Joc logic: câți ani are fiecare dintre cei trei băieți? [Rezolvat]

Doi prieteni, Adam și Bogdan, se întâlnesc întâmplător după mai mulți ani. Discută despre familiile lor. Cei doi au următorul dialog:
Adam: - Mi-ai spus că ai trei băieți. Ce vârste au?
Bogdan: - Produsul vârstelor lor este 36. Suma vârstelor este egală cu ziua de azi.
Adam: - Încă nu am datele necesare. Ce îmi mai poți spune?
Bogdan: - Ok, un ultim indiciu: băiatul cel mai mic are ochii verzi.
Adam: - Da, acum știu ce vârstă are fiecare.

• joc-logic

„The British Museum” este un muzeu plin de obiecte furate

Piatra din Rosetta,

Muzeul britanic (The British Museum) este cel mai mare muzeu de istoria lumii. Atrage milioane de vizitatori în fiecare an. Deține mai mult de 8 milioane de obiecte istorice din toată lumea. Desigur, multe sunt furate, obținute ca urmare a expansiunii coloniale a Marii Britanii.

Primul obiect pe care-l vezi când pășești în muzeu este „Piatra din Rosetta”, obiect furat de la francezi din ceea ce este astăzi Egiptul. Piatra din Rosetta este o stelă egipteană, datând din anul 196 î.e.n., din timpul domniei regelui Ptolemeu al V-lea, care are trei inscripții ale aceluiași text în trei limbi antice diferite. Dar acesta este doar un exemplu din sutele de obiecte controversate.

„Expertiză”, un substantiv „deraiat”

În textele de mai jos, puteți vedea trei extrase, luate la întâmplare, de pe site-ul ziarului Adevărul. Sunt trei folosiri greșite ale substantivului expertiză.

• dificultati-limba-romana

Cum își păstrează giganții tehnologici supremația

Marile companii de tehnologie, precum Google, Microsoft sau Facebook - au multe de îmbunătățit, iar ritmul în care o fac este lent pentru că-și permit să-și stabilească propriul ritm.

Google, motorul de căutare, este, după standarde decente - primitiv. Își promovează propriile servicii; prima pagină, pentru căutări diverse, este plină de linkuri către propriile servicii ori către linkuri plătite. Pentru a nu mai vorbi de faptul că nu a reușit (ori nu  a dorit) să creeze algoritmi (ori să stabilească ierarhii riguroase) care să promoveze site-urile valoroase în prima parte a listei cu rezultatele căutărilor. Site-uri periferice, cu conținut îndoielnic (calitate slabă, copiate de pe alte site-uri, care promovează teorii ale conspirației) ori chiar înșelătoare (de exemplu, care promit ceva, dar nu livrează la nivelul promisiunii) abundă în lista cu primele linkuri ieșite la căutare.

Presa-la-kilogram și IQ-ul lui Einstein

Ziarul Adevărul l-a găsit pe cel mai inteligent om din lume. William James Sidis. American. Cu „un IQ estimat la 250-300”. Cum s-o estima IQ-ul? Nu se calculează? Te uiți la individ și spui: „daaa, e clar, estimez că ești pe la 130!”?

Și ca să fie clar, americanul e mai bun decât Einstein! Einstein care a avut IQ-ul de doar 160... Și tot Adevărul ne spune că  alți mari cercetători au avut IQ-ul mare, dar nu așa mare ca Sidis! Nu, nici vorbă! Marie Curie a avut 180-200 (probabil tot estimare...), iar Goethe 210 (aici e cert! 210).

• einstein

O nouă metodă de calcul a vârstei universului obține un univers de doar 12,6 miliarde ani...

Click dreapta - view image (pentru o rezoluţie superioară)
Grupul Local - grup de galaxii ce cuprinde și Calea Lactee. Conține circa 30 de galaxii. Galaxiile Grupului Local sunt răspândite pe un diametru de 100 milioane de ani-lumină.

Un nou studiu care se bazează pe rezultatele măsurătorilor asupra a 50 de galaxii, precum și o serie de alte observații astronomice - ajung la concluzia că universul ar fi mai tânăr decât se credea, având „doar” 12,6 miliarde de ani (nu 13,8 miliarde ani, vârstă acceptată de majoritatea astronomilor).

