Deficitul de fier din organism. Modalităţi de refacere a nivelului optim de fier

Deficitul de fier reprezintă una dintre cele mai frecvente carenţe de nutrienţi din lumea dezvoltată, afectând una din trei femei de vârstă reproductivă. Se poate dezvolta atunci când aportul de fier sau ratele de absorbție a fierului nu sunt în măsură să răspundă cerințelor de fier ale corpului, cauzând slăbiciune, oboseală, concentrare slabă, dureri de cap și intoleranță la exerciții fizice.
Galaxiile de la graniţa universului vizibil au proprietăţi comune celor mai mature

În universul recent galaxiile spiralate sunt comune. Se aprecia că nu şi cele formate în universul timpuriu
Credit: Amanda Smith, University of Cambridge
Recent, cu ajutorul observatorului ALMA, au fost identificate două galaxii situate la limita universului vizibil. Născute acum circa 13 miliarde de ani, în aceste galaxii au fost observate vortexuri enorme de gaz în centru.
Galaxiile din univers sunt precum celulele în organism. Există galaxii enorme cu mii de miliarde de stele, altele care conţin mult mai puţini aştri. Una dintre întrebările fundamentale în astronomie este legată de naşterea şi evoluţia acestor structuri în univers. Universul însuşi a luat naştere acum circa 13,8 miliarde de ani, în urma Big Bangului, un proces care a generat un număr enorm de particule elementare, precum quarcurile, care s-au agregat ulterior în protoni şi neutroni, iar împreună cu electronii au format atomii ce au dat naştere stelelor şi planetelor.
Cei antivacccin sunt şi adepţi ai teoriilor conspiraţiei. Cum se explică tendinţa către teorii ale conspiraţiei?

Persoanele care cred că prințesa Diana a fost ucisă, că lumea este condusă de un grup de lideri care acţionează din umbră pentru a schimba ordinea mondială sau că asasinarea lui John F. Kennedy a avut la bază un complot elaborat - este mult mai probabil să creadă că vaccinurile sunt nesigure, în ciuda dovezilor științifice contrare.
Informaţia nu este neapărat o surpriză pentru cei care au interacţionat în viaţa de zi cu zi cu astfel de oameni. Neîncrederea în vaccinuri nu reprezintă o bizarerie singulară, ci doar o manifestare a unui anumit tip de abordare a realităţii de către anumiţi semeni. Experienţa cotidiană vine şi cu o altă constatare uimitoare (susţinută şi de studii ştiinţifice): oricâte argumente ai aduce unui adept al teoriei conspiraţiei, acesta îşi va menţine, de regulă, opiniile sale iniţiale.
Un pulsar, două pitice albe şi principiul de echivalenţă al teoriei relativităţii generale

Un rezultat de excepţie a fost obţinut recent în urma studiului unui trio de stele moarte: un pulsar şi două pitice albe. Măsurarea de precizie a perioadei pulsarului care formează un sistem binar cu una dintre piticele albe a permis confirmarea principiului puternic de echivalenţă al teoriei relativităţii generale a lui Einstein.
Tehnologia CRISPR. 5 moduri în care editarea genetică va transforma radical lumea noastră

În ultimii ani, CRISPR a fost prezent adesea în mass-media. Experții prezic că această tehnologie de editare genetică va transforma planeta, schimbând radical societatea umană. În comparație cu alte instrumente utilizate pentru ingineria genetică, CRISPR (cunoscut și sub denumirea mai tehnică, CRISPR-Cas9) este precis, ieftin, ușor de utilizat și remarcabil de puternic.
Inteligenţa artificială - arma următorului război rece

Este ușor să confundăm situația geopolitică actuală cu cea din anii '80. Statele Unite și Rusia se acuză reciproc de implicare în treburile interne ale celeilalte. Rusia a anexat Crimeea în ciuda obiecțiilor Statelor Unite, stârnind îngrijorare privind un posibil conflict militar. Ca și în timpul Războiului Rece, națiunile proiectează și construiesc arme bazate pe tehnologii avansate. Atunci arma preferată era racheta nucleară; astăzi este software-ul, indiferent dacă este folosit pentru atacarea sistemelor informatice sau a unor ținte din lumea reală.
Motorul de rachetă
Motorul de rachetă trebuie să funcţioneze în condiţiile lipsei aerului. Acesta produce prin orificiul de ieşire un jet de gaz de mare viteză, jet rezultat în urma arderii combustibilului de la bord.
Masa gazului este mică, dar viteza lui mare demonstrează că are un impuls crescut. Racheta primeşte un impuls egal în sens opus, ceea ce duce la deplasarea acesteia.
Mic dicţionar ştiinţific englez-român (pentru uz intern)

