Amidonul rezistent este cel ce nu e digerat. Cu alte cuvinte, este rezistent la digestie în partea superioară a tractului digestiv. Amidonul rezistent trece neschimbat prin colon, unde hrăneşte bacteriile prietenoase din intestin. În acest fel, funcţionează asemănător cu o fibră solubilă, fermentabilă, deşi pare a fi mai benefic decât fibrele. Multe studii efectuate pe oameni arată că amidonul rezistent poate aduce beneficii sănătăţii: îmbunătăţeşte sensibilitatea la insulină, scade nivelul glicemiei, reduce apetitul şi aduce beneficii digestiei (1).
- Detalii
- de: Kris Gunnars
- Alimentaţie-Sănătate
Alimentele procesate sunt dăunătoare. Ele sunt principalul motiv pentru care oamenii se îngraşă şi se îmbolnăvesc. De unde ştim acest lucru? De fiecare dată când o populaţie adoptă o dietă occidentală bogată în alimente procesate, membrii acesteia se îmbolnăvesc. Acest lucru se întâmplă în decurs de câţiva ani. Genele lor nu se modifică, alimentele, da.
- Detalii
- de: Kris Gunnars
- Alimentaţie-Sănătate
Homo sapiens a apărut acum aproximativ 150.000 - 200.000 de ani în Africa, dar povestea noastră ca specie se întinde înapoi în timp mult mai departe, până în perioada primilor strămoşi umani. Evoluţia speciei Homo sapiens este în sine o poveste încâlcită, plină de întrebări fără răspuns şi o adevărată melodramă de familie. Iată câteva lucruri pe care poate nu le cunoaşteţi despre povestea evoluţiei umane.
- Detalii
- de: Annalee Newitz
- Evoluţionism
Te-ai trezit vreodată în miezul nopţii cu o poftă nebună de prăjitură cu brânză? Soţia ta însărcinată te-a implorat vreodată să-i aduci murături şi brânză, care să meargă cu un sandviş cu unt de arahide şi banane? Poftele alimentare reprezintă unul din lucrurile pe care aproape orice om le-a simţit. Una dintre cele mai răspândite teorii privind cauza lor este aceea că oamenii râvnesc după mâncărurile care conţin substanţele nutritive de care corpul duce lipsă.
- Detalii
- de: Scott (TodayIFoundOut)
- Alimentaţie-Sănătate
Noi toţi suntem diferiţi. Ceea ce funcţionează pentru o persoană poate să nu funcţioneze pentru alta. Am scris destul de mult în trecut despre dietele low-carb, deoarece cred că reprezintă o potenţială soluţie la unele dintre cele mai mari probleme de sănătate din lume. Totuşi, adevărul este că dietele low-carb nu sunt pentru toată lumea.
- Detalii
- de: Kris Gunnars
- Alimentaţie-Sănătate
Acesta este un plan detaliat pentru dieta paleo. Ce să mâncăm, ce să evităm şi un exemplu de meniu paleo pentru o săptămână. Dieta paleo este bazată pe imitarea dietei strămoşilor vânători-culegători. Include alimente integrale, neprocesate, care seamănă cu ceea ce găsim în natură. Strămoşii noştri au fost genetic la fel ca oamenii moderni. Ei au prosperat consumând astfel de alimente şi nu au suferit de boli ca obezitatea, diabetul şi bolile de inimă.
- Detalii
- de: Kris Gunnars
- Alimentaţie-Sănătate
Nu este plăcut să ţinem dietă. Avem tendinţa de a pofti şi de a ne fi foame. Acest lucru face ca oamenii să renunţe la dietă şi să se îngraşe din nou. De aceea, metodele cele mai nenaturale de slăbit au o rată a succesului foarte mică. Puţini oameni au avut succes pe termen lung. Aici intră în scenă un supliment popular pentru slăbit numit Garcinia cambogia.
- Detalii
- de: Kris Gunnars
- Alimentaţie-Sănătate
Dietele low-carb au fost controversate zeci de ani. Ele au fost iniţial condamnate de profesioniştii din domeniul sănătăţii speriaţi de grăsime, inclusiv de către media. Oamenii credeau că aceste diete ar putea creşte colesterolul şi provoca boli de inimă din cauza conţinutului ridicat în grăsime. Totuşi, timpurile se schimbă. Începând din anul 2002 au fost efectuate peste 20 de studii pe dietele low-carb.
- Detalii
- de: Kris Gunnars
- Alimentaţie-Sănătate
Creierul lui Henry Molaison a fost păstrat pentru totdeauna precum o hartă Google. Henry Molaison dispune (sau mai degrabă dispunea) de cel mai faimos creier amnezic din psihologie. Rezultatele testelor din ultimii cinci ani, în care Molaison a fost subiect, au produs mii de lucrări academice ce analizează toate aspectele memoriei şi gândirii.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Diferă celulita de grăsimea obişnuită? Într-un fel, da, însă această comparaţie seamănă puţin cu aceea dintre sucul de portocale şi textura cojii de portocală. Deşi celulita, cunoscută şi ca lipodistrofie ginoidă, este adesea considerată drept grăsime, acest lucru nu e corect.
- Detalii
- de: Scott (TodayIFoundOut)
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Una dintre cele mai frecvente greşeli pe care le fac oamenii când ţin o dietă low-carb este să nu consume destule grăsimi. Dacă ţineţi o dietă low-carb şi low-fat, nu rămâneţi decât cu proteine. Dacă nu mâncaţi decât proteine, veţi începe să vă fie foame, să vă simţiţi rău şi să abandonaţi dieta.
- Detalii
- de: Kris Gunnars
- Alimentaţie-Sănătate
Cafeaua este de mult timp prietenul studenţilor care învaţă în timpul nopţii, dar rolul cafelei nu este doar să ne menţină treji. Un studiu oferă prima dovadă convingătoare că cofeina îmbunătăţeşte memoria de lungă durată la oameni – numai dacă doza este corectă.
- Detalii
- de: Simon Makin
- Alimentaţie-Sănătate
Hormonii joacă un rol în numeroase tipuri de cancer, în special în cel testicular, mamar şi de prostată. Printre factorii care pot creşte riscul apariţiei cancerului de sân se află: numărul scăzut de sarcini, pubertatea precoce şi menopauza tardivă, probabil datorită expunerii crescute la estrogeni.
- Detalii
- de: OSS Blogs
- Alimentaţie-Sănătate
Există 8 simptome care sunt tipice pentru persoanele dependente (sau care au o “relaţie nesănătoasă cu mâncarea”, dacă preferaţi). Săptămâna trecută am realizat un sondaj în care am întrebat despre fiecare dintre ele. Am trimis un e-mail către 17.094 persoane şi au răspuns 875 dintre ele.
- Detalii
- de: Kris Gunnars
- Alimentaţie-Sănătate
Frecvenţa optimă a meselor – cât de multe mese ar trebui să mâncăm pe zi? Există o mulţime de sfaturi contradictorii cu privire la frecvenţa “optimă” a meselor. Potrivit multor “guru” – micul dejun începe arderea grăsimilor şi 5-6 mese mici pe zi previn încetinirea metabolismului.
- Detalii
- de: Kris Gunnars
- Alimentaţie-Sănătate
