Iluzie optică: care masă este mai lungă?

Recent am scris un articol despre cum creierul structurează informațiile despre obiecte, astfel că două pătrate identifice par că ar avea nuanțe evident diferite. Priviți cele două mese din imaginea de mai sus.
Care masă este mai lungă? Indiferent cum ați privi și indiferent de cât de mult ați privi imaginea, masa din partea stângă vă va părea, în mod evident, mai lungă. Uimitor este că nu este! În fapt are exact aceeași lungime ca cea din dreapta!
Pot exista universuri independente în găurile negre?
Gaură neagră devorând o stea-partener
Nu știm prea multe despre găurile negre. De fapt, oricare ar fi complexitatea lor reală, găurile negre par a fi corpuri cu număr mic de caracteristici: masă, sarcină și spin. Ar putea fi găurile negre universuri în sine? Ar putea fi apariția unei găuri negre un nou Big Bang, nașterea unui nou univers? Ar putea fi universul nostru interiorul unei găuri negre?
De ce ne simțim slăbiți, obosiți și fără poftă de mâncare când suntem bolnavi?

Știi cum e să fii bolnav: te simți obosit, poate puțin deprimat, ți se face foame mai rar, ți se face greață mai ușor și poate ești mai sensibil la durere și frig.
Faptul că boala vine cu un set distinct de trăsături psihologice și comportamentale nu este o descoperire nouă. În terminologia medicală, simptomul de indispoziție poate cuprinde unele dintre sentimentele care vin cu boala. Comportamentaliștii și neuroimunologii folosesc termenul de comportament de boală pentru a descrie schimbările de comportament ce pot fi observate în timpul bolii.
Furnizorii de servicii medicale tratează adesea aceste simptome ca fiind puțin mai mult decât efectele secundare enervante ale unei boli infecțioase, dar, după cum se dovedește, aceste schimbări pot face de fapt parte din modul în care combatem infecția.
Cum se scrie corect: „raze/radiații gama” ori „raze/radiații gamma”?

Agerpres este una dintre puținele publicații care scrie despre știință cu ceva înțelegere a domeniului. De aceea am și introdus agenția de presă în topul pe care l-am creat în urmă cu ceva luni privind cele mai bune publicații de știință în limba română.
Joc logic: ce ocupație are Daniel?

Daniel este un individ rușinos și retras, săritor atunci când este cazul, dar care nu manifestă un interes deosebit în a interacționa cu alți oameni ori în a fi prezent în activități de socializare. Daniel arată, prin modul de a fi, o nevoie pentru ordine și structură în viața sa, precum și o pasiune pentru detalii.
Joc logic: concursul țestoaselor

Trei țestoase, A, B și C, sunt gata de o competiție. Fiecare se deplasează cu o viteză diferită, într-o cursă de 1000 m.
Dacă țestoasa A îi acordă un avans de 50 m țestoasei B, cele două vor trece linia de final a cursei de 1000 m în exact același moment.
Dacă țestoasa A îi acordă un avans de 69 m țestoasei C, cele două vor trece linia de final a cursei în exact același moment.
Unde se află apa de pe Terra? Cât din apa de pe Pământ este apă dulce?

În imagine, toată apa de Terra, într-o sferă, pe fundalul planetei noastre
În jur de 70% din suprafaţa Pământului este acoperită cu apă, oceanele deţinând circa 96,5% din toată apa planetei. Dar apa este de găsit şi în fluvii, râuri şi lacuri, în gheţari, zăpada de la poli ori de pe timpul iernii, în straturile acvifere ale scoarţei terestre, în vaporii din atmosferă, în organismele vii, ca tine ori o bacterie. Trebuie spus că, aşa mică cum pare, sfera cu toată apa de pe Terra are un diametru de circa 1.385 kilometri.
Iată câteva date despre apa de pe Terra:
Prima „fotografie” a unei găuri negre: cea mai importantă realizare din știință în anul 2019 [video]

Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
Într-un adevărat tur de forță, astronomii au combinat măsurători efectuate cu zeci de radiotelescoape operate de opt observatoare din toată lumea pentru a genera prima imagine a unei găuri negre, o realizare tehnică de excepție, care dă formă și vizibilitate unui fenomen ce, prin definiție, nu este vizibil (o gaură neagră nu reflectă nimic, dat fiind că și lumina este atrasă ireversibil către centrul acesteia). Imaginea surprinde o gaură neagră situată la 55 de milioane de ani-lumină de noi, în inima galaxiei Messier 87. Prestigioasa revistă de știință Science cataloghează acest rezultat ca fiind principala realizare științifică a anului 2019.
Sagittarius A*, gaura neagră din centrul galaxiei noastre, ar putea avea o „soră” mai mică

