Dacă eşti unul dintre cei 10 deţinători de telefon mobil căruia i s-a întâmplat să-i cadă telefonul într-un lichid, atunci trebuie să ştii ce măsuri poţi lua pentru a încerca să ţi salvezi prietenul cel mai bun :)
- Detalii
- de: Iosif A.
- Experimente acasă. Life hacks
Recent a fost descoperită o nouă iluzie optică, iar efectul acesteia este de-a dreptul interesant. Efectul observat este denumit "orbirea curbei" şi este detaliată într-un articol publicat de psihologul Kohske Takahshi de la Universitatea Chokyo din Japonia.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Iluzii Optice
Chimia este una dintre materiile cele mai detestate de elevi. Ca şi în cazul fizicii sau al matematicii, cauza principală este lipsa de har a profesorilor, care nu ştiu să transfere informaţiile către elevi într-o manieră care să-i facă să înţeleagă rostul chimiei şi legătura ei cu lumea care ne înconjoară. În cadrul unei serii de articole scurte, în perioada următoare vom explica principalele concepte din domeniul chimiei.
Aşadar, cu ce se ocupă chimia? Chimia studiază compoziţia, structura, proprietăţile şi diferitele transformă ale substanţelor. Există mai multe ramuri ale chimiei, după cum urmează:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
O dietă bogată în fasole, năut, linte şi mazăre vă va ajuta să reduceţi nivelul de colesterol LDL("rau"). O metaanaliză realizată de Canadian Medical Association Journal în 2014, care a evaluat datele obţinute în cadrul a 26 de studii clinice randomizate, a comparat efectele asupra sănătăţii a dietelor bazate sau nu pe astfel de leguminoase.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
S-ar putea crede că este o idee bună să te speli pe dinți după ce ai mâncat fructe sau ai băut suc de fructe cu zahăr, dar nu este. Acidul din fructe / suc slăbește smalțul dinților, care poate fi deteriorat în timpul periajului.
Dar nu strică să te clătești cu apă după ce ai băut suc de fructe. Te ajută să scapi de zahărul rămas în gură.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Rujul conține o varietate de ceruri naturale, cum ar fi ceara de albine, ceara caranuba, ozocherita, cerezine sau ceară microcristalină, care sunt toate produse pe bază de petrol petrol. Aceste ceruri sunt înmuiate cu uleiuri minerale sau vegetale sau cu vaselină. Și, în scopul de a repartiza culoarea în mod egal pe buze și să rămână acolo pentru mai mult de 30 de minute, se adaugă agenţi de formare a unei pelicule.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Sunătoarea (Hypericum perforatum), denumită şi pojarniță, drobișor, fălcățea, harnică sau închegătoare este o plantă erbacee, care înflorește din iunie până în septembrie. Florile de sunătoare se culeg în zile uscate și însorite. Se usucă la umbră, în loc bine aerisit, întinse în strat subțire, pe hârtie sau pânză. După uscare, se păstrează în pungi de hârtie ori săculeți de pânză în locuri uscate și întunecate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Dacă percepţia mea nu este greşită, mulţi înţeleg printr-o boală cronică o boală gravă. De aceea, probabil, când cineva afirmă, referitor la un fenomen observat că "e cronic!", vrea să transmită că a constatat ceva grav.
În fapt o boală cronică este una de durată. Se consideră că o afecţiune poate fi numită cronică atunci când durează mai mult de 3 luni. O boală cronică este, aşadar, de lungă durată şi manifestă o evoluţie lentă. Exemple de boli cronice: artrita, astmul, cancerul, diabetul, hepatita tip C, SIDA şamd.
OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a împărţit bolile cronice în patru categorii:
» boli cardiovasculare;
» cancerul;
» boli respiratorii cronice (aici intrând, printre altele, astmul);
» diabetul.
