<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Intrebari recente cu tag-ul viata</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/tag/viata</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>A apărut viaţa doar o singură dată în istoria Pământului?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26324/a-aparut-viata-doar-o-singura-data-in-istoria-pamantului</link>
<description>Biologii clasifică toate vieţuitoarele având la bază ideea că toate organismele sunt înrudite, că toate au un strămoş comun. Dar ce ar fi apărut viaţa doar o singură dată? Pe de altă parte, dacă apariţia vieţii este complet întâmplătoare, deşi greu de crezut văzând cât de uşor se diversifică, de ce presupunem că ar trebui să fie viaţă pe alte planete?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă viaţa nu a apărut doar o singură dată, ci de nenumărate ori, e de presupus că organisme apărute în procese diferite au interacţionat, iar vieţuitoarele de astăzi sunt rezultatul acestui amestec. Asta duce la o concluzie probabilă: că viaţa apare şi evoluează în maniere ce sunt inevitabile. Apariţia şi evoluţia vieţii este un fenomen inevitabil în evoluţia universului. Cercetătorii chiar au descoperit câteva specii dispărute şi reapărute, ceea ce arată existenţa unui mecanism determinist în evoluţia speciilor.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26324/a-aparut-viata-doar-o-singura-data-in-istoria-pamantului</guid>
<pubDate>Sat, 06 Jul 2019 09:38:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Durata reala a viselor</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19499/durata-reala-a-viselor</link>
<description>De obicei, un vis dureaza cateva secunde, sau mai putin. De ce atunci cand ne trezim si ne amintim ce am visat si povestim cuiva visul, aceasta povestire se intinde pe cateva minute, ca si cum acea activitate din vis ar fi durat cateva ore? Ce se intampla cu creierul, cum percepe acest timp, durata activitatii din vis comprimata in 2 sau 3 secunde de vis?</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19499/durata-reala-a-viselor</guid>
<pubDate>Sat, 01 Feb 2014 23:58:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Zeci de planete de tip terestru - dar ce facem mai departe ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19415/zeci-de-planete-de-tip-terestru-dar-ce-facem-mai-departe</link>
<description>Prinsi in rutina si restrictiile cotidianului, poate n-am remarcat ca traim vremuri istorice: au fost identificate mii de plante din alte sisteme stelare (in cazul catorva avem si date privind compozitia atmosferica) - daca povestesti unui neavizat zice ca este SF.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mergand pe aceasta idee, probabil ca in curand vom putea stabili destul de precis care dintre ele pot sustine viata de tip terestru, si cine stie, poate chiar suspiciuni de activitate industriala. Dar nu pierdeti din vedere ca sunt FOARTE departe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Intrebarea este: bun, am identificat cateva candidate foarte promitatoare. Dar ce facem mai departe - in privinta acestora ? Care ar putea fi pasii urmatori ?</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19415/zeci-de-planete-de-tip-terestru-dar-ce-facem-mai-departe</guid>
<pubDate>Sat, 25 Jan 2014 13:25:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce murim de batranete ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18723/de-ce-murim-de-batranete</link>
<description>Richars Dawkins descrie genele in cartea sa - Gena Egoista- &amp;nbsp;ca pe niste &amp;quot;replicatori&amp;quot; iar noi oamenii ca fiind &amp;quot;masinile lor de supravietuire&amp;quot;. Atunci cand ne-am indeplinit &amp;quot;misiunea&amp;quot;, suntem inlocuiti iar genele &amp;quot;calatoresc&amp;quot; mai departe prin generatiile noastre urmatoare.astfel, o molecula de ADN poate, in mod teoretic, sa traiasca sub forma de copii ale sale chiar si o suta de milionane de ani.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Plecand de la argumentul ca genele sunt potential, nemuritoare, in vreme ce corpurile noastre sunt trecatoare iar aceasta presupunere desi evidenta, se datoreaza de fapt modului nostru de reproducere asexuata si a crossing-over-ului adica incrucisarea celor 23 de cromozomi din partea mamei cu cei 23 de cromozomi din partea tatalui rezultand astfel un set nou si unic de 46 de cromozomi necesari constructiei unui corp omenesc respectiv a unui nou individ. un individ care nu s-a mai nascut niciodata iar dupa moarte codul sau genetic nu va mai fi rezultat niciodata din incrucisarea nici unei alte perechi de 23 de cromozomi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De ce noi practicam reproducerea sexuata? de ce se incruciseaza cromozomii nostri ? si de ce nu traim vesnic ?</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18723/de-ce-murim-de-batranete</guid>
<pubDate>Sat, 14 Dec 2013 20:59:51 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Game of Life - o simulare matematica a Evolutiei</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17663/game-of-life-o-simulare-matematica-a-evolutiei</link>
<description>&lt;p&gt;