Reprezentare grafică a unui sistem binar de găuri negre. credit: NASA / ESA / G. Bacon, STScI.
Un grup de cercetători care studiază modul în care se comportă stelele situate în regiunea centrală a galaxiei noastre susţine că a descoperit dovezi conform cărora Sagittarius A*, gaura neagră din centrul galaxiei Calea Lactee, ar avea o soră mai mică, o gaură neagră cu masa de „doar” 100.000 de ori cea a Soarelui.
Sunetul are nevoie de aer pentru a se propaga. Iată demonstrația [video]

Undele sonore iau naştere în urma vibraţiilor de natură mecanică. De obicei sunetul are la bază un obiect care vibrează şi transmite acest fenomen şi mediului înconjurător. Vibraţiile respective antrenează moleculele de aer din preajmă, creând zone de compresie în care moleculele se aglomerează şi zone de rarefiere unde, dimpotrivă, moleculele de aer se depărtează unele de altele (fenomen denumit în fizică rarefacţie). Undele sonore se propagă aşadar sub forma unor variaţii continue ale presiunii aerului.
Șase progrese uimitoare ale astronomiei din ultimii 10 ani [video]

În imagine: suprafața cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko
Știința și tehnologia progresează în pas accelerat. Deși omul nu a pășit încă pe altă planetă (doar pe Lună, satelitul Terrei), mașinile produse de acesta au fost ori sunt prezente pe mai multe corpuri cerești (Lună, planeta Marte). Echipamentele din ce în ce mai performante de cercetare a spațiului, însoțite de o consolidare a aparatului teoretic, permit sondarea misterelor cosmosului și progrese remarcabile în ce privește înțelegerea evoluției universului. Iată, în acest articol, șase evenimente remarcabile din istoria recentă a cosmologiei.
Ce înseamnă să fii un lider eficace?

Probabil că încă mai sunt unii care cred că șefii intransigenți și izolați (care rareori interacționează cu angajații) sunt prototipul șefului. Odată cu noile generații așteptările se schimbă, imaginea șefului a suferit și ea modificări, iar comportamentul șefilor afectează organizația (comportamentul angajaților și eficiența organizației), fie că este de stat ori privată. Iată, în continuare, o serie de informații despre ceea ce înseamnă a fi un șef bun sau rău și modul în care comportamentul șefilor afectează, în bine sau în rău, organizația.
Mituri și lucruri pe care, probabil, nu le știi despre HIV și SIDA

Am scris pe scientia.ro mai multe articole despre HIV (din engleză: Human Immunodeficiency Virus - Virusul Imunodeficienţei Umane) și SIDA (din franceză: Syndrome d'Immuno-Deficience Acquis). Vă prezentăm o scurtă listă de aspecte succinte, la obiect, despre HIV și SIDA pornind de la un articol publicat inițial pe acest site, dar adăugând diverse informații de completare, care ni s-au părut de interes.
Cum funcționează chirurgia laser pentru ochi?
În 1948 oftalmologul spaniol Jose Igacio Barraquer Moner (da, spaniolii au multe nume...) s-a săturat de soluția numită „ochelari”. A vrut o soluție pentru vederea imperfectă care să renunțe la ajutoare externe și care să acționeze direct asupra ochilor. Așa că a inventat o metodă chirurgicală care, cel mai probabil, nu va fi pe placul dumneavoastră: lua partea exterioară a corneei, o punea în nitrogen lichid, folosea un fel de strung în miniatură pentru a schimba forma corneei, apoi o reatașa pe ochiul pacientului.
Desigur, în cei 70 de ani care s-au scurs de la încercările lui Moner multe s-au întâmplat în lumea chirurgiei ochiului. Chirurgii moderni pot modifica forma corneei cu metode mai puțin invazive. Vorbim, desigur, despre folosirea laserului, care este atât de precisă, că putem practic scrie propoziții pe fire de păr.
Primele surprize ale Soarelui descoperite cu sonda Parker
Sonda Parker a obţinut primele rezultate deosebit de interesante studiind vântul solar. Astfel, au fost observate turbulenţe neaşteptate, care se propagă asemănător undelor, cu viteze şi energii mult mai mari decât se așteptau oamenii de ştiinţă.
Sonda Parker a fost lansată în august 2018 cu obiectivul de a se apropia cât mai mult de Soare şi a măsura particulele din vântul solar pentru a înţelege mai bine activitatea astrului şi evoluţia acestuia. De trei ori s-a apropiat de Soare la o distanţă de doar 24 milioane de kilometri, ceea ce a fost posibil datorită unui ecran special care o protejează împotriva temperaturilor extrem de ridicate.
Evoluția Soarelui în gigantă roșie [video]
Stelele precum Soarele nostru „consumă” hidrogen din nucleu cea mai mare parte a vieții. Odată ce au rămas fără acest „combustibil”, se transformă în gigante roșii, devenind de sute de ori mai mari, „înghițind” planetele din apropiere.
După cum puteți în această animație, în cazul sistemului nostru solar planetele afectate de evoluția Soarelui vor fi: Mercur, Venus și chiar Pământul, în aproximativ 5 miliarde de ani.
Accesul la electricitate în lume și în România

