<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Intrebari recente in Stiati ca?-Univers</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/questions/stiati-ca/univers</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Știați de existența unei teorii despre o stea companion a Soarelui?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25074/stiati-de-existenta-unei-teorii-despre-o-stea-companion-a-soarelui</link>
<description>&lt;p&gt;Încă din 1984 a fost propusă în revista &lt;em&gt;Nature&lt;/em&gt; ideea existenței unei stele companion a Soarelui ca o posibilă explicație pentru aparenta periodicitate a extincțiilor în masă care au avut loc pe Terra.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Până azi habar nu aveam de asta, iar dacă aș fi auzit&amp;nbsp;așa ceva, să zicem, de la un coleg de serviciu, aș fi catalogat informația ca pseudoștiință, în cel mai bun caz.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Totuși, în cele câteva minute de lectură online pe tema acestei presupuse stele, botezată Nemesis, nu am găsit vreo pagină web unde ideea să fie respinsă cu argumente solide.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a href=&quot;http://swanson.bol.ucla.edu/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://swanson.bol.ucla.edu/&lt;/a&gt;&lt;br&gt;&lt;a href=&quot;http://www2.lbl.gov/Science-Articles/Archive/extinctions-nemesis.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www2.lbl.gov/Science-Articles/Archive/extinctions-nemesis.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25074/stiati-de-existenta-unei-teorii-despre-o-stea-companion-a-soarelui</guid>
<pubDate>Sun, 05 Mar 2017 15:41:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Teorema de punct fix a lui Brouwer. Aplicații practice.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25068/teorema-de-punct-fix-a-lui-brouwer-aplicatii-practice</link>
<description>Am descoperit astă-seară această teoremă din topologie care, formulată în limbaj comun, sună cam așa: dacă avem o suprafață continuă (sau un volum continuu, adică fără găuri sau discontinuități) pe care o/îl putem deforma (roti, întinde, mări, micșora, deforma, fără a o/îl rupe), cel puțin un punct de pe respectiva suprafață ori din respectivul volum va rămâne pe poziția inițială.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Consecințe interesante:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
- oricât am mesteca într-un pahar cu lichid, măcar o moleculă se va găsi la final pe poziția inițială;&lt;br /&gt;
- o versiune rotită, mărită sau micșorată a unei hărți, pusă peste original, va avea cel puțin un punct suprapus peste cel corespunzător din harta originală;&lt;br /&gt;
- dacă mă aflu într-un punct oarecare dintr-o localitate a cărei hartă o am și las harta să cadă pe sol, există măcar un punct pe hartă care se află chiar deasupra punctului pe care îl reprezintă (o soluție universală de marcaj de genul ”Vă aflați aici!”)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai multe pe tema asta găsiți pe Internet. Eu am citit acest articol: &lt;a href=&quot;https://modulouniverse.wordpress.com/2015/02/23/brouwers-fixed-point-theorem/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://modulouniverse.wordpress.com/2015/02/23/brouwers-fixed-point-theorem/&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ce m-ar interesa e să aflu cât mai multe posibile aplicații practice ale acestui fenomen.</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25068/teorema-de-punct-fix-a-lui-brouwer-aplicatii-practice</guid>
<pubDate>Sat, 04 Mar 2017 18:49:56 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Statia Spatiala Internationala deasupra orasului tau</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24615/statia-spatiala-internationala-deasupra-orasului-tau</link>
<description>Poate stiti ca in seara de 2 aprilie ISS a traversat cerul Romaniei, timp de 7-8 minute, de la SV la NE, aproape la zenit, in jurul orei 8:50 PM.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru cei interesati de subiect, iata pagina NASA de unde puteti afla cand vor fi urmatoarele momente cand veti putea vedea Statia, daca aveti noroc de cer senin:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://spotthestation.nasa.gov/sightings/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://spotthestation.nasa.gov/sightings/&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24615/statia-spatiala-internationala-deasupra-orasului-tau</guid>
<pubDate>Sat, 02 Apr 2016 23:48:39 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cat de rapid ne miscam !?!</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19438/cat-de-rapid-ne-miscam</link>
<description>&lt;p&gt;
