Cum funcţionează inducţia electromagnetică
Am văzut deja cum câmpurile electrice și magnetice sunt strâns legate, căci ceea ce un observator vede ca fiind un tip de câmp, un alt observator, într-un sistem de referință diferit, vede ca fiind un amestec al ambelor câmpuri.
Dar relația merge chiar mai profund decât atât. Figura 1, de mai jos, arată un exemplu care nu implică nici măcar două sisteme de referinţă diferite. Acest fenomen al câmpurilor electrice induse, câmpuri care nu apar ca urmare a sarcinilor, a fost o realizare pur experimentală a lui Michael Faraday (1791-1867), fiul unui fierar care a trebuit să lupte împotriva structurii rigide a claselor sociale din Anglia secolului al XIX-lea.
Faraday, în 1831, nu avea decât o idee vagă că electricitatea și magnetismul erau legate între ele, pe baza demonstrației lui Oersted efectuate cu un deceniu înainte, conform căreia câmpurile magnetice sunt generate de curenții electrici.
Poate rezonanța să distrugă orice?
Mergi la minutul 1:50 pentru a vedea cum vibrează paharul
Rezonanţa este un fenomen care apare atunci când frecvenţa cu care este aplicată o forţă în mod periodic este egală ori aproape egală cu frecvenţa naturală a sistemului asupra căruia se acţionează. Două mari probleme apar în momentul în care se încearcă să se distrugă un obiect utilizând sunetul sau orice altă metodă. Prima problemă este că nimic în natură nu rezonează perfect, iar a doua este că aproape orice exemplu de mișcare armonică este de fapt o mișcare armonică atenuată.
Cum funcţionează GPS-ul, sistemul de poziţionare globală
Sistemul de poziționare globală (Global Positioning System) - sau GPS - reprezintă, practic, o tehnologie indispensabilă pentru viaţa modernă. GPS este format din 24 de sateliţi care orbitează în jurul Pământului. Vă invităm să vedeţi cum funcţionează. O să vedeţi şi cum teoria relativităţii a lui Albert Einstein a contribuit la reglarea sistemului de poziţionare globală.
Animalele lumii n-au aflat despre graniţe, paşapoarte şamd. Spectacolul unic am migraţiei animalelor pe Terra (video)
Animalele nu au nevoie de pașapoarte sau vize și nu le pasă de granițele țărilor, iar acest lucru este ilustrat în mod clar de animaţia din videoclipul de mai jos. Puteţi vedea traseele migrației a circa 150 de specii de animale, pe baza datelor de urmărire colectate (şi puse la dispoziţie) de peste 11.000 de cercetători din întreaga lume.
Liniile roz urmăresc mișcarea animalelor care acoperă cel puțin 500 de kilometri pe o direcție, timp de cel puțin 45 de zile, combinând aproximativ 8.000 de trasee, pe o perioadă de aproximativ 10 ani. Puteți vedea trasee care se întind din Africa până în Turcia, apoi până în Europa, precum și din Canada până în Statele Unite și invers.
Richard Feynman, despre frumuseţe, în raport cu un artist: "văd mai multe legate de floare decât vede el"
Richard Feynman (1918-1988) a fost unul dintre cei mai mari fizicieni ai secolului al XX-lea şi unul dintre cei mai înzestraţi vorbitori pe teme ştiinţifice din toate timpurile. Autor principal al celebrei teorii a electrodinamicii cuantice, Feynman a fost laureat al Premiul Nobel pentru fizică în anul 1965.
Iată în videoclipul de mai jos, modul în care Feynman explică frumuseţea lumii, pornind de la frumuseţea unei flori, arătând că înţelegerea ştiinţifică a lumii nu elimină plăcerea contemplării ei, ci dimpotrivă, adaugă la aceasta, adâncind, în fapt, misterul.
Scuptura dinamică a lui Ivan Black (video)
Sculpturile lui Ivan Black fascinează prin transformarea acestora pe fondul mişcării. Ivan s-a născut la Londra în 1972. Interesul său pentru sculptură a început de copil, iar mișcarea a devenit repede centrală în activitatea sa, adăugând în timp straturi diferite de complexitate în lucrările sale.
Structura şi funcţionarea unei celule (video)
Celula eucariotă
Organite celulare: (1) nucleol; (2) nucleu; (3) ribozomi; (4) vezicule; (5) reticul endoplasmatic rugos; (6) aparatul Golgi; (7) citoschelet; (8) reticul endoplasmatic neted; (9) mitocondrie; (10) vacuole; (11) citoplasmă; (12) lizozom și (13) centriol.
Celulele sunt cele mai mici unități ale unui organism. Toate celulele au trei lucruri în comun, indiferent de ce tip sunt. Celulele au o membrană celulară, care separă interiorul celulei de exterior, citoplasma, un fluid gelatinos, și ADN-ul, materialul genetic al celulei.
