<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Intrebari deschise pentru raspunsuri</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/unanswered</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Aria unui trapez</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/27013/aria-unui-trapez</link>
<description>Fie trapezul dreptunghic ABCD, AB paralelă cu CD, &amp;lt;A = &amp;lt;D = 90, AC perpendiculară pe BD. &amp;nbsp;Dacă AB = 4 cm şi CD = 9 cm, aflaţi aria trapezului ABCD.</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/27013/aria-unui-trapez</guid>
<pubDate>Wed, 11 Mar 2026 04:55:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Problema de probabilitati si loterie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/27002/problema-de-probabilitati-si-loterie</link>
<description>Am cumparat doua bilete de loterie. Fiecare bilet are o probabilitate de 1/2 sa fie castigator si 1/2 sa nu fie castigator. &lt;br /&gt;
Cu toate acestea unul din biletele este necastigator, dar nu mai stiu care din ele. Care e probabilitatea ca desfacand ambele bilete cel putin unul sa fie castigator?</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/27002/problema-de-probabilitati-si-loterie</guid>
<pubDate>Sun, 20 Jul 2025 14:54:40 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce este retrodifuzia</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26937/ce-este-retrodifuzia</link>
<description>Am de facut un eseu despre retrodifuzia rutherford,dar nu am gasit nimic pe internet. Ma poate ajuta cineva?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26937/ce-este-retrodifuzia</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce se folosește oțet la un incendiu de horn?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26939/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn</link>
<description>Am văzut ca pompieri folosesc oțet când arde un horn, ce reacție chimică, face ca oțetul să întrerupă arderea</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26939/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Mașina  sub 2200 de euro</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26946/masina-sub-2200-de-euro</link>
<description>Salut,sunt un începător(am 18 ani) și din cate ați văzut din titlu as vrea sa îmi cumpăr o mașină în jurul al 2000 de euro maxim 2200,as dori ceva ce nu consuma mult,taxe/impozitele sa nu fie atât de mari,ceva care sa nu arate nici foarte urat.Din nefericire am 0 cunoștințe în acest domeniu și chiar nu am idee ce mașina ar putea îndeplini criteriile de mai sus,de aceea as dori niste sfaturi:ce fel de mașină să-mi iau,ce motorizare,am înțeles că cele pe benzina au taxele mai ieftine dar consuma mai mult?.Multumesc anticipat pentru răspunsuri.</description>
<category>Auto - Moto</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26946/masina-sub-2200-de-euro</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Rovinieta pickup</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26947/rovinieta-pickup</link>
<description>Ce taxa de rovinieta trebuie platita la un pickup truck, mai specific un Mitsubichi L200?&lt;br /&gt;
Categoria A - autovehicul sau categoria B - vehicule de transport marfa cu MTMA intre 0 si 3,5 tone?&lt;br /&gt;
Nu ma prind si nu am gasit nicaieri ce inseamna si ce se incadreaza la transport de marfa.&lt;br /&gt;
Multumesc.</description>
<category>Auto - Moto</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26947/rovinieta-pickup</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce se toarnă oțet în coșurile de fum la incendii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26953/de-ce-se-toarna-otet-in-cosurile-de-fum-la-incendii</link>
<description></description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26953/de-ce-se-toarna-otet-in-cosurile-de-fum-la-incendii</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>turnul Eiffel redus la scara, confectionat din aur</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26999/turnul-eiffel-redus-la-scara-confectionat-din-aur</link>
<description>Cu ani in urma era o problema cu turnul Eiffel redus la nu stiu ce scara, caruia trebuia calculata greutatea daca ar fi fost facut din aur.&lt;br /&gt;
nu mai gasesc problema/dezbaterea pe aceasta tema.&lt;br /&gt;
ma poate ajuta cineva?</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26999/turnul-eiffel-redus-la-scara-confectionat-din-aur</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:02:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum funcționeză creierul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26987/cum-functioneza-creierul</link>
<description>&lt;p&gt;Am pus pe forum o postare despre cum văd eu funcționarea creierului (cu posibilitatea simulării pe calculator pentru cei mai hotărâți să o facă). Cei care au curiozitatea dar au întrebări, vă rog nu ezitați ți puneți-le.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5512.0.html&quot;&gt;CUM FUNCȚIONEAZĂ CREIERUL și gânduri asociate (scientia.ro)&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Tehnologia Informatiei</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26987/cum-functioneza-creierul</guid>
<pubDate>Mon, 15 Aug 2022 16:29:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>&quot;Stiu ca nu stiu nimic&quot;, sofism sau nu?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26981/stiu-ca-nu-stiu-nimic-sofism-sau-nu</link>
<description>Cred ca multa lume stie de aceste cuvinte atribuite lui Socrate. Socrate nu a lasat vreo lucrare scrisa, asa ca din filosofia socratica a ramas ce ne-a fost transmis de catre cei ce i-au fost prieteni sau parteneri de dialog.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sofismele sunt afirmatii false dar aparent valide.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;Stiu ca.....&amp;quot; &amp;nbsp;presupune ca stiu ceva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;......nu stiu nimic&amp;quot; presupune ca nu stiu nimic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca nu stiu nimic inseamna ca nu pot sti &amp;quot;Stiu ca...&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din cate am inteles Socrate era impotriva sofistilor pentru ca se pare &amp;nbsp;ca sofistii nu urmareau cunoasterea vreunui adevar ci succesul social si economic prin instruirea tinerilor in utilizarea mestesugita a cuvintelor astfel incat sa convinga auditoriul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E ciudat ca tocmai aceasta afirmatie a strabatut secolele de la Socrate incoa&amp;#039;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ma gandesc ca Socrate e un fenomen &amp;quot;reactiv&amp;quot; la curentul sofist. Poate ca uneori a imprumutat astfel de artificii ale limbajului ca punct de plecare pentru deschiderea in fata dialecticii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Adica, daca ma angajez intr-un dialog pentru aflarea unui adevar, trebuie sa plec de la premisa ca stiu ca nu stiu nimic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sau &amp;quot;Stiu ca...&amp;quot; se petrece acum.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;Nu stiu nimic....&amp;quot; se petrece in alt acum.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Se poate ca am stiut ceva la inceputul gandului, dar apoi nu am mai stiut.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si in acest caz timpul ar fi imanent cunoasterii? Adica orice cunoastere se petrece in timp, inclusiv cunoasterea autoreferentiala a mintii si in acest caz ar fi timpul suficient pentru trecerea de la starea de necunoscator la aceea de cunoscator?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oare cum ar mai putea fi inteles acest enunt fara sa se autoanuleze?</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26981/stiu-ca-nu-stiu-nimic-sofism-sau-nu</guid>