	Aveti mai jos un scurt documentar educativ &amp;nbsp;(in engleza)&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=wIzvfki5ozU&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.youtube.com/watch?v=wIzvfki5ozU&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19438/cat-de-rapid-ne-miscam</guid>
<pubDate>Mon, 27 Jan 2014 18:24:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Știați că există un proiect în curs pentru a trimite oameni pe Marte?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12486/stiati-ca-exista-un-proiect-in-curs-pentru-a-trimite-oameni-pe-marte</link>
<description>&lt;p&gt;
	Proiectul se numește &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://mars-one.com/en/&quot;&gt;Mars One&lt;/a&gt; și-și propune ca în următorii cîțiva ani să înceapă construirea și popularea unei așezări umane permanente pe Marte. Echipa de coloniști va fi internațională și scopul aventurii va fi unul de explorare. Fondurile vor veni inițial din sponsorizări, dar grosul se va obține din canale de televiziune cu transmisii în direct care vor arăta cum decurg antrenamentele viitorilor coloniști, călătoria spre Marte, construirea așezării, viața de zi cu zi a coloniștilor etc. Astronauții, care se vor oferi să participe din proprie inițiativă, vor avea „bilet” doar pentru dus și-și vor petrece pe Marte tot restul vieții.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Evident, sînt și voci care prezic eșecul proiectului sau care critică ignorarea anumitor aspecte de către organizatori.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Ce părere aveți? Va începe popularea lui Marte în 2023?&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12486/stiati-ca-exista-un-proiect-in-curs-pentru-a-trimite-oameni-pe-marte</guid>
<pubDate>Fri, 11 Jan 2013 15:38:15 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>A fost rezolvat &quot;paradoxul materiei barionice&quot; ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10603/a-fost-rezolvat-paradoxul-materiei-barionice</link>
<description>&lt;p&gt;
	Potrivit calculelor astrofizicienilor pornind de la scenariul Big-Bang, in Univers ar trebui sa existe mult mai multa materie barionica decat a fost observata pana acum (materie formata din 3 cuarci, precum protonul si neutronul). S-a speculat ca aceasta este concentrata in gazul interstelar, dar pana de curand nu au existat probe solide.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Iata ca un grup de cercetatori, bazandu-se pe masuratorile observatorului NASA in raze X Chandra completate cu cele ale unui observator european si ale unui satelit japonez, au demonstrat ca galaxia noastra este inconjurata de un nor de gaz fierbinte IMENS (in special Hidrogen), atat de mare incat este probabil sa se uneasca cu norii corespunzatori Grupului Local de galaxii. Masa acestui nor ar putea fi mai mare decat a 60 de miliarde de stele !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.nasa.gov/mission_pages/chandra/news/H-12-331.html&quot;&gt;http://www.nasa.gov/mission_pages/chandra/news/H-12-331.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10603/a-fost-rezolvat-paradoxul-materiei-barionice</guid>
<pubDate>Fri, 28 Sep 2012 18:56:20 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cometa ISON va deveni vizibila in noiembrie / decembrie 2013</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10574/cometa-ison-va-deveni-vizibila-in-noiembrie-decembrie-2013</link>
<description>&lt;p&gt;
	Se pare ca vom avea norocul sa putem observa cu ochiul liber o cometa nou descoperita de astronomii rusi. &amp;nbsp;In apropierea periheliului (noiembrie/decembrie 2013) ar putea deveni vizibila si ziua ! Iar daca scapa de intalnirea cu Soarele (trece foarte aproape de el) am putea sa o vedem si la intoarcere.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.popastro.com/news/newsdetail.php?id_nw=142&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.popastro.com/news/newsdetail.php?id_nw=142&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	PS: Traiectoria a fost calculata precis, dar ceea ce ramane impredictibil este daca va avea o coada vizibila. Astronomul Bill Gray estimeaza ca avem doar 30% sanse ca aceasta se intample.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.planetary.org/blogs/guest-blogs/20120925-comet-ison.html&quot;&gt;http://www.planetary.org/blogs/guest-blogs/20120925-comet-ison.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10574/cometa-ison-va-deveni-vizibila-in-noiembrie-decembrie-2013</guid>
<pubDate>Thu, 27 Sep 2012 18:24:23 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Una din conditiile esentiale ca Universul sa existe asa si nu altfel este respectarea Principiului Incertitudinii al lui Heisenberg?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/9120/una-din-conditiile-esentiale-universul-existe-asa-altfel-este-respectarea-principiului-incertitudinii-heisenberg</link>