Celulele se împart în două categorii. În prima categorie sunt celulele eucariote. Acestea au organite care includ nucleul și alte părți speciale. Celulele eucariote sunt cele mai avansate, cum ar fi cele găsite în plante sau animale. În cea de-a doua categorie se află celulele procariote. Acestea nu au un nucleu sau organite conținute într-o membrană. Deși au material genetic, acesta nu se află într-un nucleu. Celulele procariote sunt întotdeauna organisme unicelulare, cum ar fi bacteriile.
Psoriazisul. Care e cauza apariţiei şi cum se manifestă
Psoriazisul este o boală a pielii care se manifestă prin formarea de zone de piele îngroșată, roșie, ce generează mâncărime. Primele două starturi ale pielii, de la suprafață, se numesc epiderma și derma. Celulele noi formate la baza epidermei se deplasează în sus în mod constant pentru a înlocui celulele vechi de mai sus. În mod normal, îi ia aproximativ o lună unei celule noi pentru a completa acest proces.
Cu ce viteză se deplasează Pământul în univers? Cum se deplasează Terra, în cadrul unui sistem solar în mişcare
Mişcarea Pământului în cadrul sistemului nostru solar, care se află, la rându-i, în mişcare în jurul centrului galacticDacă vă întrebaţi cu ce viteză ne mişcăm în cadrul mişcării de rotaţie a Pământului în jurul axei sale, răspunsul este relativ simplu. Dat fiind că o rotaţie durează aproape 24 de ore (23 de ore, 56 de minute şi 4,09053 secunde), iar circumferinţa Pământului la ecuator este de 40.075 kilometri, rezultă că un locuitor din zona ecuatorului parcurge cele patruzeci de mii de kilometri cu o viteză de aproximativ 460 de metri pe secundă.
A fost o vreme când pe Pământ a plouat pentru 2 milioane de ani...
La începutul perioadei geologice numite Triasic, pe când continentele planetei erau blocate între cei doi poli în cadrul unui supercontinent, Pangea, Pământul este fierbinte, plat și foarte, foarte uscat. Dar apoi, cu circa 234 milioane de ani în urmă, climatul s-a schimbat brusc, începând să plouă.
Şi a plouat pentru circa 2 milioane de ani...
A treia revoluţie industrială. De ce tânara generaţie, "milenialii", este fundamental diferită de celelalte generaţii
Economia globală e în criză. Economiştii avertizează că ne aşteaptă încă 20 de ani de productivitate scăzută, şomaj ridicat şi inegalitate crescătoare. Economia şubredă alimentează nemulţumirile oamenilor la adresa autorităţilor şi dă naştere la mişcări extremiste pe tot globul. După 200 de ani de activitate industrială, planeta e distrusă de încălzirea globală şi că ne apropiem de a şasea dispariţie în masă de pe Terra. Încotro ne îndreptăm acum?
Teoria şi dificultăţile Internetului cuantic
Suntem în mod clar în era digitală, era informaţiei. Economiile lumii nu mai sunt caracterizate doar de produsele fizice pe care le creează. Dimpotrivă, cele mai mari companii ale lumii nu produc mai nimic "fizic", produsul de bază fiind "informaţia digitală".
Economia digitală depinde în mod fundamental de criptografie. Sunt deja în proces de dezvoltare metode de criptografie cuantică, care să ducă criptografia la nivelul următor.
Suntem în era informaţiei, dar încă în era informaţiei clasice. E nevoie să construim următoarea generaţie de protocoale criptografice, de computere cuantice distribuite, să obţinem noi niveluri de sincronizare a ceasurilor atomice şi precizie extremă în telescoapele interferometrice - pentru a ne muta într-adevăr în era informaţiei cuantice.
Zece diferenţe dintre inteligenţa umană şi inteligenţa artificială
Între inteligenţa artificială şi inteligenţa umană există diferenţe structurale. Ceea ce numim azi "inteligenţă artificială" se referă la reţele neuronale. O reţea neuronală este un algoritm care imită anumite funcţii ale creierului uman. Reţeaua neuronală conţine "neuroni" virtuali care sunt aranjaţi în straturi conectate unele la altele. Aceşti neuroni virtuali transmit informaţii de la unii la alţii şi execută calcule, asemănător neuronilor umani.
Într-o reţea neuronală, neuronii au numere asociate; de regulă au valori între 0 şi 1. Conexiunile dintre neuroni au, de asemenea, valori asociate, numite "greutăţi". Aceste "greutăţi" spun cât de importantă este informaţia unui strat pentru un alt strat.
Ceea ce o reţea neuronală rezolvă, în fapt, este o problemă de optimizare. Iar această optimizare se bazează pe propagarea înapoi, adică atunci când un rezultat nu este bun, se merge înapoi, se schimbă "greutatea" neuronilor şi conexiunilor şi se obţine un rezultat diferit. În felul ăsta reţeaua "învaţă" din greşeli. Această plasticitate a reţelei virtuale vrea să simuleze plasticitatea creierului real.
Cum funcționează o rețea 5G? Are tehnologia 5G efecte adverse asupra sănătății?