<pubDate>Sun, 12 Jun 2022 06:53:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>î sau â? Cum scriem așa citim?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26969/i-sau-a-cum-scriem-asa-citim</link>
<description>&lt;p&gt;Am învățat în școala primară (câand am învățat să scriu și să citesc) că limba română este o limbă fonetică: cum se scrie așa se și citește (și reciproca).. Eu am învățat grafia cu litera&amp;nbsp;&lt;strong&gt;î&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;peste tot, singura excepție fiind &lt;strong&gt;â&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;din cuvintele cu rădăcina&amp;nbsp;&lt;strong&gt;român&lt;/strong&gt;.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;În ultima vreme mi-a ajuns la nivel conștient că mie îmi rezonează neplăcut &lt;strong&gt;â&lt;/strong&gt;-ul din cuvinte ca fiind un fel de &lt;strong&gt;ă&lt;/strong&gt;. Deci vă întreb: cum scriem așa citim?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Explic de ce mi-a venit întrebarea asta: apreciez pe cei care scriu pe calculator&amp;nbsp;&lt;strong&gt;eu&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;sînt&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;în loc de &lt;strong&gt;eu&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;sunt&lt;/strong&gt;. Eu am adoptat noile reguli, deci scriu&amp;nbsp;&lt;strong&gt;eu&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;sunt&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;(pentru a arăta că&amp;nbsp;&lt;em&gt;sunt&lt;/em&gt;&amp;nbsp;educat...). Dar pronunția mi-a rămas&amp;nbsp;&lt;strong&gt;eu sînt&lt;/strong&gt;. În comentariile de pe diversele site-uri am văzut&amp;nbsp;&lt;strong&gt;în&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;scris&amp;nbsp;&lt;strong&gt;an&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;(de exemplu&amp;nbsp;&lt;strong&gt;ma duc an gradina&lt;/strong&gt;) - probabil așa mi-a ajuns la nivel conștient rezonanța lui&amp;nbsp;&lt;strong&gt;â&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;ca fiind&amp;nbsp;&lt;strong&gt;ă&lt;/strong&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Pentru a continua să arăt că sunt educat mai adaug o întrebare: cum se scrie corect:&amp;nbsp;&lt;strong&gt;într-un&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;sau&amp;nbsp;&lt;strong&gt;întrun&lt;/strong&gt;?&amp;nbsp;(pentru că&amp;nbsp;&lt;strong&gt;nici-o&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;sau&amp;nbsp;&lt;strong&gt;nici o&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;am înțeles că se scrie&amp;nbsp;&lt;strong&gt;nicio&lt;/strong&gt;...)&lt;/p&gt;</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26969/i-sau-a-cum-scriem-asa-citim</guid>
<pubDate>Mon, 21 Mar 2022 01:57:50 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Spionaj și geometrie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26948/spionaj-si-geometrie</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;O agenție de spionaj are nevoie de o informație în legătură cu un obiectiv important dintr-o zonă „fierbinte” a lumii. Este vorba de clădirea din imaginea de mai jos (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/ttjpuoG.jpg&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;).&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/ttjpuoG.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/ttjpuoG.jpg&quot; style=&quot;height:434px; width:485px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Problema (de interes național) ar fi următoarea: care este cel mai înalt punct al clădirii respective? Singura informație, în afară de imaginea din satelit, este marca mașinii încercuite: Fiat Doblo Cargo.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Este oare posibil ca în aceste condiții să calculăm înălțimea acestui punct față de, să zicem, platoul din fața clădirii (unde este parcată mașina Fiat)? &lt;strong&gt;Dacă da, cum se poate calcula și cât ar fi aceasta&lt;/strong&gt; (desigur cu aproximație, având în vedere rezoluția destul de slabă a fotografiei)?&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Pentru cine nu are acces la datele tehnice ale mașinii Fiat Doblo Cargo iată dimensiunile ei: înălțime: 2 m, lungime: 4,5 m.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Se presupune că poza a fost făcută exact de pe verticala locului.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;O chestiune suplimentară (facultativă, dar de zece puncte): &lt;strong&gt;Aceeași întrebare, dar referitoare la clădirea mică din partea dreaptă-sus a imaginii?&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26948/spionaj-si-geometrie</guid>
<pubDate>Sat, 20 Nov 2021 19:06:48 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum vi se pare exprimarea &quot;mâncare sănătoasă&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26944/cum-vi-se-pare-exprimarea-mancare-sanatoasa</link>
<description>Da știu, când cineva spune &amp;quot;mâncare sănătoasă&amp;quot; se referă la &amp;quot;mâncare ce ne face bine la sănătate&amp;quot;.&lt;br /&gt;
Alăturarea celor doi termeni &amp;quot;mâncare&amp;quot; și &amp;quot;sănătoasă&amp;quot; este totuși ... amuzantă să spunem.&lt;br /&gt;
Asta deoarece atributul &amp;quot;sănătos&amp;quot; este unul specific ființelor vii. Adică putem spune despre o ființă (om, animal, plantă) că este sănătos/sănătoasă. Sau cel mult în sens peiorativ despre un obiect (ex. este un scaun sănătos - adică solid, rezistă dacă te urci pe el). &lt;br /&gt;
În niciun caz atributul &amp;quot;sănătos&amp;quot; nu poate fi specific ființelor moarte. Iar mâncarea noastră este compusă în majoritate din ființe moarte (animale, plante).</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26944/cum-vi-se-pare-exprimarea-mancare-sanatoasa</guid>
<pubDate>Tue, 09 Nov 2021 05:41:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Este potrivită utilizarea termenului de &quot;proporție&quot; când se face referire de fapt la procente?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26943/este-potrivita-utilizarea-termenului-de-proportie-cand-se-face-referire-de-fapt-la-procente</link>
<description>Este foarte utilizată exprimarea de genul: &amp;quot;în proporție de x la sută&amp;quot;.&lt;br /&gt;
Este exprimarea &amp;quot;în procent de x la sută&amp;quot; mai potrivită/mai corectă?&lt;br /&gt;
Sau chiar &amp;quot;în procent de x&amp;quot;, căci &amp;quot;la sută&amp;quot; ar trebui să se înțeleagă dacă spunem &amp;quot;procent&amp;quot;.&lt;br /&gt;
În concluzie, sunt termenii &amp;quot;proporție&amp;quot; și &amp;quot;procent&amp;quot; sinonime totale?</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26943/este-potrivita-utilizarea-termenului-de-proportie-cand-se-face-referire-de-fapt-la-procente</guid>
<pubDate>Tue, 09 Nov 2021 05:24:10 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum se face repararea ADN-ului în cazul stricării unui singur helix?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26917/cum-se-face-repararea-adn-ului-in-cazul-stricarii-unui-singur-helix</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit în mai multe locuri despre felul în care se repară structura de dublu helix a ADN-ului în cazul în care apar mutații pe unul dintre cele 2 helix-uri: este luat celălalt helix sănătos ca și referință și există o proteină care înlocuiește porțiunea defectă cu una sănătoasă (ultimul loc unde am citit este&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/DNA_repair#Single-strand_damage&quot;&gt;DNA repair - Wikipedia&lt;/a&gt;). Nelămurirea mea este următoarea: De unde știe proteina (sau complexul de proteine) care este helixul bun și care este helixul defect, dacă structura ADN este numai dublu-helix?&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26917/cum-se-face-repararea-adn-ului-in-cazul-stricarii-unui-singur-helix</guid>