<description>Consider ca este interesant sa atrag atentia asupra unui fragment din lucarea &amp;quot;Sase lectii usoare&amp;quot; a lui Richard Feynman, aparuta in 2010 in traducere in romana, editata de Humanitas. Iata ce scrie la pagina 70:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;Aproape toata masa atomului este insa concentrata in acel nucleu infinitezimal. Ce impiedica electronii sa cada pur si simplu pe nucleu? Tocmai principiul amintit (al incertitudinii, comentariul meu). Daca electronii s-ar gasi in nucleu, le-am cunoaste pozitia in mod precis, iar principiul de incertitudine ar cere atunci ca ei sa aiba un impuls foarte mare si incert, adica o energie cinetica foarte mare. Cu aceasta energie, s-ar smulge din atractia nucleului. Ei fac un compromis: isi acorda putin spatiu pentru incertitudinea in pozitie si oscileaza cu o anumita cantitate de miscare minima, in concordanta cu relatia de incertitudine de mai sus. (Amintiti-ve ca atunci cand un cristal este racit pana la zero absolut, am spus ca atomii nu inceteaza sa se miste, ei continua sa oscileze. De ce? Daca ar inceta sa se miste, am sti unde se afla si ca miscarea lor este nula, iar aceasta contravine principiului de incertitudine. Nu putem sti in acelasi timp unde se afla atomii si cat de repede se misca, asa incat ei trebuie sa vibreze acolo incontinuu!).&amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Este, din cat am mai citit, abordarea cea mai legata de fizica si cea mai intuitiva pe care am intalnit-o. Nu vorbim doar de o relatie matematica, de o simpla inegalitate, ci de un principiu de care materia trebuie sa tina seama pentru ca structurarea ei asa cum o observam sa fie posibila. Existenta compromisului intre o plaja de pozitii in spatiu si o plaja de valori ale impulsului reprezinta acordul fin care permite formarea structurilor stabile din care este alcatuita materia. In termeni metafizici am putea spune ca respectarea principiului de incertitudine este una din conditiile esentiale pentru ca anumite echilibre sa apara in mod verificabil, deci cert. O frumusete de paradox!</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/9120/una-din-conditiile-esentiale-universul-existe-asa-altfel-este-respectarea-principiului-incertitudinii-heisenberg</guid>
<pubDate>Tue, 07 Aug 2012 15:29:07 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Momente istorice: Curiosity a ajuns pe Marte !</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/9107/momente-istorice-curiosity-a-ajuns-pe-marte</link>
<description>&lt;p&gt;
	Americanii au trimis &quot;un instrument de explorare&quot; de aproape o tona la 60 de milioane de kilometri ! Urmariti &quot;aterizarea&quot; in direct pe canalul NASA:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.nasa.gov/externalflash/mars/curiosity_news3.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.nasa.gov/externalflash/mars/curiosity_news3.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Pe aceeasi pagina gasiti linkuri catre alte detalii privind misiunea.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	PS1: iata aici cum s-a vazut aterizarea modulului:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=Wby2JSyQSkU&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.youtube.com/watch?v=Wby2JSyQSkU&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	PS2: Datele tehnice ale roverului Curiosity:&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://mars.jpl.nasa.gov/msl/multimedia/interactives/learncuriosity/index-2.html&quot;&gt;http://mars.jpl.nasa.gov/msl/multimedia/interactives/learncuriosity/index-2.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/9107/momente-istorice-curiosity-a-ajuns-pe-marte</guid>
<pubDate>Mon, 06 Aug 2012 06:40:48 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Dumnezeu NU exista!</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/8045/dumnezeu-nu-exista</link>
<description>Dupa ce Stephen Hawking a afirmat in emisiunea Curiosity(epiodul 1) ca pentru facerea universului nu a fost nevoie de Dumnezeu ,alti doi mari savanti ii sustin teoria datorita bizarei mecanici cuantice.Mai multe pe:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://ro.stiri.yahoo.com/dumnezeu-nu-exista-declaratia-soc-facuta-doi-cunoscuti-114800079.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://ro.stiri.yahoo.com/dumnezeu-nu-exista-declaratia-soc-facuta-doi-cunoscuti-114800079.html&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/8045/dumnezeu-nu-exista</guid>
<pubDate>Mon, 25 Jun 2012 17:32:40 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Se va opri timpul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/8024/se-va-opri-timpul</link>
<description>Teorie controversata despre Univers: timpul se va OPRI. Am mai dezbatut ideea dar tot mai multi savanti observa ca timpul se scurge din ce in ce mai repede in univers.Pina cand?Pina cand se va opri de tot?&lt;br /&gt;
