Sunt convins că există viață pe alte planete. Logica mea este simplă. Viața nu a apărut „întâmplător” pe Pământ, ci în mod necesar, atunci când condițiile apariției vieții au fost îndeplinite.
Universul este atât de mare, încât este extrem de improbabil să nu existe nenumărate alte planete cu condiții propice pentru apariția și evoluția vieții. Așadar, viața a apărut și a evoluat, cel mai probabil, pe nenumărate alte planete.
Probabil că viața a apărut de mai multe ori pe planeta noastră. Condițiile inițiale propice apariției vieții încă există. Faptul că viața nu arată complet diferit pe Terra, înseamnă că sunt puține „traiectorii” posibile de evoluție a vieții. Un argument este faptul că au fost descoperite unele specii care au dispărut și au reapărut în mod natural pe Terra; această descoperire pare să confirme ideea cu „traiectoriile” posibile pentru evoluția vieții.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Acum două zile Cristian Tudor Popescu a publicat un articol intitulat „Dumnezeu există” pe site-ul republica.ro. Un articol care încearcă să arate, credem, printre altele, insignifianța omului în raport cu natura. Un articol bine scris, percutant, în stilul bine-cunoscut al gazetarului.
În articol acesta vorbește despre concepte complexe, precum „universul observabil”, „materia întunecată și energia întunecată” și vidul din interiorul atomului. Am fost curioși: cât de bine a surprins gazetarul, din punct de vedere științific, aceste concepte? Păi să vedem...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
• „Tot interesul pentru boală și moarte este doar o altă expresie a interesului pentru viață” - Thomas Mann, Muntele Vrăjit
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Pe 26 februarie am avut primul caz de infectare confirmat cu SARS-CoV-2 în România. De atunci au trecut 50 de zile. Am învățat mai multe despre virus, am învățat să trăim simțindu-i prezența de fiecare dată când întoarcem cheia în broasca ușii. Și ne gândim că a venit vremea să ne întoarcem la ce a fost odată, la vremea dinaintea apariției Marelui Virus printre noi. Ce ne va aduce viitorul? Când revenim la normal?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Sistemul nostru solar (indicat cu scris albastru) se află pe unul dintre brațele Căii Lactee.
Clic dreapta - view image (pentru o rezoluţie superioară)
Sigur, un telescop ajută, dar și fără ajutorul unuia, cu ochiul liber, putem observa obiecte cosmice aflate la distanțe respectabile. „Respectabile” însemnând enorme. La urma urmelor, vedem ceea ce ajunge la ochii noștri, sub formă de fotoni, din segmentul vizibil al spectrului electromagnetic, oricât de mare ar fi distanța.
Una dintre probleme, care ne împiedică să vedem prea multe obiecte aflate la distanțe enorme, constă în aceea că sistemul nostru solar este situat pe unul dintre brațele galaxiei noastre, Calea Lactee, iar această situare în interiorul galaxiei, împreună cu faptul că galaxia noastră este enormă (circa 100.000 de ani-lumină diametru), cu un număr imposibil de numărat de stele, face ca lumina de la alte corpuri cerești, din afara galaxiei, să fie dificil de observat cu ochiul liber. Și totuși...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Am mai scris pe subiectul ăsta. Ce am spus anterior, foarte pe scurt, a fost așa: a) Terra se deplasează în jurul Soarelui cu 30 km/s; b) sistemul nostru solar se deplasează în jurul centrului galaxiei cu 220 km/s; 3) raportat la radiația cosmică de fond, Terra s-ar deplasa cu 390 km/s. Calea Lactee s-ar deplasa cu 1.000 km/s către o anomalie gravitațională aflată la 150 de milioane de ani-lumină, denumită „marele atractor”.
Citiți acest articol; sunt date mai multe și explicate cu detalii. E un articol care a ajuns la aproape 100 de mii de citiri. Dar iată o perspectivă diferită, pentru a înțelege complexitatea fizicii și a interpretării ei. Dacă Terra ar fi singurul obiect static din univers, cum ar arăta universul? Ar arăta diferit? Probabil că nu. Dar ce înseamnă „static”, în repaus?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În videoclipul de mai jos sunt prezentate cinci idei care, cel mai probabil, sunt înțelese în mod greșit de cei mai mulți dintre noi. Iată cele cinci idei (rămânând să vedeți explicațiile pe larg în videoclip), în varianta corectă:
1. Pe Stația Spațială Internațională (SSI) astronauții simt gravitație (puteți citi și acest articol al nostru, video inclus, despre cum funcționează SSI).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Sigur, răspunsul e simplu: pentru că nu avem. Dar întrebarea e, în fapt: nu ar trebui toți să purtăm măști? Care este sensul recomandărilor curente: purtați măști doar dacă aveți simptomele COVID-19 ori dacă sunteți răciți?
Probabil că cea mai bună recomandare ar fi: purtați tot timpul, când sunteți în public, măști. Iată de ce.
1. Una din căile principale de transmitere a noului coronavirus este prin picături de lichid eliminate prin tuse, strănut, vorbit.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Virusul SARS-CoV-2 (reprezentare artist)
Stăm în case, așteptând sfârșitul epidemiei de COVID-19. Dar cât de realistă este această așteptare? Chiar credeți că va veni o zi, într-o lună, două, în care guvernul va anunța: „gata, puteți ieși afară din case și să vă reluați viața de dinainte de pandemie”? Puțin probabil... Iată de ce.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Harta câmpului gravitaţional al Terrei (Potsdam Gravity Potato)
Care este diferența dintre masă și greutate? Ce măsoară un cântar obișnuit de baie? Greutatea ori masa? Ce ar măsura același cântar dacă te-ai așeza pe el pe o altă planetă? La aceste întrebări am răspuns în alte articole, cum ar fi acesta. Subiectul, pe scurt, este abordat și mai jos, în videoclipul pe care vă invităm să-l urmăriți.
Pe de altă parte, spunem că, pe Pământ, acționează asupra asupra noastră forța gravitațională. Există așa ceva?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.
În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în cele trei țări europene cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.
Am început graficul în ziua în care țările au consemnat 3 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19); în cazul Germaniei nu a fost posibil, dat fiind că prima informare a menționat 16 cazuri (24.02.2020).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Un nou medicament reduce riscul de infarct cu 40%. Atacurile rechinilor împotriva oamenilor au crescut cu un factor de doi. Consumul unui litru de suc pe zi dublează probabilitatea de a avea cancer.
Acestea sunt toate exemple de risc relativ, un mod uzual de a prezenta riscul în presă. Evaluarea riscurilor reprezintă un complicat proces care implică gândire statistică și preferințe personale. O barieră în înțelegerea semnificației riscului o constituie neînțelegerea diferenței dintre riscul relativ și riscul absolut.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
De-a lungul istoriei, pe măsură ce omul s-a răspândit de-a lungul și de-a latul planetei, bolile infecțioase au fost o constantă a vieții. Chiar și în epoca modernă, cu toate progresele
științei, focare de infecții apar în mod regulat.
Iată mai jos un infografic care trece în revistă istoria pandemiilor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