Rolul acestui dicţionar este să fie utilizat la traducerile efectuate pentru publicarea de articole pe Scientia. Prin urmare acesta este un dicţionar de mici dimensiuni, fiind prezente doar acele concepte care prezintă dificultăţi de traducere, fie pentru că terminologia este nouă, fără o traducere larg acceptată în limba română, fie pentru că adeseori conceptele sunt traduse greşit de cei care contribuie cu articole pe site-ul nostru.
De ce pseudoştiinţa este un pericol. Cum poate fi ea identificată

Impostorul științei e pseudoștiința, adică acele enunțuri care par științifice, dar nu sunt. Pseudoștiința prezintă un pericol social prin aceea că nu deține protecția contra biasului de confirmare și perseverenței în credință. Protecția constă în proceduri riguroase de control și verificare independente. O parte din enunțurile pseudoștiințifice au fost și sunt testate. Dar o altă mare parte nu sunt, printre altele deoarece promotorii lor evită să le supună unei examinări riguroase.
Ce aţi fi văzut dacă aţi fi fost martorul evoluţiei universului, de la Big Bang, acum 13,8 miliarde de ani, până azi?

Evoluţia universului
Ceva extraordinar s-a întâmplat acum 13,8 miliarde de ani. Universul a apărut dintr-un punct de energie infinit de mic, denumit Big Bang. Știm că acest eveniment s-a întâmplat, întrucât universul se extinde constant și galaxiile se îndepărtează de noi. Cu cât privim mai mult în trecut, cu atât universul este mai mic - așa știm că trebuie să fi fost odată infinit de mic și că trebuie să fi fost un început.
Istoria completă a găurilor negre. De la calculele lui Schwarzschild la descoperirea undelor gravitaţionale
Gaură neagră devorând o stea-partener
Universul este un loc misterios. Planetele, stelele, galaxiile - toate au misterele lor, încă neexplicate de ştiinţă. Dar nimic nu este mai straniu şi mai uimitor decât găurile negre. Au fost "formulate" întâi pe spatele unui plic, dar însuşi cel care le-a sugerat prin ecuaţiile sale, Albert Einstein, nu le-a crezut ca fiind posibile. Mulţi dintre fizicieni şi-au exprimat scepticismul privind realitatea găurilor negre. Iată povestea incredibilă a descoperirii găurilor negre, a modului în care a avansat cunoaşterea acestora şi a modului în care găurile negre afectează structura fundamentală a Universul.
Cercetătorii chinezi au reuşit, în premieră, clonarea maimuţelor

Două maimuţe au păşit pe urmele oii Dolly, clonate în 1996, şi au devenit primele primate care au fost clonate în urma transferului de ADN. Cele două exemplare identice de macac cu coadă lungă, Zhong Zhong şi Hua Hua, s-au născut în urmă cu opt săptămâni, respectiv şase săptămâni într-un laborator din China. Succesul cercetătorilor chinez marchează un moment semnificativ în cercetarea privind clonarea. Studiul privind clonarea maimuțelor a fost publicat în revista Cell.
11 noi "curenţi stelari", componente ale altor galaxii, descoperiţi în Calea Lactee

În imagine: nori groşi de praf ce blochează observarea Căii Lactee. Credit: NASA
Proiectul de cercetare "Dark Energy Survey" a descoperit recent 11 "curenţi stelari" în Calea Lactee. Curenţii stelari (eng. stellar streams) sunt grupări de stele aparţinând în trecut unor alte galaxii sau unor clustere de stele din apropierea galaxiei noastre. Găsirea și înțelegerea acestor curenţi stelari ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine originile Căii Lactee și distribuția materiei întunecate.
Diferenţele dintre creierul bărbaţilor şi al femeilor rezultate în urma analizei cu metoda SPECT
Un studiu efectuat cu ajutorul unor tehnici provenind din fizica nucleară arată cum anumite regiuni ale creierului, precum cortexul prefrontal şi regiunea limbică, sunt mai active la femei decât la bărbaţi. Rezultatele acestui studiu ar putea fi utile în tratarea unor afecţiuni precum maladia lui Alzheimer sau a demenţei.
China folosește un sistem de evaluare a calității cetăţenilor săi (integritatea și nivelul de încredere) cu efecte asupra serviciilor sociale de care aceștia pot beneficia

În China sunt folosite sisteme de recunoaştere facială pentru a identifica pietonii care traversează strada prin locuri nepermise
În mai puțin de o lună, Anul Nou Chinezesc va genera cea mai mare migrație umană de pe Terra. În timp ce mulți plănuiesc să călătorească în orașele lor de origine pentru a participa la reuniunile familiale, mai multe milioane de cetățeni chinezi au fost incluși în lista neagră de către autorități, fiind "necalificați" pentru a rezerva bilete de avion sau bilete pentru trenurile de mare viteză.
Undele gravitaţionale. Tipurile şi sursele de unde gravitaţionale
Generarea undelor gravitaţionale ca urmare a orbitării reciproce a două găuri negre. Reprezentare grafică
Undele gravitaţionale au fost prezise de Einstein în urmă cu un secol, dar de unde vin acestea? Ce tipuri distincte de unde gravitaţionale ar putea exista în cosmos? De ce este aşa dificil să detectăm unde gravitaţionale? Cum funcţionează detectoarele gravitaţionale? Ce obiecte din spaţiul cosmic pot declanşa unde gravitaţionale?
Cum arată Universul în diverse lungimi de undă