<pubDate>Sun, 26 Sep 2021 12:27:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>CTP și paradoxul lui Zenon</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26913/ctp-si-paradoxul-lui-zenon</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit articolul postat acum câteva minute pe Republica, sub semnătura lui CTP. Printre alte subiecte, autorul vine și cu o interpretare a paradoxului celebru din titlul intrebarii. Redau fragmentul cheie mai jos, întrebându-vă ce părere aveți:&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;background-color:#FFFF00&quot;&gt;S-a încercat rezolvarea paradoxului Ahile și al Dichotomiei, în secolul XIX, prin utilizarea noțiunii de serie convergentă. Într-adevăr,1/2+1/4+1/8+1/16+… este convergentă către suma 1. Deci, Ahile ajunge broasca și paradoxul e desființat? Nu, pentru că suma unei serii infinite e un număr finit, dar care nu este atins, distanța față de el poate fi infinit mica, dar nu 0 – nu ieșim din paradox.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:#FFFF00&quot;&gt;Soluția stă în definirea termenului „distanță”. Avem fenomenul observabil că Ahile o rupe la fugă, depășește broasca și câștigă cursa. Zenon zice însă că Ahile trebuie să parcurgă mai întâi distanța până unde era broasca. În natură, nu există distanțe. Ca să vorbim de distanță, trebuie să vorbim de măsură; distanța, ca să existe, trebuie măsurată – din ochi, cu rigla, sau cu satelitul. Astfel, Zenon mută discuția din planul real, în planul conceptual, procesul de măsurare petrecându-se în psihicul uman, fără corespondent în natură. Există în natură 1 metru? Nu. Există în natură o jumătate? Asta înseamnă două părți egale. Există în natură două cevauri egale? Nicidecum. Oricât de precis am despica un măr cu laserul, să zicem, cele două „jumătăți” nu vor fi „egale” decât până la precizia de măsurare. Dincolo de ea, nu mai știm. Măsurarea, operațiune umană, este întotdeauna aproximativă. Ea suportă divizarea la infinit. Să zicem că luăm o unitate de măsură foarte mică pentru a măsura distanța Ahile-locul unde era broasca. Întotdeauna va exista o unitate de măsură și mai mică, dar diferită de 0, pentru că atunci nu mai măsurăm nimic, care aproximează și mai bine punctul respectiv. Zenon transferă faptul adevărat al aproximației infinite în procesul măsurării, din plan abstract psihic în planul real, unde el e fals, pentru că în realitate lucrurile sunt, nu se măsoară.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Fragment din articolul:&lt;br&gt;&lt;a href=&quot;https://republica.ro/interceptari-fuga-din-real-a-testoasei-lui-ahile-zenon-si-iubirea-dezvaluire-mondiala-un-machiaverlac&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://republica.ro/interceptari-fuga-din-real-a-testoasei-lui-ahile-zenon-si-iubirea-dezvaluire-mondiala-un-machiaverlac&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26913/ctp-si-paradoxul-lui-zenon</guid>
<pubDate>Sat, 18 Sep 2021 16:05:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>E corect să spunem &quot;reședința Franței în România&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26912/e-corect-sa-spunem-resedinta-frantei-in-romania</link>
<description>Am citit acum 2 minute pe fluxul Agerpres că Reședința Franței și-a deschis porțile. E corectă exprimarea? Reședință, conform Dex, e a unei persoane ori autorități. Mă gândesc că ar fi fost corect Reședința Ambasadorului Franței, ori a Ambasadei Republicii Franceze (în România).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ce părere aveți?</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26912/e-corect-sa-spunem-resedinta-frantei-in-romania</guid>
<pubDate>Sat, 18 Sep 2021 15:05:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Are știința modernă o explicație pentru visele recurente?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26906/are-stiinta-moderna-o-explicatie-pentru-visele-recurente</link>
<description>Mă gândesc, de pildă, la secvențe bizare, precum dinți sparți care cad, ori la vise precum zborul ori senzația de cădere în gol. Din ce am citit, sunt teme comune care apar în visele lui homo sapiens. Exista o explicație științifică unanim acceptata pentru apariția acestor tipuri de vise la foarte mulți dintre oameni?</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26906/are-stiinta-moderna-o-explicatie-pentru-visele-recurente</guid>
<pubDate>Tue, 14 Sep 2021 18:13:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce se petrece cu laptele pasteurizat lăsat la căldură?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26903/ce-se-petrece-cu-laptele-pasteurizat-lasat-la-caldura</link>
<description>Am încercat să ”pun la prins”, cum se spune în anumite zone ale țării, lapte pasteurizat și am constatat că acesta capătă consistența laptelui prins, dar nu devine acru.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Că anumite microorganisme care ajută la fermentație (acrire) dispar prin pasteurizare, mi-e clar. Nu mi-e foarte clar ce anume oferă consistența semisolidă laptelui ”prins” (înainte de a-l bate), și de ce proprietatea asta se păstrează, în ciuda pasteurizării...</description>
<category>Alimentatie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26903/ce-se-petrece-cu-laptele-pasteurizat-lasat-la-caldura</guid>
<pubDate>Sat, 11 Sep 2021 15:24:21 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Nici nu-mi mai amintesc de când nu am mai văzut un film care să-mi placă realmente. O recomandare?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26902/nici-nu-mi-mai-amintesc-de-cand-nu-am-mai-vazut-un-film-care-sa-mi-placa-realmente-o-recomandare</link>
<description>Mă refer la un film relativ recent, nu ceva din „arhivă”.</description>
<category>Arta - Muzica - Film</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26902/nici-nu-mi-mai-amintesc-de-cand-nu-am-mai-vazut-un-film-care-sa-mi-placa-realmente-o-recomandare</guid>
<pubDate>Fri, 10 Sep 2021 12:11:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care este diferența dintre radiația corpului negru și entropia gazului ideal?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26901/care-este-diferenta-dintre-radiatia-corpului-negru-si-entropia-gazului-ideal</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit despre radiația corpului negru:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Black-body_radiation&quot;&gt;Black-body radiation - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Planck%27s_law&quot;&gt;Planck&#039;s law - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Legile_de_deplasare_ale_lui_Wien&quot;&gt;Legile de deplasare ale lui Wien - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Am citit despre entropie:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entropie_termodinamică&quot;&gt;Entropie termodinamică - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Din ce am înțeles, fiecare stare de agregare are o anumită energie internă, specifică temperaturii, idealizată prin corpul negru în cazul solidelor și gazul ideal în cazul gazelor. Această energie internă se poate măsura prin &lt;strong&gt;radiațiile calorice&lt;/strong&gt; pe care le emite corpul negru sau gazul ideal. Mie mi se par la fel: energia internă, care se exteriorizează prin temperatura corpului sau gazului.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nefiind sigur dacă am înțeles bine, întreb pe Scientia Q&amp;amp;A în speranța că voi fi îndrumat.&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26901/care-este-diferenta-dintre-radiatia-corpului-negru-si-entropia-gazului-ideal</guid>