De la descoperirea în 1929 de către astronomul american Edwin Hubble a deplasării spre roşu a luminii ce provine de la galaxii îndepărtate (descoperind astfel faptul că universul nu este static, așa cum se credea, ci în expansiune, și încă una accelerată) ştim că universul  nu a existat dintotdeauna, ci a luat naştere în urma unui eveniment pe care oamenii de ştiinţă l-au numit Big Bang, însă despre care nu știm încă foarte multe.

De ce navigarea compulsivă pe Internet îți prăjește creierul, plus alte gânduri despre noi în noua lume (JID-021)

• Sindromul CP. Mulți trăiesc vieți fără sens pentru că nu au nicio altă posibilitate. Imperative „banale”, cum ar fi lupta pentru ziua de mâine, îi obligă la subzistență.
Dar sunt atât de mulți cei care își calamitează viața prin opțiuni distructive asumate, subjugați principiului plăcerii imediate.
Jocurile video, ca obsesie, sunt un fenomen existențial nou, nesurprins încă într-o categorie separată a unui mod de-a fi, așa cum merită.
Dacă viața este absurdă prin definiție, o viață petrecută în lumea virtuală, împușcând umbre, este absurdul absolut. Jocul pe calculator ar putea fi asimilat chiar unui protest anti-viață, dacă nu ar fi, în fapt, capitularea în fața unei propuneri de viețuire măruntă, fără scop și sens.
Mâinile îți vibrează monoton și îndârjit sute de minute pe zi pe mouse și tastatură; ești încordat, mereu în căutarea atingerii unei ținte de neatins; încleștarea în care ești prizonier te epuizează.
Preocuparea obsesivă cu aceste jocuri virtuale te lasă drenat de orice disponibilitate utilă, lipsit de orice pasiune onorabilă și de orice energie utilizabilă; ce rămâne e un creier prăjit.
Sindromul CP - sindromul creierului prăjit.

• jurnal-de-idei-diverse

Cum au apărut autostrăzile

Captură Google Maps cu rețeaua de autostrăzi din Europa

România are la momentul scrierii articolului 848 km de autostradă. În ultimii 30 de ani au fost doar 3 ani în care s-au finalizat mai mult de 50 km de autostradă pe an. Până în anul 2009 au fost mulți ani în care nu s-a recepționat niciun kilometru.

Un lucru puțin cunoscut, probabil, este că autostrada este o invenție legată de numele lui Adolf Hitler. Chiar dacă proiecte existau în Germania încă înainte de venirea sa la puterea (și chiar și mici proiecte puse în practică), Hitler este cel care a transformat conceptul de rețea de autostrăzi în realitate. Sigur, cu ajutorul a mii de muncitori nemți.

Hitler și-a propus să construiască „cea mai mare rețea de drumuri din lume”, pe care a văzut-o ca pe o condiție necesară pentru dezvoltarea economiei, pe lângă rolul strategic avut în asigurarea mobilității trupelor pe timpul unui conflict armat. Până în 1938 au fost construiți 2.500 km. Proiectul autostrăzilor a continuat și după război, Germania având astăzi 13.000 km de autostradă. Cele mai multe aspecte ale regimului lui Hitler au fost, firește, condamnate după cel De-al Doilea Război Mondial; autostrada a rămas un proiect admirat.

Opt aspecte stranii despre memorie

• Avem o memorie de scurtă durată cu o capacitate de stocare foarte limitată; putem ține minte doar 7 lucruri pentru circa 20-30 de secunde. Ideea este importantă și are utilitate practică. Dacă vreți să rețineți ce se discută la o conferință,  de exemplu, nu vă bazați pe memorie. Pe moment aveți impresia că rețineți tot, dar la sfârșitul evenimentului, multe vor fi uitate. Luați, așadar, notițe ori găsiți o modalitate de înregistra discuția, dacă este permis.

• Nu toți uită ușor însă. În fapt există o „specie” de indivizi cu supermemorie. Unii rețin multe informații ca urmare a unei zestre genetice speciale, alții ca urmare a unui antrenament, folosind tehnici de memorare rapidă. Prijesh Merlin, din India, deține recordul pentru memorarea și redarea fidelă a 470 de itemi aleatori. Este în Cartea recordurilor pentru realizarea sa.

Cel mai lung fulger a durat aproape 17 secunde! Cel mai întins - 700 de kilometri [video]

Pe 4 martie 2019 un fulger s-a declanșat deasupra Argentinei și a durat nu mai puțin de 16,73 secunde. Iar pe 31 octombrie 2019 a fost înregistrat cel mai întins fulger, de circa 700 de kilometri, propagându-se de-a lungul sudului Braziliei.