Galaxia "Micul Nor al lui Magellan", văzută aici în lumină infraroșie, dar care arată diferit atunci când este observată folosind alte lungimi de undă. ESA / NASA / JPL-Caltech / STScI
Suntem scăldați în lumina stelelor. În timpul zilei vedem Soarele, lumina reflectată de pe suprafața Pământului și cerul albastru. Noaptea vedem stelele, precum și lumina Soarelui reflectată de Lună și de planete.
Dar există mai multe modalități de a vedea Universul. Dincolo de lumina vizibilă există raze gama, raze X, lumină ultravioletă, lumină infraroșie și unde radio. Ele ne oferă noi modalități de a observa Universul.
Ce înseamnă „diligenţă"? Cum să foloseşti corect termenul „diligenţă"
Diligenţă este un termen destul de prezent în „spaţiul public", dar pare că este puţin înţeles de către vorbitori. Şi, în parte, este de înţeles de ce este aşa, pentru că acest cuvânt are o evoluţie interesantă în dicţionare, iar sensul de bază utilizat într-o anumită comunicare este uneori greu de identificat.
Iată câteva exemple recente, din ultimele 6 luni, din presa românească.
Care e pluralul pentru „nivel”? Nivele sau niveluri? Cum este corect?
Iată un cuvânt al cărui plural pune unele probleme românilor! Nivel. Care e varianta corectă de plural? „Nivele" sau „niveluri"? Răspunsul este: depinde...
Iată două exemple greşite din presa recentă:
„Obiectivul acestei investiţii este de a dezvolta competenţe de leadership strategic, de conducere şi de motivare a angajaţilor, pe trei nivele ierarhice diferite, respectiv first line management în producţie, specialişti şi middle management.". Sursa: DCNews
„Apartamentul este situat pe două nivele, dispune de 400 mp utili împărţiţi în cinci camere". Sursa: Capital
DCNews este unul din ziarele cel mai prost scrise. Greşelile de exprimare abundă. În fraza de mai sus sunt multiple probleme, cum se poate observa uşor, o primă vedere. Amestecul de cuvinte în română şi engleză este uluitor, nu? Dar asta e presa modernă :) Să ne întoarcem la „nivel".
Iată ce spune DOOM 2 (2005):
nivél (înălțime, stadiu, treaptă) s. n., pl. nivéluri / nivéle
nivélă (instrument) s. f., g.-d. art. nivélei; pl. nivéle
Un pic confuză explicaţia din DOOM 2, pentru că lasă nelămurită întrebarea dacă putem spune în ambele feluri, atât „nivele", cât şi „niveluri" pentru a exprima pluralul lui „nivel".
„Noii veniţi” ori „Nou-veniţii”? Cum e corect?
Una dintre luptele pe care le duc zilnic jurnaliştii români este cea cu limba română. Una dintre dificultăţile evidente este să articuleze „nou-venit". Iată două exemple din presa din ultimele zile:
„Suveranul Pontif a pledat pentru deschidere față de noii veniți și pentru speranță.". Sursa: DCNews.
„Noii veniți Achim și Golofca, titulari împotriva lui Keșeru". Sursa: GSP (da... jurnaliştii de sport nu sunt jurnalişti, ştiu...).
Care e problema cu „noii veniţi"? În fapt este vorba de un cuvânt compus dintr-un adverb, nou, şi un adjectiv, venit, care se scrie cu cratimă, „nou-venit".
„A lua cunoştinţă" vs „A lua la cunoştinţă" vs „A lua la cunoştiinţă"
Una dintre cele mai răspândite formulări lipsite de orice logică, atât în vorbirea curentă, cât mai ales în documentele oficiale ale administraţiei publice ori locale este „A lua la cunoştinţă", uneori cu versiunea şi mai ridicolă „A lua la cunoştiinţă".
Uzul asiduu face dificilă „reprofilarea" vorbitorilor, am observat, la varianta corectă „Am luat cunoştinţă de". Sună ciudat în primă instanţă, dar obişnuinţa vine cu repetiţia :)
Aşadar, în esenţă:
A lua cunoştinţă
Folosire greşită: Am luat la cunoştinţă (uneori cunoştiinţă) conţinutul documentului.
Folosire corectă: Am luat cunoştinţă de conţinutul documentului.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