O altă caracteristică definitorie a unei boli cronice este non-transmisibilitatea de la persoană la persoană.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
O importantă (şi ciudată) proprietate a nucleului atomic este următoarea: masa nucleului său este mai mică decât suma maselor nucleonilor (protonilor şi neutronilor). Cum este posibil aşa ceva?
Explicaţia este următoarea: forţa nucleară tare ţine neutronii şi neutronii uniţi în cadrul nucleului, iar pentru a-i separa este nevoie de energie, energie care se numeşte energie de legătură.
Atunci când nucleonii se unesc pentru a forma un nucleu, trebuie eliberată o cantitate mică de energie pentru a putea sta uniţi (E=mc2...).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Circa 99% din corpul nostru este creat din atomi de hidrogen, carbon, nitrogen şi oxigen. Mai sunt, de asemenea, şi alte elemente, în mici cantităţi, esenţiale pentru viaţă.
Atomii sunt formaţi din electroni şi nucleu. Nucleul este alcătuit din protoni şi neutroni, care la rândul lor sunt formaţi din quarcuri (care sunt particule elementare, ca şi electronii).
Mărimea unui atom este dată de poziţia medie a electronilor. Dar aceste particule sunt responsabile doar de o mică parte a masei tale.
Protonii şi neutronii sunt formaţi, aşadar, din quarcuri. Masa quarcurilor, rezultanta interacţiunii cu câmpul Higgs, dar reprezintă doar câteva procente din masa protonului ori a neutronului. Câmpul Higgs este prezent peste tot în spaţiul cosmic şi are o valoare diferită de zero. Interacţiunea dintre particule ca electronul şi quarcurile duce la apariţia masei (rezistenţa la mişcare).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Atomul de hidrogen, format dintr-un proton şi un electron
Izotopul este specia de atom cu același număr atomic Z, dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice, dar proprietăți fizice diferite).
Numărul atomic se referă la numărul de protoni din nucleu. Numărul de protoni este cel care dă identitatea unui element chimic. De exemplu, hidrogenul, cel mai simplu atom, are un singur proton.
Izotopii se diferenţiază între ei prin numărul de neutroni (particula neutră din compunerea nucleului atomic).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Unde gravitaţionale
De la originea vieții până la soarta Universului, există numeroase mistere pe care oamenii de știință, pur și simplu, nu au reuşit încă să le dezlege. Cu toate acestea, există progrese în acest sens. Anul 2015 a fost important pentru ştiinţă: s-a adoptat Acordul de la Paris privind schimbările climatice, s-au obţinut imagini ale unor planete pitice și s-au descoperit urme de apă curgătoare pe planeta Marte. Care sunt misterele din ştiinţă care ar putea fi explicate în anul 2016?
Nu mai târziu de mâine, 11 februarie, când este organizată o conferinţă de presă de către LIGO, s-ar putea să aflăm că au fost identificate undele gravitaţionale, ceea ce ar reprezenta o altă descoperire extraordinară a fizicienilor, după ce în anul 2012 au anunţat descoperirea bosonului Higgs.
- Detalii
- de: Gavin Hesketh, Louise Gentle şi Simon Cotton
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Un electron, în sine, are un câmp electric în jurul său (reprezentat în imaginea de mai sus prin cercul gălbui). Acesta nu are un câmp magnetic în schimb.
Atunci când electronul este excitat (atomul primeşte energie externă), se creează şi un câmp magnetic.
Câmpul electric al electronului indică spre electron. Atunci când electronul oscilează, se schimbă şi poziţia câmpului său electric, care, prin urmare, generează oscilaţii ale acestui câmp, care se propagă în spaţiu.
Cele două câmpuri, electric şi magnetic, formează câmpul electromagnetic, care are ca particulă purtătoare fotonul.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Iată o întrebare simplă... Cum produce un bec lumina? Cum apar aceşti fotoni (care, în fapt, atunci când au o anumită frecvenţă, sunt purtătorii radiaţiei electromagnetice pe care o numim lumină) din filamentul becului?
Iată pe scurt cum stau lucrurile.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