Clic drepta - View image (pentru o rezoluție superioară)
Beneficiile accesului la electricitate nu trebuie să fie explicate. Nici celor care consideră acest lucru un lucru normal și banal, precum aerul disponibil pentru respirație, nici celor care nu au acces la electricitate, dar înțeleg și resimt dezavantajele ce decurg din această situație.
16% din populația lumii, adică în jur de 1,2 miliarde de oameni, încă trăiesc fără acces la electricitate. Unde sunt localizați cei mai mulți dintre cei care trăiesc în „beznă”? Probabil că este ușor de ghicit pentru mulți: Africa (în special Africa sub-sahariană), Coreea de Nord și sudul Asiei.
Există planete în jurul găurilor negre?

Un nou studiu arată că în jurul găurilor negre masive ar putea orbita mii de planete bizare. Acestea ar fi luat naştere din condensarea materiei din discul foarte dens care se află în jurul acestor găuri negre.
Câte planete există în univers? Adevărul este că încă nu ştim și nici nu vom ști vreodată numărul acestora. Au fost descoperite mii de planete care orbitează în jurul unor stele mai mult sau mai puţin asemănătoare Soarelui nostru. Se presupune că majoritatea stelelor ar putea avea cel puţin o planetă sau un adevărat sistem de planete, ceea ce ar însemna că în galaxia noastră ar putea exista sute de miliarde de planete! Acestea iau naştere în milioane de ani în perioada în care sistemul solar se formează, din agregarea materiei, la început prin atracţie electromagnetică, pe urmă prin atracţia gravitaţională, din praful şi gazul din discul care orbitează în jurul stelei în formare.
Cele mai „strălucitoare” raze gama din univers

Explozie raze gama (reprezentare artist). credit: nasa.org
Au fost măsurate explozii de raze gama (Gamma Ray Burst) cu energia de sute de miliarde de ori mai mare ca energia fotonilor luminii; un nou record în astronomie. Încă nu este clar fenomenul care produce aceste raze gama: ciocniri de stele de neutroni sau materie în cădere în găuri negre.
În 2018 şi 2019 două grupuri internaţionale de astronomi au reuşit să măsoare cele mai intense raze gama (fotoni cu energii extrem de mari) de până acum. Acest gen de raze gama care provin din univers, din afara galaxiei noastre, se numesc, în engleză, Gamma Ray Burst, GRB, şi sunt produse în fenomene astronomice extrem de violente.
Misterul oxigenului pe Planeta Roşie

Roverul Curiosity, NASA
Noi date obţinute cu roboţelul Curiosity (NASA) pe Marte indică un comportament bizar al oxigenului în atmosfera marţiană. Încă nu se ştie care ar putea fi cauza unui astfel de comportament – dacă este rezultatul prezenţei vieţii pe Planeta Roşie sau, dimpotrivă, rezultatul unor procese fizice de altă natură, care nu au nicio legătură cu viaţa.
Revoluţie în cosmologie: universul are o geometrie neeuclidiană?

Harta radiaţiei fundamentale de fond
O nouă analiză a datelor obţinute cu ajutorul satelitului Plank arata cum că geometria universului ar fi neeuclidiană; universul ar avea o geometrie sferică, în care lumina s-ar putea întoarce de unde a pornind după ce „a înconjurat tot universul”. Dacă aşa stau lucrurile ar fi o revoluţie cu consecinţe greu de imaginat.