<pubDate>Thu, 02 Sep 2021 14:31:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum s-au modificat granițele europene în ultimele secole?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26891/cum-s-au-modificat-granitele-europene-in-ultimele-secole</link>
<description>Ce m-ar interesa e sa dau de un site unde sa se poata vizualiza evolutia in timp a granitelor europene, la nivel nu doar de mari puteri, ci la nivel de regiuni istorice in cadrul granitelor marilor imperii. Ulterior, daca as da peste o asa sursa de informatie, as fi curios sa vad cand anume in istoria relativ recenta a Europei (sa zicem ultimele doua secole si ceva) regiunile unde românii erau majoritari au avut cea mai mare suprafata (luate impreuna).</description>
<category>Istorie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26891/cum-s-au-modificat-granitele-europene-in-ultimele-secole</guid>
<pubDate>Sat, 28 Aug 2021 15:06:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce este contabilitatea?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26881/ce-este-contabilitatea</link>
<description>Am avut o discuție în contradictoriu cu un expert contabil cu multă experiență în contabilitate. Eu fiind adept al statisticii susțineam că contabilitatea este o știință derivată din statistică. Expertul contabil îmi spunea că contabilitatea este o șiință de sine stătătoare. Deci, ce este contabilitatea?</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26881/ce-este-contabilitatea</guid>
<pubDate>Sun, 22 Aug 2021 04:23:07 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Dintr-un esantion de 21 de persoane care e probabilitatea ca 5 din ei sa aiba aceeasi zodie.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26849/dintr-un-esantion-de-21-de-persoane-care-e-probabilitatea-ca-5-din-ei-sa-aiba-aceeasi-zodie</link>
<description>Intrebare bonus : Care e probabilitatea sa existe cel putin o zodie nereprezentata ?</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26849/dintr-un-esantion-de-21-de-persoane-care-e-probabilitatea-ca-5-din-ei-sa-aiba-aceeasi-zodie</guid>
<pubDate>Fri, 30 Jul 2021 08:15:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Planetele stâncoase. O variantă mai bună de traducere?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26822/planetele-stancoase-o-varianta-mai-buna-de-traducere</link>
<description>Terra, Marte ori Venus sunt planete stâncoase (li se mai spune și telurice), alcătuite din roci și metale, cu o scoarță solidă, spre deosebire de gigantele gazoase. În engleză, ”rocky planets” vs ”gas giants”. Mereu mi s-a părut că formule precum ”planetă stâncoasă” ori ”planetă telurică” nu sună tocmai bine. Cunoașteți alte variante?</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26822/planetele-stancoase-o-varianta-mai-buna-de-traducere</guid>
<pubDate>Sun, 04 Jul 2021 11:14:26 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Stiati ca experimentul Pound-Rebka poate sa explice altfel decat teoria lui Hubble redshift-ul stelelor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26821/stiati-ca-experimentul-pound-rebka-poate-sa-explice-altfel-decat-teoria-lui-hubble-redshift-ul-stelelor</link>
<description>&lt;p&gt;Am fost perfect de acord cu comentariul lui Pav din 21 februarie 2021 (la intrebarea&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://scientia.ro/qa/19234/deplasarea-spre-rosu-a-spectrului-de-la-stelele-indepartate-este-cauzata-de-indepartarea-stelelor-una-de-alta&quot;&gt;Deplasarea spre rosu a spectrului de la stelele indepartate este cauzata de indepartarea stelelor una de alta? - Scientia QA&lt;/a&gt;&amp;nbsp;) Pe forum.scientia.ro este un utilizator (calahan) care are din cand in cand postari interesante si de acolo mi-a venit ideea sa caut ce-i experimentul Pound-Rebka:&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Pound%E2%80%93Rebka_experiment&quot;&gt;Pound–Rebka experiment - Wikipedia&lt;/a&gt;&amp;nbsp;: (1959) &quot;...&lt;span style=&quot;color:rgb(32, 33, 34); font-family:sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;In the Pound–Rebka experiment, the emitter was placed at the top of a tower with the receiver at the bottom.&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/General_relativity&quot;&gt;General relativity&lt;/a&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(32, 33, 34); font-family:sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;predicts that the gravitational field of the Earth will cause a photon emitted downwards (towards the Earth) to be blueshifted (i.e. its frequency will increase)...&quot; iar la iesirea din campul gravitational apare redshift-ul. Fara sa se cunoasca masa stelelor din Legea lui Hubble este greu sa se calculeze redshift-ul conform experimentului Pound-Rebka.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26821/stiati-ca-experimentul-pound-rebka-poate-sa-explice-altfel-decat-teoria-lui-hubble-redshift-ul-stelelor</guid>
<pubDate>Sun, 04 Jul 2021 06:57:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce stiti despre interactiunea grapefruit - medicamente?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26819/ce-stiti-despre-interactiunea-grapefruit-medicamente</link>
<description>Tocmai am urmarit un scurt video pe site-ul BBC in care ni se prezinta, printre altele, ideea ca atunci cand consumam grapefruit sau suc de grapefruit e posibil, in conditiile in care luam anumite medicamente, sa impiedicam actiunea unor enzime care descompun medicamentele respective, fapt echivalent cu inghitirea unor doze mai mari de medicamente si care poate avea consecinte nefaste.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ce stiti despre asta?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://www.bbc.com/reel/playlist/the-truth-about-food?vpid=p09kbnn2&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.bbc.com/reel/playlist/the-truth-about-food?vpid=p09kbnn2&lt;/a&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26819/ce-stiti-despre-interactiunea-grapefruit-medicamente</guid>
<pubDate>Tue, 29 Jun 2021 21:09:08 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Sa se calculeze</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26817/sa-se-calculeze</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;img alt=&quot;\int&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Cint&quot;&gt;y (x+y-z+2)dl unde y este segmentul AB,A(0,1,1) la B(1,0,1)&lt;/p&gt;</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26817/sa-se-calculeze</guid>
<pubDate>Mon, 28 Jun 2021 16:41:26 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cel mai găunos cub</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26813/cel-mai-gaunos-cub</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Dintr-un cub 5x5x5 eliminăm câteva cubulețe astfel încât să obținem un tunel prin el, un traseu, cu o singură intrare și o singură ieșire. Am obținut astfel un cub găunos: (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/MLZNyom.jpg&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;)&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/MLZNyom.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/MLZNyom.jpg&quot; style=&quot;height:411px; width:400px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;De asemenea traseul este astfel conceput încât nu există posibilitatea unei bucle (fiecare cubuleț gol este învecinat cu &amp;nbsp;cel mult două cubulețe goale).&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Se observă că traseul din imagine înglobează &lt;strong&gt;13 cubulețe goale&lt;/strong&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Acum, trecând la un cub 8x8x8, am realizat un traseu prin el, respectând aceleași reguli ca mai sus. Iată ce a ieșit (tot un cub găunos): (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/gEDyfZ5.jpg&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;) și (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/deDwRRK.jpg&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;)&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/gEDyfZ5.