	Am revazut pe Discovery &amp;nbsp;&quot;&lt;em&gt;Stephen Hawking and the Theory of Everythings&lt;/em&gt;&quot;. La un moment dat face referire la &lt;strong&gt;Game of Life&lt;/strong&gt; - un algoritm creat de matematicianul &lt;strong&gt;John Conway&lt;/strong&gt; prin 1970, algoritm prin care dorea sa testeze ipoteza &lt;em&gt;evolutiei spontane&lt;/em&gt;.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Ideea pe scurt: intr-un Univers matricial bidimensional infinit (tip tabla de sah), se defineste patratul alb ca &quot;mort&quot; si cel negru ca &quot;viu&quot;. Apoi se stabilesc cateva reguli simple de &quot;status&quot; (cand moare si cand invie o patratica). Pornind algoritmul cu ajutorul unui &quot;tun de patrate vii&quot;, au rezultat concluzii uluitoare: au aparut diverse tipuri de formatiuni - unele simple altele complexe, care interactionau intre ele si evoluau !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Intre timp, simularile de acest tip s-au dezvoltat mult, aparand noi concluzii valoroase. Cateva linkuri:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.ibiblio.org/lifepatterns&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.ibiblio.org/lifepatterns&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://conwaylife.com/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://conwaylife.com/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Conway&#039;s_Game_of_Life&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://en.wikipedia.org/wiki/Conway&#039;s_Game_of_Life&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;Concluzia &lt;/strong&gt;ar suna cam asa: poate ca evolutia spontana spre uriasa complexitate a fiintelor vii este contraintuitiva si pare improbabila, DAR in spatele ei stau regulile (simple ?) care au creat insusi Universul. Ce parere aveti ?&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17663/game-of-life-o-simulare-matematica-a-evolutiei</guid>
<pubDate>Wed, 18 Sep 2013 07:31:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Atunci care este durata de viaţă a protonului? Cărui fapt se datorează această durată de viaţă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/8628/atunci-care-este-durata-de-viata-a-protonului-carui-fapt-se-datoreaza-aceasta-durata-de-viata</link>
<description></description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/8628/atunci-care-este-durata-de-viata-a-protonului-carui-fapt-se-datoreaza-aceasta-durata-de-viata</guid>
<pubDate>Mon, 09 Jul 2012 21:27:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Are electronul o durată de viaţă? Dacă da, de ce?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/8569/are-electronul-o-durata-de-viata-daca-da-de-ce</link>
<description></description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/8569/are-electronul-o-durata-de-viata-daca-da-de-ce</guid>
<pubDate>Sat, 07 Jul 2012 22:43:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Daca media de viata ar fi de 40 de ani,v-ati trai viata diferit fata de cum o faceti acum?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/6434/daca-media-de-viata-ar-fi-de-40-de-ani-v-ati-trai-viata-diferit-fata-de-cum-o-faceti-acum</link>
<description></description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/6434/daca-media-de-viata-ar-fi-de-40-de-ani-v-ati-trai-viata-diferit-fata-de-cum-o-faceti-acum</guid>
<pubDate>Thu, 17 May 2012 15:34:53 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>A fost &quot;desfiintat&quot; monopolul ADN/ARN privind transmiterea informatiei genetice ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/5123/a-fost-desfiintat-monopolul-adn-arn-privind-transmiterea-informatiei-genetice</link>
<description>&lt;p&gt;
	Unul din argumentele (logic gresite din start) creationiste suna cam asa: &quot;probabilitatea ca materia sa se organizeze spontan exact in forma necesara Vietii este infinitezimala&quot;- deci este rezultatul unui Creator.&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	Ultimile cercetari ale biologiei sintetice au demonstrat ca ADN/ARN-ul nu sunt singura solutie pentru transmiterea informatiei urmatoarei generatii (proces specific Vietii in forma pe care o cunoastem), existand variante biochimice care pot face acelasi lucru - pur si simplu ADN/ARN au fost constituite din elementele disponibile abundent pe Terra.&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	Aceasta descoperire este atat un argument privind aparitia spontana a vietii in forme diverse cat si o deschidere de noi domenii in exobiologie.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.newscientist.com/article/dn21720-move-over-dna-six-new-molecules-can-carry-genes.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.newscientist.com/article/dn21720-move-over-dna-six-new-molecules-can-carry-genes.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/5123/a-fost-desfiintat-monopolul-adn-arn-privind-transmiterea-informatiei-genetice</guid>
<pubDate>Sat, 21 Apr 2012 11:18:06 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce este Viul ? Care este Scopul Viului ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/2241/ce-este-viul-care-este-scopul-viului</link>
<description>Viul - in antiteza cu ne-Viul ? Exista un Scop ?</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/2241/ce-este-viul-care-este-scopul-viului</guid>
<pubDate>Sun, 19 Feb 2012 16:48:50 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce oamenii isi doresc atat de mult sa supravietuiasca ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/2093/de-ce-oamenii-isi-doresc-atat-de-mult-sa-supravietuiasca</link>
<description>indiferent de varsta, ca sunt saraci sau bogati... isi doresc f. mult sa supravietuiasca</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/2093/de-ce-oamenii-isi-doresc-atat-de-mult-sa-supravietuiasca</guid>
<pubDate>Fri, 17 Feb 2012 09:22:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Credeti ca se va descoperi viata in lacul Vostok?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/1515/credeti-ca-se-va-descoperi-viata-in-lacul-vostok</link>
<description>Am citit stirea de pe scientia despre lacul Vostok, lacul din Antarctica sigilat 15 milioane de ani, iar acum forat in premiera de rusi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ce credeti, se va descoperi viata? Cred ca ar fi incredibil, pentru ca in 15 milioane de ani viata ar fi putut, intr-adevar, sa ia forme complet diferite de cele existente.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/1515/credeti-ca-se-va-descoperi-viata-in-lacul-vostok</guid>
<pubDate>Thu, 09 Feb 2012 17:49:17 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>