Tehnologia 5G este însoțită de multiple discuții, pro și contra, pe măsură ce aceasta a început să fie implementată în diverse părți ale lumii. Pe de-o parte, se promite o creștere semnificativă a cantității de date și utilizări interesante, cum ar fi pe mașinile autonome, dar pe de altă parte există o opoziție la noua tehnologie, ca urmare a îngrijorării generate de posibilele efecte pe care le-ar putea avea asupra sănătății umane.
Dar dovezile științifice pe care le avem ne asigură că nu există niciun motiv de îngrijorare. Frecvențele radio utilizate în tehnologia 5G sunt cu mult sub limitele cunoscute că ar putea produce daune.
Rotaţia Pământului în jurul axei proprii încetineşte, iar ziua devine mai lungă. De vină este Luna
Lungimea zilei Pământului este în creștere. Când Pământul s-a format acum 4,6 miliarde de ani, ziua avea aproximativ șase ore. După circa 4 miliarde ani viteza de rotație în jurul proprie axe a scăzut simţitor, iar durata unei zile ajunsele la circa 21,9 ore.
Astăzi, ziua medie este de 24 de ore, dar crește cu aproximativ 1,7 milisecunde în fiecare secol.
Ce funcţionează imunitatea de grup? Câţi membri ai unui grup trebuie vaccinaţi ca grupul să fie protejat?
Termenul de "imunitate de grup" provine din observarea modului în care o turmă de bivoli formează un cerc, cu cei puternici la exterior, protejând pe cei mai slabi și mai vulnerabili aflaţi la interior.
Acest fenomen este similar cu modul în care funcționează imunitatea de grup în prevenirea răspândirii bolilor infecțioase. Cei care sunt suficient de puternici pentru a fi vaccinați se protejează direct de infecție. De asemenea, protejează indirect persoanele vulnerabile care nu pot fi vaccinate.
Cum reuşesc virusurile să treacă de la animale la oameni?
Oameni purtând măşti împotriva gripei porcine. Mexic, aprilie 2009
Photo: Randal Sheppard, Flickr
În cele mai multe cazuri animalele bolnave ca urmare a infecţiei cu un virus nu-i infectează pe oameni. Cu toate acestea, sunt cazuri când anumite virusuri fac saltul de la o specie la alta, infectând specii diferite, cum ar fi porcii şi oamenii (gripa porcină).
Este de reţinut că apropierea pe scara evoluţiei între specii favorizează infectarea a multiple specii de acelaşi virus. De exemplu, în cazul mamiferelor, un virus are nevoie de câteva mutaţii genetice norocoase pentru a putea infecta o altă specie de mamifere decât cea pe care o infectează în mod obișnuit. Dar va fi mult mai dificil pentru acelaşi virus să infecteze o insectă ori o plantă.
Cât de mare este Soarele în comparație cu alte stele din Calea Lactee?
În videoclipul de mai jos vă invităm să observați diferența dintre diferite stele din galaxia noastră, Calea Lactee, și unde se situează Soarele, steaua din centrul sistemului nostru solar, în raport cu alte stele cunoscute din galaxie.
Cum am ajuns să descoperim găurile negre. O scurtă istorie a evoluţiei gândirii ştiinţifice
Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
Ideile privind existenţa găurilor negre nu au apărut odată cu teoria generală a relativităţii a lui Einstein, ci cu mult înainte, deşi încercările au fost mai degrabă timide. Iată, în continuare, povestea evoluţiei gândirii privitoare la găurile negre.
Scurtă istorie a detectorului de minciuni. Evoluţii recente ale tehnologiei poligrafului
În mare parte din secolul trecut, psihologii, experții în criminalitate și alții au căutat în zadar un detector de minciuni infailibil. Unii au crezut că l-au descoperit în poligraf. Poate surprinzător pentru mulţi, poligraful, care este dispozitiv pentru înregistrarea parametrilor vitali ai organismului - puls, tensiune arterială, temperatură, frecvenţa respiratorie - a fost proiectat ca echipament medical, pentru a ajuta la diagnosticarea anomaliilor cardiace și a monitoriza pacienții pe timpul intervenției chirurgicale.
Trecerea de la un dispozitiv medical la un dispozitiv folosit în interogatorii este interesantă. Cercetătorii încercau să stabilească o legătură între emoţii şi parametrii vitali de mai multă vreme. În 1858 psihologul francez Étienne-Jules Marey înregistra reacţiile organice la factori de stres.
Folosind măsurători ale cefeidelor, cercetătorii arată că, în fapt, Calea Lactee nu este plată
credit: J. Skowron / OGLE / Astronomical Observatory, University of Warsaw
O echipă de cercetători de la Universitatea din Varșovia a creat cel mai precis model 3-D al galaxiei Calea Lactee de până acum. În articolul publicat în revista Science, aceştia explică modul în care au folosit măsurători ale unui grup special de stele variabile (cefeide) pentru a crea harta galaxiei.
Majoritatea oamenilor își imaginează Calea Lactee ca o spirală plană - acest lucru este arătat în manualele şcolare de ani buni. Cu toate acestea, oamenii de știință au descoperit recent că galaxia noastră nu este deloc plană.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.