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/gEDyfZ5.jpg&quot; style=&quot;height:514px; width:500px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Se observă că de data aceasta traseul include &lt;strong&gt;38 de cubulețe&lt;/strong&gt;. Deci e un cub ceva mai găunos decât cel dinainte. În afară de aceasta, dacă am colorat unele dintre cubulețe cu culori diferite, a ieșit o siglă interesantă!&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Problema care se pune are două întrebări:&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&lt;strong&gt;1.&amp;nbsp; Cum arată cubul cel mai găunos în cazul 5x5x5, și cum demonstrăm aceasta, că are numărul maxim de cubulețe goale?&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&lt;strong&gt;2.&amp;nbsp; Aceeași întrebare pentru cubul 8x8x8. &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;În cazul în care nu există un răspuns sigur la întrebarea a doua (mie nu mi-a venit nici o idee salvatoare), aș putea lansa o altă provocare: cine găsește cubul, 8x8x8, cel mai găunos?&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;În situația în care se rezolvă chestiunea pe computer (mie mi se pare o soluție valabilă), vă rog să o postați totuși cu întârziere pentru a da posibilitate și celor care gândesc „cu capul lor” să își încerce șansa.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26813/cel-mai-gaunos-cub</guid>
<pubDate>Thu, 17 Jun 2021 20:49:30 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Baliză submersibilă termosensibilă</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26810/baliza-submersibila-termosensibila</link>
<description>&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Într-un vas, de înălțime h = 80 cm, plin cu lichid, avem nevoie de o baliză mai puțin obișnuită.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; În primul rând este complet scufundată, deci fără să atingă suprafața lichidului, dar nici fundul sau pereții vasului.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; În al doilea rând are două nivele de echilibru:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; - la adâncimea de aprox. 1/3 din înălțimea vasului&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; &lt;strong&gt;b -&lt;/strong&gt; la adâncimea de aprox. 2/3 din înălțimea vasului.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Apoi, trecerea dintr-o poziție de echilibru în cealaltă se face după cum urmează:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-- din poziția &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; spre poziția &lt;strong&gt;b&lt;/strong&gt;, deci în jos, la temperatura T&lt;sub&gt;1&lt;/sub&gt; = 20&lt;sup&gt;0&lt;/sup&gt; C (în scădere),&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-- din poziția &lt;strong&gt;b&lt;/strong&gt; spre poziția &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt;, adică în sus, la temperatura T&lt;sub&gt;2&lt;/sub&gt; = 30&lt;sup&gt;0&lt;/sup&gt; C (în creștere).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Relația dintre temperatură și adâncime este figurată și în diagrama următoare: &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/0wtRQkA.jpg&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/0wtRQkA.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/0wtRQkA.jpg&quot; style=&quot;height:289px; width:229px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;1. Cum ne alegem lichidele și cum construim baliza pentru a se comporta în modul descris mai sus?&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;2. Ce modalitate ar fi ca să variem intervalul dintre cele două temperaturi T&lt;sub&gt;1&lt;/sub&gt; și T&lt;sub&gt;2&lt;sup&gt; &lt;/sup&gt;&lt;/sub&gt;?&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;3. Dar pentru a modifica valorile celor două temperaturi T&lt;sub&gt;1&lt;/sub&gt; și T&lt;sub&gt;2&lt;/sub&gt; ?&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Chestiunea se consideră strict în domeniul mecanicii fluidelor. Deci fără magneți, electromagneți, sarcini electrice, fire, cârlige, automatizări electronice etc. De asemenea, pentru simplificare, considerăm presiunea atmosferică constantă.&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26810/baliza-submersibila-termosensibila</guid>
<pubDate>Wed, 26 May 2021 19:50:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum a fost cantarit neutrino?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26804/cum-a-fost-cantarit-neutrino</link>
<description>Am cautat in site-ul Scientia &amp;quot;cantarirea neutrino&amp;quot; dar nu am gasit un raspuns care sa ma multumeasca (adica nu m-a lamurit cum a fost cantarit neutrino). Multumesc anticipat pentru raspuns.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26804/cum-a-fost-cantarit-neutrino</guid>
<pubDate>Sat, 22 May 2021 18:58:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Energie nucleara vs energii regenerabile (solara, eoliana)</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26805/energie-nucleara-vs-energii-regenerabile-solara-eoliana</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(42, 46, 46); font-family:helvetica neue,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Am dat de&amp;nbsp;un tip destul de prezent pe TEDx, Michael Shellenberger, fost activist de mediu care a devenit pro-energie nucleara in defavoarea solutiilor regenerabile (vant, soare).&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(42, 46, 46); font-family:helvetica neue,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Il gasiti usor pe YT, argumentele lui sunt foarte ok, de obicei vine cu documente de la IPCC/studii publicate de Science/studii colaborative efectuate de multe universitati de prestigiu.&lt;span style=&quot;color:rgb(42, 46, 46); font-family:helvetica neue,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(42, 46, 46); font-family:helvetica neue,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Ideea de baza e ca solutia &quot;solar+vant&quot; e,&amp;nbsp;overall, mai poluanta decat varianta centralelor nucleare si ca pierdem vremea,&amp;nbsp;ca planeta, daca mergem pe solutia nemteasca, inchidere de centrale nucleare si instalare de panouri solare si centrale eoliene.&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(42, 46, 46); font-family:helvetica neue,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Totul ok, dovedit cu cifre, iata mai jos 2 aparitii ale respectivului.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(42, 46, 46); font-family:helvetica neue,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;As vrea sa imi lamureasca cineva&amp;nbsp;un aspect strict tehnic, si anume ceea ce este precizat mai jos&amp;nbsp;intre minutele 13:20 si 13:50 (de ce e nevoie sa se arda mult gaz natural pentru a compensa caracterul variabil al&amp;nbsp;energiei solare si eoliene):&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(42, 46, 46); font-family:helvetica neue,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(42, 46, 46); font-family:helvetica neue,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(42, 46, 46); font-family:helvetica neue,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=N-yALPEpV4w&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=N-yALPEpV4w&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(42, 46, 46); font-family:helvetica neue,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Alta prezentare TEDx:&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(42, 46, 46); font-family:helvetica neue,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=ciStnd9Y2ak&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=ciStnd9Y2ak&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26805/energie-nucleara-vs-energii-regenerabile-solara-eoliana</guid>
