi o parte din apă, dezvelind uscatul.
- Detalii
- de: Stephen Hawking
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Încercaţi să citiţi textul din imaginea de mai jos. Dacă nu reuşiţi după câteva tentative, citiţi articolul care urmează pentru a vedea cum trebuie să priviţi şi care este explicaţia ştiinţifică a fenomenului care stă în spatele acestei iluzii optice.
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Iluzii Optice
Revenim astăzi cu o nouă pastilă de matematică transpusă în versuri. De data aceasta autorul vă invită să stabiliţi de câtă hrană are nevoie un dinozaur mai mic, ştiind cât mănâncă unul mai mare... Ca de obicei, rezultatul îl vom oferi după câteva zile.
- Detalii
- de: Petre Rău
- Matematica
Astronomia este una dintre primele ştiinţe cu care s-a preocupat omenirea. Marii înţelepţi ai Antichităţii îşi făcuseră deja o idee despre raportul distanţelor de la Lună la Terra, de la Soare la Terra, cât şi despre valoarea circumferinţei Pământului.
- Detalii
- de: Flavia Claudia Ţîmpu
- Istoria ideilor şi a descoperirilor ştiinţifice
Vă prezentăm astăzi cu o nouă pastilă de matematică transpusă în versuri. De data aceasta autorul vă invită să stabiliţi după cât timp două trenuri, care se apropie unul de altul cu viteze diferite, se vor întâlni. Ca de obicei, rezultatul îl vom oferi după câteva zile.
- Detalii
- de: Petre Rău
- Matematica
Radiaţia sincrotronă este "lumina" emisă de particule încărcate electric atunci când acestea accelerează ("câştigând" viteză, deplasându-se în linie dreaptă) ori când călătoresc cu o viteză constantă pe o linie curbă (ca atunci când suntem într-o maşină şi luăm o curbă).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Concepte explicate în 60 de secunde