Anterioarele recorduri fuseseră de „doar” 7,74 s (în august 2012, în sudul Franței) și 321 km (în iunie 2007, în SUA).

Cum să ajungi instantaneu înțelept, plus alte gânduri în miez de vară (JID-020)

Discurile de pick-up cu înregistrări de pe sondele spațiale Voyager 1 şi 2.
Conţin 116 imagini analogice, sunete naturale de pe Pământ, felicitări în 55 de limbi şi înregistrarea unui mesaj din partea lui Jimmy Carter şi a secretarului general al ONU, Kurt Waldheim. Vor fi vreodată găsite de o civilizație extraterestră? Poate după ce specia umană nu va mai fi?

• În principiu, o persoană este pe atât de interesantă pe cât sunt de interesante preocupările sale. Care sunt preocupările tale, care te individualizează? Ce știi tu, are relevanță, și puțini mai știu?

• Dacă nu știi ce să faci cu timpul liber ori singura idee e să intri pe Internet fără vreun scop precis - ai o problemă mare. Nu ești singur.

• Puțini înțeleg că să admiți că ai greșit, când e evident că ai greșit, e un semn al puterii. Când lucrurile nu sunt evidente, mai bine te abții, totuși...

• jurnal-de-idei-diverse

IceCube detectează mai mulți neutrini decât ar fi de așteptat și nimeni nu știe de ce

IceCube este un observator de neutrini ale cărui detectoare sunt îngropate la o adâncime mai mare de o milă sub gheaţa de la Polul Sud.

Proiectul de cercetare științifică IceCube, de la Polul Sud, a identificat mai mulţi neutrini decât ar fi fost de aşteptat. Cercetătorii sunt în căutarea sursei acestor neutrini şi bănuiesc că răspunsul ar putea avea legătură cu procesele care au loc în apropierea enormelor găuri negre din galaxiile active.

Scurtă introducere în multiplele interpretări ale mecanicii cuantice

Orbitalii atomici ai electronului în atomul de hidrogen, la energii diferite. Probabilitatea de a găsi electronul este dată de culoare (cu cât mai strălucitoare, cu atât mai mare probabilitatea). Credit: wikipedia.org

Mecanica cuantică este ramura fizicii moderne încearcă să desluşească legile „universului” subatomic, dorind să explice comportamentul electronilor şi al celorlalte constituente fundamentale ale materiei. Teoria cuantică a avut un impact major asupra modului în care înţelegem realitatea. Universul subatomic are însă mecanisme care scapă în parte înţelegerii umane, iar când se supune totuşi teoriilor fizicienilor, o face într-un mod contraintuitiv, paradoxal, ce îi lasă perplecşi pe filozofii moderni ai ştiinţei.

Beelzebufo - cea mai mare broască ce a trăit vreodată pe Terra [video]

Pământul nu a arătat mereu cum este astăzi, din punct de vedere al faunei. Dinozaurii sunt una dintre nenumăratele specii care au trăit vreme de multe milioane de ani și au dispărut la un moment dat. Ar fi fost interesant să fi mers în drumeții și să ne întâlnim cu unii azi, nu?

Majoritatea speciilor care au apărut pe Terra au și dispărut deja. Adică 99%! Între 500 de mii și un milion de specii care încă există sunt în pericol de extincție astăzi, ca urmare a modificării mediului lor de viață de către om.

Din 1970 și până astăzi acțiunile omului au dus la dispariția a peste 60% dintre toate mamiferele, păsările, peștii și reptilele de pe Pământ. Vă imaginați cum ar arăta o carte scrisă de animale despre impactul omului asupra lumii animale? Sigur, scriu astfel de cărți și oamenii, dar fără vreun impact semnificativ.

Dar să ne întoarcem la Beelzebufo.

Șase tehnologii NASA pentru vremea când vom trimite oameni pe Marte [video]

NASA se pregătește pentru a trimite oameni pe planeta Marte. În prezent sunt deja pe Marte roboți care explorează suprafața Planetei Roșii, îmbunătățind cunoașterea cu privire la aceasta.

