NLP. O abordare critică

Vă invit la lectura unui articol critic, din perspectiva ştiinţifică (şi realistă) despre programarea neuro-lingvistică, o specie de metodă mumbo-jumbo pentru dezvoltarea personală, cu pretenţia (frivolă, aş zice) că ar avea temeiuri ştiinţifice.
Cât de mult se patentează în România? O comparație cu SUA
Companiile investesc enorm în cercetare și dezvoltare, căci invențiile asigură, pe lângă progresul umanității, venituri. Pentru a-și proteja aceste invenții, cei care le fac se asigură că sunt și protejate legal, pentru a nu fi folosite de alții, prin patentare.

Sursa: VisualCapitalist
O comparație succintă între România și SUA este următoarea: în România în 2021 au fost 3.809 brevete de invenții (din care 3.433 sunt brevete europene), iar în SUA au fost 327.798 de astfel de brevete; adică de 100 de ori mai multe. Universitățile din România au obținut 76 de brevete în 2021, pe primul loc fiind Universitatea Politehnică din București, cu 16 brevete.
De ce ateismul nu este, totuși, semnul distinct al celor mai înțelepți dintre noi (JID-076)

Fragment din pictura „Creația lui Adam” de Michelangelo
- pictură pe plafonul Capelei Sixtine realizată în anii 1508-1512 -
Confuzia care apare cel mai des este următoarea: cei care vorbesc de lipsa zeilor, ateii, se referă, în fapt, la zei anume, precum Dumnezeul creștin ori cel islamic ori un altul, dar se presupune că vorbesc despre zei, în genere. Una este să vorbești despre un anumit zeu, alta este să vorbești despre ideea de creator.
Dacă atunci când vine vorba despre un anumit zeu, ateii au argumente suficiente pentru a arăta slăbiciunile opțiunii credincioșilor, când vorbim despre ideea de creator, lucrurile sunt mult mai complicate.
De ce paradoxul pierderii informației într-o gaură neagră este nerezolvabil

Gaură neagră - reprezentare artistică
Ia o carte oarecare și arunc-o în gaură neagră. Știu, nu e nicio gaură neagră prin preajmă, așa că doar imaginează-ți că faci asta 😃. După ce cartea ajunge în interiorul găurii negre, gaura neagră devine mai mare (are mai multă masă, adăugând masa cărții) și emite unde gravitaționale. Dar informația asociată cărții s-a pierdut pentru totdeauna. Iar asta este o problemă serioasă pentru fizică...
Puterea gândului asupra materiei (JID-078)

Pentru cine intră pe acest site, probabil că este la curent cu una dintre obsesiile mele, cea referitoare la natura minții umane. Ultimul articol în care am atins acest subiect este cel în care vorbeam de ce ideea de transfer al conștiinței într-un calculator este ridicolă.
În acest articol vreau să reiau și accentuez ideea de bază cu privire la natura minții pentru a arăta cum, cel mai probabil, funcționează o ședință la terapeut, meditația sau efectul placebo.
Despre natura umană, cu Sallustius Crispus
Cărțile vechi au un farmec aparte, pentru că păstrează în ele modul în care înaintașii noștri percepeau lumea. Contactul cu gândirea omului de acum o mie sau două mii de ani nu are cum să nu te fascineze...

În acest articol o să prezint o serie de extrase din „Conjurația lui Catilina”, o scriere de mici dimensiuni, 60 pg, o carte rară, scrisă de un autor roman, Caius Sallustius Crispus, care a trăit în sec. I î.e.n. Nu o să intru în detalii cu privire la subiectul propriu-zis al cărții, o încercare de preluare a puterii la Roma, ci pun accent pe filozofia lui Sallustius, opiniile acestuia despre natura umană, partea care m-a atras cel mai mult din carte, în fapt.
Echipa românească Delta Force a câștigat Campionatul mondial de robotică din SUA

În perioada 19-23.04.2022 s-a desfășurat în Houston, SUA, Campionatul Mondial de robotică FIRST Tech Challenge. La campionat au participat 160 de echipe din toată lumea.
Echipa românească Delta Force, din Arad, s-au clasat pe primul loc, devenind astfel campioană mondială, o performanță de excepție.
Rolul recirculării în sistemul de termoficare
Despre modul de funcționare a sistemului de termoficare din București am scris recent un articol amplu, pe care-l puteți accesa aici. De asemenea, într-un alt articol, am scris despre pierderile enorme din acest sistem.

În acest articol o să vorbesc despre un argument adus adesea de „specialiștii” companiilor de termoficare atunci când consumatorii reclamă lipsa apei calde la o temperatură acceptabilă. Justificarea dată adesea atât de lucrătorii de la Call Center, cât și de cei de la punctele termice este: „nu aveți consum!”. Mai mult, unii blamează lipsa consumatorilor (pentru că aceștia s-au deconectat) pentru lipsa temperaturii contractuale a apei calde. Acest argument poate părea că are sens, dar nu are (iar inginerii de la compania de termoficare știu asta foarte bine, firește). De ce? Pentru că sistemul de termoficare are o rețea de recirculare a apei calde de consum.
Bacterii rezistente la antibiotice ucid peste 1 milion de oameni pe an. Ce s-ar putea face...
Alexander Fleming, bacteriologul scoțian care a descoperit penicilina, și-a dat seama și de riscul utilizării improprii a acestei: bacteriile se pot adapta și, în noua formă, se pot transmite către alte persoane. Rezistența la antibiotice este un fenomen cunoscut de multe zeci de ani, dar în ultimii ani a devenit o problemă foarte serioasă, estimări recente indicând faptul că circa 1,2 milioane decese sunt provocate anual de bacterii rezistente la antibiotice.
Trăim într-o eră a conflictului cultural, în care ideile occidentale sunt greu digerate de restul lumii