<pubDate>Fri, 21 May 2021 20:34:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Despre filoxera</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26787/despre-filoxera</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit un articol interesant despre filoxera. Nu stiam ce fel de &quot;boala&quot; este. Imi aduceam aminte ca viile noastre au fost decimate de filoxera. Atunci am cautat pe Google si am aflat ca nu este o boala, ci este un daunator. Mai multe in&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://evz.ro/afacerea-filoxera-americanii-ne-au-vandut-americanii-ne-au-vandut-mai-intai-bolile-mai-intai-bolile-pentru-a-le-cumpara-apoi-medicamentele.html&quot;&gt;https://evz.ro/afacerea-filoxera-americanii-ne-au-vandut-americanii-ne-au-vandut-mai-intai-bolile-mai-intai-bolile-pentru-a-le-cumpara-apoi-medicamentele.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26787/despre-filoxera</guid>
<pubDate>Wed, 03 Mar 2021 03:45:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Câte elemente chimice au structura stabila de dublet?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26740/cate-elemente-chimice-au-structura-stabila-de-dublet</link>
<description>Se poate afirma despre elementele grupei llA, care au câte 2 electroni pe ultimul strat, ca au o structura stabila de dublet?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26740/cate-elemente-chimice-au-structura-stabila-de-dublet</guid>
<pubDate>Fri, 22 Jan 2021 14:58:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce religie explica credibil ce se intampla atunci cand mori?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26728/ce-religie-explica-credibil-ce-se-intampla-atunci-cand-mori</link>
<description>Am o teorie prin care explic, pe varianta Mormona si a dualitati - ca venim singuri dar ar trebui sa plecam cate 2 , in functie de relatiile de iubire experimentate pe Terra - iar in Istoria Religiilor si pe Wikipedia nu am gasit o sinteza. Folosesc asta pentru un viitor scenariu de film.</description>
<category>Religie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26728/ce-religie-explica-credibil-ce-se-intampla-atunci-cand-mori</guid>
<pubDate>Thu, 07 Jan 2021 15:20:39 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Titrul unei substanțe de Al2(SO4)3 este 0,0068g Al3/ml. Cati microechivalenti sunt in 400 cm3 solutie ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26672/titrul-unei-substante-de-al2-so4-3-este-0-0068g-al3-ml-cati-microechivalenti-sunt-in-400-cm3-solutie</link>
<description></description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26672/titrul-unei-substante-de-al2-so4-3-este-0-0068g-al3-ml-cati-microechivalenti-sunt-in-400-cm3-solutie</guid>
<pubDate>Mon, 12 Oct 2020 12:17:07 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cine a dat denumirea de ”Calea Lactee” galaxiei noastre?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26603/cine-a-dat-denumirea-de-calea-lactee-galaxiei-noastre</link>
<description>Mă întreb, pe de o parte, despre originalul latinesc ”via lactea”, dar și despre prima traducere în română. Oare cui îi aparține? Rar găsim traduceri atât de poetice. Un banal ”Calea Laptelui”, pe model englezesc, cred că ar fi aruncat în derizoriu biata noastră galaxie...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Probabil că astronomia, oricum un domeniu foarte atrăgător, ar fi chiar mai populară dacă ar exista mai multe astfel de denumiri de corpuri și entități cerești...</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26603/cine-a-dat-denumirea-de-calea-lactee-galaxiei-noastre</guid>
<pubDate>Sun, 23 Aug 2020 11:54:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Există online vreo simulare video a mișcării planetei noastre prin spațiu?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26602/exista-online-vreo-simulare-video-a-miscarii-planetei-noastre-prin-spatiu</link>
<description>Caut o reprezentare video a mișcării planetei Terra prin spațiu și nu găsesc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
M-ar interesa o trecere comparativă de la scenariul heliocentric, când traiectoria Pământului e o elipsă, prin scenariul mișcării în jurul centrului Căii Lactee, apoi în jurul centrului Grupului Local de galaxii, apoi raportat la super-roiul din care facem parte (Virgo, cumva?), etc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu am reușit să găsesc o asemenea animație care să meargă mai departe de mișcarea Soarelui în jurul centrului Căii Lactee, și mă întreb cât de multe știu astronomii, de fapt, despre asta...</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26602/exista-online-vreo-simulare-video-a-miscarii-planetei-noastre-prin-spatiu</guid>
<pubDate>Sun, 23 Aug 2020 11:48:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Istoria secolului XX. Canale YT</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26594/istoria-secolului-xx-canale-yt</link>
<description>&lt;p&gt;Am descoperit 3 canale YT foarte interesante.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Iată linkurile:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.youtube.com/channel/UCLfMmOriSyPbd5JhHpnj4Ng&quot;&gt;https://www.youtube.com/channel/UCLfMmOriSyPbd5JhHpnj4Ng&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.youtube.com/channel/UCP1AejCL4DA7jYkZAELRhHQ&quot;&gt;https://www.youtube.com/channel/UCP1AejCL4DA7jYkZAELRhHQ&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.youtube.com/channel/UCUcyEsEjhPEDf69RRVhRh4A&quot;&gt;https://www.youtube.com/channel/UCUcyEsEjhPEDf69RRVhRh4A&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Istorie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26594/istoria-secolului-xx-canale-yt</guid>
<pubDate>Sun, 09 Aug 2020 04:07:40 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Despre (foarte) scurta istorie a spălatului pe mâini...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26592/despre-foarte-scurta-istorie-a-spalatului-pe-maini</link>
<description>&lt;p&gt;Am aflat de pe BBC că nu foarte demult, pe la mijlocul secolului XIX, se murea pe capete în maternități pentru simplul fapt că doctorii nu se spălau pe mâini când treceau de la autopsii la nașteri. Foarte interesant, nu, să realizăm cât de nouă e această practică la scara istoriei medicinei pe Terra. O practică de bun simț pe care, iată, o deprindem din nou cu toții, întreaga planetă, la o cu totul&amp;nbsp;la altă scară. Mă întreb cum arăta medicina orientală la mijloc de secol XIX. Asiaticii, sau măcar japonezii, au în cultura occidentală imaginea unui popor foarte preocupat de igienă, și nu de ieri de azi, imagine cultivată, de pildă, de&amp;nbsp;filme precum ”Ultimul samurai”...&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-----------------------------------&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Tot de la BBC am aflat și de Ignaz Semmelweis, despre care, am văzut ulterior,&amp;nbsp;s-a&amp;nbsp;scris si pe Scientia:&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.scientia.ro/homo-humanus/psihologie/5741-reflexul-semmelweis-explica-de-ce-oamenii-resping-ceea-ce-e-nou.html&quot;&gt;https://www.scientia.ro/homo-humanus/psihologie/5741-reflexul-semmelweis-explica-de-ce-oamenii-resping-ceea-ce-e-nou.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Iată și filmulețul BBC:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=w04gTXu1mHM&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=w04gTXu1mHM&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26592/despre-foarte-scurta-istorie-a-spalatului-pe-maini</guid>