Iată care sunt cele șase tehnologii prezentate în videoclip:
1. Sisteme de propulsie avansate
2. Echipamente de aterizare gonflabile
3. Costume spațiale high-tech
4. Locuințe și laboratoare mobile
5. Sisteme de alimentare cu energie
6. Comunicații prin laser

De ce visăm? O nouă teorie afirmă că visarea reprezintă o măsură de protecție a cortexului vizual

Încă sunt mulți care cred că visurile au înțelesuri adânci și că o analiză a lor vă va spune multe despre sine. Freud a scris o carte celebră și astăzi dedicată explicării viselor. Nu s-a dovedit că teoria lui Freud funcționează... Alții cred că visurile ar putea prevesti viitorul. Nu pot. Dar întrebarea de ce visăm? este încă fără răspuns. O nouă ipoteză oferă o posibilă rezolvare a problemei...

Am încercat Bitdefender Mobile Security. Iată concluziile

Am instalat acum câteva zile pe telefonul personal (un iPhone) aplicația Bitdefender Mobile Security for IOS (există și versiune pentru Android). Recunosc că nu am avut niciun soft de protecție a datelor pe telefon în ultima vreme; motivul este că, din câte mi-am dat seama, diversele softuri antivirus sunt cam inutile. Între timp, tehnologia a mai evoluat, iar soluțiile de securitate au venit cu opțiuni noi.

Una peste alta, experiența de până acum a fost ok. Iată ce face aplicația și care sunt opțiunile.

„Distanțarea socială” a avut viață scurtă. Trăiască „distanțarea fizică”!

Am început pandemia cu un concept nou, „distanțare socială”, o traducere mot à mot după englezescul „social distancing”.

În urmă cu mai multe săptămâni unii au avut o revelație: „distanțare socială” trebuie să aibă legătură cu altceva, nu cu distanța dintre oameni. Probabil s-au gândit la diferența de clasă ori poate, cine știe, la altceva. Și au inventat o nouă sintagmă: „distanțarea fizică”.

• dificultati-limba-romana

Cei ce cred în teorii ale conspirației par să aibă o minte diferită, ce nu poate fi educată (JID-019)

În mod greșit credem că mintea umană poate fi modelată oricum ne-am dori. Credem că educația corectă va asigura tipul de om proiectat prin respectivul program educativ. Dar baza, mintea noastră, este diferită de la om la om.

Știm că sunt diferențe mari între oameni sub mai multe aspecte asociate capacităților mentale, cum ar fi, de exemplu, inteligența logico-matematică. Cele mai multe aspecte pe care le numim trăsături de personalitate au o legătură directă cu modul în care gândim; de exemplu, un extrovert extrem va avea un punct de vedere complet diferit de un introvert extrem pe multiple subiecte. Cei doi vor gândi diferit.

• jurnal-de-idei-diverse

Răspunsului imunitar la infecția cu SARS-CoV-2. Ipoteze pentru variabilitatea evoluţiei bolii

Imagine cu celulă infectată cu noul coronavirus (virusul, în galben, văzut la microscop electronic)

Cel mai frecvent, infecţia omului cu SARS-CoV-2 (coronavirus de tip 2 producător al sindromului acut respirator sever; agentul infecțios al pandemiei care a început în decembrie 2019 în provincia Wuhan din China) se produce prin inhalare pe cale respiratorie sau prin contaminare (prin „mâini murdare” pe cale fecal-orală) la nivelul mucoasei bucale. Virusul se mai poate transmite prin salivă, lichide biologice sau prin contactul rănilor deschise tegumentare cu suprafeţe contaminate.

Pe calea cea mai frecventă, la nivelul mucoasei nazale sau bucale, virusul se cuplează cu receptorii ACE2 (ACE2 = enzima de conversie a angiotensinei II)  localizaţi pe suprafaţa externă a membranelor celulelor epiteliale de la acest nivel.

Receptorii ACE2 sunt distribuiți în numeroase țesuturi și organe: mucoasa nazală, mucoasa bucală, nazofaringe, plămâni, rinichi, inimă, endoteliul și pereții vaselor de sânge din stomac, intestin subțire, colon și creier, în mucoasa duodenului, jejunului, ileonului și în pereții musculari ai acestora,  în piele și în glandele anexe ale acesteia (1). Tot în mucoasa bucală și nazală sunt prezente în număr redus și ușor variabil interindividual, specific fiecărui individ uman, celule ale sistemului imunitar de tipul macrofagelor, celulelor dendritice, limfocitelor și celulelor natural killer, care supraveghează aceste teritorii de potențiale agresiuni infecțioase.