Harta culturală globală Inglehart–Welzel
- harta arată unde se situează populația fiecărei țări pe o dublă axă: secular-rațional (divorțul, avortul, eutanasia și sinuciderea - sunt relativ acceptate) vs tradițional (accent pe religie, relația părinte-copil, valorile familiei tradiționale, împotriva divorțului, avortului, eutanasiei și sinuciderii, respect pentru autoritate) și supraviețuire (accent pe securitatea fizică și economică) vs afirmare de sine (accent pe toleranța etnică, drepturile minorităților sexuale, protecția mediului) -
Într-un articol recent pentru NYTimes, David Brooks, unul dintre cei mai importanți editorialiști ai ziarului, vorbește despre sfârșitul globalizării și despre începutul unor conflicte culturale globale. Iată cele mai importante idei:
Ideea de „transfer al minții” are la bază o gravă confuzie (JID-075)

Mulți autori de SF și regizori se doresc vizionari, precursori ai unor schimbări ce vor veni peste sute ori mii de ani. Una dintre ideile gânditorilor de astăzi este că mintea umană va putea fi transferată pe un calculator, iar oamenii viitorului vor trăi bine mersi (și) acolo.
Dar această idee are la bază o gravă confuzie cu privire la cum funcționează creierul și natura minții umane.
Noi progrese în studiul neutrinilor

Pe măsură ce neutrinii se deplasează prin interiorul Pământului, aceștia oscilează.
Graficul de mai sus arată probabilitatea ca un neutrin miuonic (în roșu) produs la Fermilab să oscileze într-un neutrin tauonic (în albastru), un neutrin electronic (în verde) ori într-un neutrino steril (în gri).
Credit imagine: APS/Carin Cain
Proiectul de cercetare colaborativ MicroBooNE a reușit să obțină un rezultat foarte important în studiul neutrinilor: caracterizarea modului în care aceștia interacționează în argon în funcție de energie. Este un rezultat important care va fi folosit în viitorul proiect, DUNE, care-și propune descifrarea misterului acestor fantomatice particule.
7 lecţii din psihologia traficului

Tindem să atribuim comportamentul agresiv ori eronat din trafic al multor conducători auto neatenţiei ori personalităţii extreme. Dar psihologia traficului ne spune că ne supraestimăm calităţile de şoferi şi că şi cei mai experimentaţi şi grijulii sunt supuşi greşelii.
Ce a fost înainte de Big Bang?

Clic dreapta - View image (pentru o rezoluţie superioară)
Consumăm mult timp gândindu-ne la viitor, dar trecutul este, de asemenea, destul de interesant. În această săptămână, în cadrul rubricii „Întreabă un fizician" vom obţine mai multe ipoteze speculative privind ceea ce ar fi putut exista înainte de începutul timpului.
Are astrologia vreun sens?

Se bazează oare astrologia pe principii credibile care chiar funcţionează? Articolul de faţă va analiza așadar un subiect care pare ridicol, atât de ridicol încât orice fiinţă cât de cât raţională îl ia în derâdere, considerându-l absurd şi pueril: astrologia.
Marea dezbatere despre natura umană dintre Chomsky și Foucault

În 1971 a avut loc o dezbatere între doi titani ai filozofiei moderne: filozoful francez Michel Foucault şi lingvistul, filozoful, anarhistul american de origine israeliană Noam Chomsky. De ceva vreme înregistrarea acestei dezbateri este disponibilă, integral, în spaţiul public.
Nouă tehnici prin care putem rezista manipulării

Ce-ţi trece prin minte atunci când cineva încearcă să te convingă de ceva? Să spunem că unii vor începe să-ţi vorbească despre preferinţele lor în ceea ce priveşte aspectul maşinii, de zona potrivită în care ar trebui să locuieşti sau de ce ar trebui să votezi într-un fel sau în altul.
De ce ne „stau cuvintele pe limbă”?

Vi s-a întâmplat vreodată să vă stea, în mod enervant, un cuvânt pe limbă? Sigur că da. Tuturor ni s-a întâmplat. Întrebarea este însă: care e procesul care are loc în creierele tuturor şi care face ca un cuvânt corect, căutat, să fie blocat, inaccesibil?
Intenția paradoxală, ca tehnică de combatere a unor fobii
În urmă cu câteva zile am scris un articol bazat pe o carte a lui Victor Frankl, „Omul în căutarea sensului vieții”, în care prezentam psihologia omului în condiții extreme (lagărul de concentrare). Mi-a părut rău să renunț la carte înainte să mai scriu un articol inspirat de aceasta, așa că am ales să vorbesc despre „intenția paradoxală”, o tehnică dezvoltată de Frankl utilizată în cadrul logoterapiei, metoda psihoterapeutică inventată de acesta.
De ce războiul este, pentru cei neimplicați direct, ca un meci de fotbal

Comportamentul celor implicați emoțional în războiul început de Rusia prin invazia Ucrainei este asemănător cu cel al suporterilor unei echipe de fotbal. Și oricât de bizar ar părea, există o explicație simplă: vorbim despre același mecanism mental, rezultat al evoluției.
Inteligenţa emoţională: mit ori realitate?

Un individ pe numele de familie Popper era de părere că ştiinţa ar trebui să înceapă cu criticile aduse miturilor. Aşa că m-am luat la harţă cu un concept de o popularitate echivalentă cu cea de complex oedipian. La inteligenţa emoţională (Emoţional Quotient – EQ) mă refer.