<pubDate>Mon, 03 Aug 2020 17:49:46 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Despre tag-urile utilizate de Netflix...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26591/despre-tag-urile-utilizate-de-netflix</link>
<description>&lt;p&gt;Cine are Netflix stie ca platforma asociaza&amp;nbsp;fiecaruia&amp;nbsp;din filmele postate cateva adjective prin care&amp;nbsp;incearca sa le descrie. Asa ajung cuvinte precum &lt;strong&gt;quirky, exciting, mind-bending, forceful, suspenful, teen, superhero, romantic, dystopian, dark, rousing&lt;/strong&gt;, sa ne ajute sa luam o decizie. Dar ne pot ajuta asemenea tag-uri descriptive cu adevarat? Eu zic ca nu au cum. Nu ne dau absolut nicio informatie utila&amp;nbsp;despre filmele respective. Si atunci, de ce le foloseste Netflix? Care o fi ideea, ca ma gandesc ca vreuna&amp;nbsp;din mintile luminate din spatele celebrei platforme de filme online are o intreaga filozofie despre utilitatea respectivelor tag-uri...&lt;/p&gt;</description>
<category>Arta - Muzica - Film</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26591/despre-tag-urile-utilizate-de-netflix</guid>
<pubDate>Mon, 03 Aug 2020 15:23:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Descoperiri târzii...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26587/descoperiri-tarzii</link>
<description>Îmi amintesc cum, în jur de 13-14 ani, am descoperit cu surprindere cum se scrie numele celui care până atunci în mintea mea, copil de provincie care învăța rusa și franceza, fusese ”Șekspir”...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cu vreo 20 de ani în urmă, la fel, aflam cu surprindere că Luis Figo e portughez, nu spaniol, cum greșit presupusesem vâzându-l jucând pentru Barcelona. Asta pentru că naționala Portugaliei scosese capul în nu știu ce competiție inter-țări...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Astăzi, din click în click, am realizat că formația R.E.M. nu a avut niciodată o membră, cum mereu am crezut, ci doar membri bărbați... și că fata pe care o vedeam odinioară prin unele din videoclipurile lor, Kate Pierson, a fost doar o colaboratoare la câteva din single-urile celebre ale cunoscutei formații...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Shame on me, I am not a true fan...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Anyway, aveți și voi asemenea false ”credințe”, infirmate în timp de o documentare mai bună, cum a fost cazul cu mine și componenții R.E.M.?</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26587/descoperiri-tarzii</guid>
<pubDate>Sun, 26 Jul 2020 16:14:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Despre refrene precum &quot;this is the end of the world as we know it&quot;...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26586/despre-refrene-precum-this-is-the-end-of-the-world-as-we-know-it</link>
<description>Pe perioada de lockdown, în mare, statele în care trăim ne-au ”obligat” să facem doar lucruri care contează. Vrând-nevrând, ne-am concentrat asupra slujbelor noastre, unii doar de la distanță / de acasă, ne-am concentrat asupra familiei într-o manieră care ar trebui, probabil, să facă parte din cotidian, ne-am concentrat asupra sanatatii si igienei, am minimizat pe cât posibil interacțiunile directe cu oameni necunoscuți stând foarte puțin pe străzi, în magazine ori în transportul în comun (nimic rău în asta, aș zice), ne-am cultivat vrând-nevrând pasiunile, dacă le avem și pot fi cultivate din propria ogradă (la mine a fost vorba îndeosebi de filme online).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In mare, nu am putut face lucruri care, de altfel, nu înseamnă nimic pe termen lung pentru noi, ca membri ai Homo Sapiens: nu am putut merge în concedii în străinătate, nu am ajuns &amp;quot;la mare și la munte&amp;quot;, nu am putut sta cu orele să căscăm gura și să ne umplem burdihanele prin magazine și mall-uri. Ba unii nu am stat nici măcar la birou, iar unora le-a plăcut asta.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Statele insele, au uitat pentru o vreme si de razboaie...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Imaginați-vă cum li s-ar fi părut străbunicilor și bunicilor noștri ”chinul” trăit de noi în perioada ”stării de urgență”. O viață minunată, cred, pentru un procent foarte important dintre ei. Cel mai straniu mi se pare să vorbesc despre cât de greu e de trăit acum, pe pandemie, cu generația părinților noștri, oameni născuți și crescuti in anii &amp;#039;50. Pensionarii care, in cea mai mare parte a tineretii lor, nu au cunoscut ideea de supermarket, mall ori pe cea de concediu in strainatate...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dincolo de disconfortul psihic si de pericolul fizic, foarte prezent, deloc de neglijat, unul imens, adus de aparitia acestui virus, daca stam sa analizam atent, perioadele noastre de lockdown ar fi fost perioade bune in alte epoci, nu foarte demult apuse...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cum anume, prin ce mecanisme au devenit oamenii din România atât de diferiți în acești 30 de ani de democrație? Suntem atat de usor maleabili, ca personalitate? Chiar atat de &amp;quot;supt vremi&amp;quot; e bietul Homo Sapiens? Se va schimba asta vreodata?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si, ca sa intreb si ceva din perspectiva strict umana, presupunand ca nu ne vom mai intoarce niciodata la ”viata de dinainte”, ce anume credeti ca va va lipsi cel mai mult? Mie personal, acum cateva zile cineva mi-a intins mana. Dupa jumatate de secunda de gandire, am intins-o si eu, realizand ca nu am mai facut asta de mai bine de 4 luni de zile. Cred ca imbratisarile si strangerile autentice de mana imi vor lipsi foarte tare...</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26586/despre-refrene-precum-this-is-the-end-of-the-world-as-we-know-it</guid>
<pubDate>Sun, 26 Jul 2020 14:48:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Au cei de la Depeche Mode dreptate?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26577/au-cei-de-la-depeche-mode-dreptate</link>
<description>&lt;p&gt;Oricine a intrat în adolescență ca mine, la începutul anilor &#039;90, chiar dacă a cochetat cu rock-ul, a ascultat, fie și de nevoie, forțat de prieteni și conjuncturi, hit-urile&amp;nbsp;Depeche Mode.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;În celebrul hit&amp;nbsp;”Enjoy the silence”, cei de la Depeche Mode ne spun că:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;----------------------------------------&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Vows are spoken&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;To be broken&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Feelings are intense&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Words are trivial&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Pleasures remain&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;So does the pain&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Words are meaningless&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;And forgettable&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;----------------------------------------------&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Am bolduit ceea ce m-a surprins azi reascultând o melodie pe care am iubit-o nespus atunci, fără să dau nici măcar un pic atenție versurilor (oricum înțelegerea englezei nu-mi permitea așa ceva la vremea respectivă).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Și întrebarea e: ce credeți că lasă o amprentă mai puternică asupra unei ființe umane în formare: plăcerile și durerile resimțite, sau cuvintele, adică, altfel spus, înțelegerea prin metode raționale a realității, asta în caz că individul respectiv are șansa de a avea parte de așa ceva în anii de formare?&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26577/au-cei-de-la-depeche-mode-dreptate</guid>
