Articolele Scientia pot fi preluate, fără a fi nevoie de notificare ori cererea dreptului de preluare, în limita a 500 de semne, dar nu mai mult de jumătate din conţinut, obligatoriu cu link către articolul original. Excepție fac articolele publicate sub alte licențe.
Orice încălcare a acestor prevederi reprezintă încălcări ale legii 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Logo-ul, stilul site-ului, precum şi informaţia furnizată prin site-ul Scientia.ro sunt proprietatea Scientia.ro.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Diverse
Teoria jocului are o poziţie centrală în teoria economică modernă. Acordarea Premiului Nobel în 1994 unui număr de trei economişti specialişti în teoria jocului, printre care şi John Nash, a reprezentat o recunoaştere oficială a rolului important al teorie jocului în progresul şi promovarea teoriei economice.
- Detalii
- de: Partha Gangopadhyay
- Cultură-economie
Scientia.ro vă oferă un poster realizat în condiţii grafice excepţionale conţinând esenţa modelului standard al particulelor elementare. Astfel, veţi putea observa structura atomului, care sunt fermionii - constituenţii materiei şi care sunt bosonii - purtători ai forţelor. De asemenea, veţi putea citi despre misterele încă nerezolvate ale fizicii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Diverse
Concursul "Cea mai bună iluzie a anului" a fost câştigat anul acesta de o iluzie care foloseşte diverse culori pentru a ne arăta modul ciudat în care creierul recepţionează culorile, în funcţie de context. Experimentul începe cu două benzi identice de culori, care rămân neschimbate pe tot parcursul demonstraţiei. Aceste două benzi sunt înconjurate de alte benzi de culori diferite. Rezultatul? Uimitor, fireşte. Nicio culoare nu mai e ce-a fost la început...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Iluzii Optice
Ştii că descoperirea unei metode de a crea amoniac reprezintă cel mai important factor responsabil pentru creşterea populaţiei lumii de la 1,6 miliarde (în 1900) la 7 miliarde? Dar că polietilena, cel mai prezent plastic de pe mapamond, a fost descoperit, accidental, de două ori? Probabil că nu ştiai aceste lucruri, dat fiind că, în comparaţie cu alte ştiinţe, chimia este un domeniu ignorat de public.
- Detalii
- de: Mark Lorch
- Chimie
Site-ul The Conversation o organizat o sesiune de întrebări şi răspunsuri pe site-ul Reddit.com, cu Seth Shostak, astronom la Institutul SETI (Search for Extra-Terrestrial Intelligence). Acesta a încercat să explice de ce este atât de importantă căutarea vieţii extraterestre şi de ce este posibil să o descoperim în viitorul apropiat.
- Detalii
- de: Seth Shostak
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Sunt două tipuri de parfumuri în lume: parfumurile celebrităţilor, create pentru a realiza profituri rapid, până când capitalul de imagine al starului se prăbuşeşte, şi parfumurile clasice, create cu ingrediente scumpe. Dar chiar dacă anumite parfumuri au rezistat timpului, multe dintre ingredientele şi cantităţile utilizate s-au schimbat.
- Detalii
- de: Simon Cotton
- Chimie
Modul în care companiile aeriene stabilesc preţurile biletelor a dat naştere la nenumărate mituri. Acestea se referă la anumite zile în care ar fi indicat să cumperi ori la oferte care ar apărea în preziua zborului. Sunt şi teorii ale conspiraţiei care sugerează că sunt folosite "cookies" de companii pentru a manipula preţurile oferite. Ce e adevărat şi ce e fals? Cum se stabilesc, în fapt, preţurile biletelor? Care e perioada optimă pentru a-ţi rezerva un loc la un zbor? Iată cum decid companiile aeriene preţurile biletelor...
- Detalii
- de: Yuriy Gorodnichenko şi Volodymyr Bilotkach
- Cultură-economie
Universităţile şi guvernele se bazează pe opinia studenţilor pentru a evalua cadrele didactice şi diferitele specializări din cadrul universităţilor. De asemenea, viitorii studenţi verifică ratingurile universităţilor pentru a decide către care se vor îndrepta. Aceste evaluări sunt bazate pe raţionamentul că studenţii trebuie să ştie cel mai bine, de vreme ce ei sunt beneficiarii actului didactic. Dar stau lucrurile chiar aşa ori profesorii exigenţi sunt apreciaţi negativ, chiar dacă ei asigură un bagaj de cunoştinţe solid studenţilor?
- Detalii
- de: Arthur Poropat
- Cultură-economie
Realitatea, relativitatea, cauzalitatea sau liberul arbitru? Dacă luăm teoria cuantică de bună, cel puţin unul dintre lucrurile anterior menţionate este o iluzie. Dar care anume?
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Singurele senzaţii pe care le receptăm la nivelul gurii sunt: dulce, acru, amar, umami şi sărat. Fără mirosul caracteristic, cafeaua ar avea doar un gust acru ori amar cauzat de acizii organici. Încearcă să verifici ce tocmai am spus când îţi bei următoarea cafea: blochează-ţi nările şi bea o gură de cafea.
- Detalii
- de: Don Brushett
- Chimie
În Finlanda elevii învaţă despre beneficiile rigorii şi ale flexibilităţii, în acelaşi timp. Modelul finlandez, spun mulţi, este utopic. În Finlanda şcoala reprezintă centrul unei comunităţi. Şcolile asigură nu doar servicii educative, dar şi servicii sociale. Educaţia este despre crearea identităţii.
- Detalii
- de: Amy S. Choi
- Cultură-economie
Cu 50 de ani în urmă, atât Coreea de Sud, cât şi Finlanda (subiectul acestui articol) aveau sisteme de educaţie rudimentare. Finlanda era pe punctul de a deveni un copil vitreg din punct de vedere economic al Europei. Coreea de Sud era răvăşită de războiul civil.
- Detalii
- de: Amy S. Choi
- Cultură-economie
Recenta declaraţie a Papei Francis în cadrul Academiei Pontificale de Ştiinţă, conform căreia modelul Big Bang de creare a Universului nu este contrar credinţei catolice a creat o rumoare de înţeles. La urma urmelor pentru mulţi oameni ideea că biserica este anti-ştiinţă este de la sine înţeleasă. Şi există multe exemple pentru a susţine această idee. Galileo a fost pus sub arest la domiciliu pentru afirmaţia că Soarele se află în centrul sistemului planetar. Giordano Bruno, care a fost ars pe rug pentru ideile sale, este considerat astăzi un fel de martir al ştiinţei.
- Detalii
- de: Ariel Fenster
- Cultură-economie
Atunci când a fost întrebat dacă există viaţă inteligentă pe alte planete, fizicianul Enrico Fermi a dat un răspuns celebru: ,,Dar unde sunt extratereştrii?". Orice civilizaţie suficient de avansată pentru a realiza călătorii interstelare ar popula întreaga galaxie într-o perioadă de timp relativ scurtă. Totuşi, nu am reuşit să contactăm alte forme de viaţă din Univers. Răspunsul respectiv a devenit cunoscut drept Paradoxul Fermi.
- Detalii
- de: David Waltham
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