<pubDate>Thu, 23 Jul 2020 13:44:15 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Verizon Media cere acordul pentru analizarea continutului mesajelor private trimise/primite prin yahoo?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26563/verizon-media-cere-acordul-pentru-analizarea-continutului-mesajelor-private-trimise-primite-prin-yahoo</link>
<description>&lt;p&gt;Cand m-am logat la yahoo ultima data am primit din nou solicitare pentru acord de confidentialitate.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Ceea ce m-a uimit este ca la punctul 5. subpunctul ii se cere acordul pentru ca Verizon Media sa utilizeze informatiile pentru: &quot;Pentru a analiza conținutul și alte informații (inclusiv e-mailurile primite și trimise, mesajele instantanee, postările &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.verizonmedia.com/policies/ie/ro/verizonmedia/privacy/products/communications/faq/index.html&quot;&gt;fotografiile, fișierele atașate și alte comunicații&lt;/a&gt;), cu scopul de a păstra siguranța și securitatea serviciilor noastre. Această analiză ne ajută, de asemenea, în a personaliza mai mult conținutul, Serviciile și reclamele pe care vi le oferim (cu excepția &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.verizonmedia.com/policies/ie/en/verizonmedia/privacy/partnercontrollers/index.html&quot;&gt;BT | Yahoo Mail&lt;/a&gt;).&amp;nbsp; Puteți examina și controla anumite tipuri de informații legate de contul dvs. Verizon Media prin utilizarea&amp;nbsp; &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.verizonmedia.com/policies/ie/ro/verizonmedia/privacy/controls/index.html&quot;&gt;Controalelor de confidențialitate&lt;/a&gt;.&quot;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Din asta inteleg ca imi dau acordul ca Verizon Media sa aiba acces la continutul mesajelor private primite si trimise prin contul de yahoo.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Am inteles oare gresit sau noua transparenţă inseamna ca, la o adica, toata lumea poate sa-mi citeasca corespondenta?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26563/verizon-media-cere-acordul-pentru-analizarea-continutului-mesajelor-private-trimise-primite-prin-yahoo</guid>
<pubDate>Tue, 21 Jul 2020 07:44:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Pygmalion si Galathea, în varianta Mannequin (1987)</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26559/pygmalion-si-galathea-in-varianta-mannequin-1987</link>
<description>&lt;p&gt;Asta ar fi un soi de click-baiting, daca as putea cumva pune o poza pe gustul meu cu Kim Catrall din filmul amintit in titlu.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Si, da, e un baiting pentru tocilarii de secol XXI care au auzit, totusi, de mitul lui Pygmalion.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Deci, intrebarea este: stiti vreo aparitie feminina mai atragatoare decat cea a lui Kim Catrall in filmul din &#039;87?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=OUXsXQ359pk&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=OUXsXQ359pk&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Arta - Muzica - Film</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26559/pygmalion-si-galathea-in-varianta-mannequin-1987</guid>
<pubDate>Sun, 19 Jul 2020 10:20:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Curiosul caz al verbului ”to sanction”.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26544/curiosul-caz-al-verbului-to-sanction</link>
<description>În limba engleză, ”to sanction” este folosit atât cu sensul de a sancționa, a pedepsi, cât și cu cel de a autoriza, a permite ori aproba o anumită acțiune. Straniu, nu-i așa?</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26544/curiosul-caz-al-verbului-to-sanction</guid>
<pubDate>Tue, 16 Jun 2020 00:03:00 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Starlink, proiectul despre care se vorbește mai puțin al lui Elon Musk și SpaceX</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26540/starlink-proiectul-despre-care-se-vorbeste-mai-putin-al-lui-elon-musk-si-spacex</link>
<description>&lt;p&gt;Am dat într-un articol&amp;nbsp;PressOne peste un film de prezentare de pe un canal Youtube foarte interesant - Real Engineering, videoclip care prezintă proiectul pentru un Internet planetar de mare viteză al viitorului bazat pe o constelație de 12000 de sateliți plasați pe orbită foarte joasă (în final vor fi poate chiar 42000 de sateliți), proiect al SpaceX&amp;nbsp;numit Starlink.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Dincolo de detaliile tehnice extrem de interesante, din clip puteți afla și multe alte lucruri, de pildă despre&amp;nbsp;lupta dintre cei mai mari actori de pe piețele financiare globale pentru conexiuni de cât mai mare viteză la Internet, într-un context în care câteva zeci de milisecunde pot face diferențe de miliarde de dolari.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Subtitrarea în engleză are niște probleme către final, dar o puteți activa pe cea generată automat, dacă simțiți nevoia de așa ceva.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=giQ8xEWjnBs&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=giQ8xEWjnBs&lt;/a&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Articolul PressOne, aici:&lt;br&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://pressone.ro/starlink-internetul-care-vine-din-cer&quot;&gt;https://pressone.ro/starlink-internetul-care-vine-din-cer&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26540/starlink-proiectul-despre-care-se-vorbeste-mai-putin-al-lui-elon-musk-si-spacex</guid>
<pubDate>Thu, 11 Jun 2020 04:29:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>CTP spune că nu ar traduce ”supporting role” prin ”rol secundar”. Aveți o altă variantă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26539/ctp-spune-ca-nu-ar-traduce-supporting-role-prin-rol-secundar-aveti-o-alta-varianta</link>
<description>&lt;p&gt;În ultima sa apariție televizată, în care a vorbit despre scoaterea filmului ”Pe aripile vântului” de pe platforma de streaming HBO Max, CTP spune că nu ar traduce &amp;nbsp;”supporting role” prin ”rol secundar” (în contextul Premiilor Oscar), dar nu oferă o variantă proprie. Ce părere aveți? Găsiți o traducere care să surprindă mai bine sensul din engleză, oricare ar fi acela?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Apropos, căutând să mă lămuresc, am ajuns să citesc pe pagina Wikipedia și despre ”bit part” (rol episodic, cred),&amp;nbsp;”sidekick” ori ”character roles”. Pentru astea 2 din urmă om avea traducere?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Supporting_actor&quot;&gt;https://en.wikipedia.org/wiki/Supporting_actor&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26539/ctp-spune-ca-nu-ar-traduce-supporting-role-prin-rol-secundar-aveti-o-alta-varianta</guid>
<pubDate>Thu, 11 Jun 2020 02:24:40 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care este etimologia adjectivului ”baltic”?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26532/care-este-etimologia-adjectivului-baltic</link>
<description>Noi, ca majoritatea popoarelor, spunem Marea Baltică. Nemții o numesc Ostsee, adică Marea Estului. Înseamnă ”baltic” ceva în limba de origine, oricare o fi aceea?</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26532/care-este-etimologia-adjectivului-baltic</guid>
<pubDate>Sat, 06 Jun 2020 03:13:25 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>