Mai multe pe:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://ro.stiri.yahoo.com/teorie-controversata-despre-univers-timpul-se-va-opri-101500128.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://ro.stiri.yahoo.com/teorie-controversata-despre-univers-timpul-se-va-opri-101500128.html&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/8024/se-va-opri-timpul</guid>
<pubDate>Mon, 25 Jun 2012 13:33:08 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Știați că la 6 iunie Venus va tranzita discul solar?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/6946/stiati-ca-la-6-iunie-venus-va-tranzita-discul-solar</link>
<description>Pentru cine nu e la curent, la 6 iunie 2012 va avea loc un tranzit al lui Venus peste discul soarelui. Din România trecerea nu se vede integral, ci va începe înainte de răsăritul soarelui, dar se poate vedea sfîrșitul ei, în primele ore ale dimineții.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Evenimentul e foarte rar. Are loc numai de două ori la fiecare 100 și ceva de ani. Pe cel din 2004 nu l-am văzut (nici n-am știut că vine), dar de data asta, dacă am noroc de cer senin, nu-l mai scap, mai ales că din Japonia se vede în întregime (doar că va trebui să merg și la serviciu...). Altfel spus, după eclipsa inelară de soare de săptămîna trecută nici nu-mi mai pun luneta la naftalină...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Următorul tranzit va avea loc în 2117. Dacă medicina nu face progrese imense, foarte rapid, practic nimeni din cei care trăiesc astăzi nu-l va vedea și pe următorul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cînd eram licean am văzut un tranzit al lui Mercur (astea sînt mai dese), cu o lunetă improvizată. Dar Venus e mai mare, deci tranzitul lui va fi cu atît mai spectaculos.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Evident, cei care vreți să vedeți tranzitul trebuie să aveți grijă cum vă uitați la el. Se iau aceleași precauții ca la eclipsele de soare.</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/6946/stiati-ca-la-6-iunie-venus-va-tranzita-discul-solar</guid>
<pubDate>Fri, 25 May 2012 16:27:16 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Aţi auzit de Cruithne? Ce ştiţi despre acest corp ceresc?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/5551/ati-auzit-de-cruithne-ce-stiti-despre-acest-corp-ceresc</link>
<description>&lt;p&gt;
	Am aflat dintr-o animaţie la care am ajuns tot de aici despre Cruithne, un asteroid care orbitează în jurul Soarelui cu o perioadă foarte apropiată de perioada orbitală a Pământului. Unii îl numesc, impropriu, a doua lună a Terrei.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/23/Orbits_of_Cruithne_and_Earth.gif&quot; style=&quot;width: 240px; height: 180px;&quot;&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Eram curios dacă ştiaţi de existenţa acestui corp ceresc (ar fi trebuit să am cunoştinţă de existenţa sa ori nu e tocmai o &quot;vedetă&quot;?) şi, dacă da, ce alte informaţii relevante ar mai fi de spus despre el...&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/5551/ati-auzit-de-cruithne-ce-stiti-despre-acest-corp-ceresc</guid>
<pubDate>Tue, 01 May 2012 10:11:51 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Luna ne arată o singură față, dar știați că aproape toți sateliții din Sistemul Solar au aceeași proprietate?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/4239/luna-ne-arata-o-singura-fata-dar-stiati-ca-aproape-toti-satelitii-din-sistemul-solar-au-aceeasi-proprietate</link>
<description>Mai exact toți sateliții care sînt destul de mari pentru a se fi rotunjit sub acțiunea propriei gravitații au această proprietate de a le arăta planetelor lor o singură față. Sincronizarea s-a produs prin acțiunea mareică a planetei asupra satelitului. Sateliții mici și cei care orbitează foarte departe de planetă nu s-au sincronizat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai mult, în cazul lui Pluto nu numai satelitul Charon s-a sincronizat cu Pluto, ci și Pluto s-a sincronizat cu Charon, așa încît acum își arată unul altuia tot timpul o singură față.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pămîntul, după cum bine știm, îi arată Lunii toată suprafața, dar sub acțiunea mareică a Lunii viteza de rotație a Pămîntului scade, încît se apropie puțin cîte puțin de sincronizare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mercur s-a sincronizat cu Soarele, dar nu în raport de 1:1, ci în raport de 3:2, adică se rotește de 3 ori pe durata a 2 revoluții.</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/4239/luna-ne-arata-o-singura-fata-dar-stiati-ca-aproape-toti-satelitii-din-sistemul-solar-au-aceeasi-proprietate</guid>
<pubDate>Fri, 30 Mar 2012 17:52:56 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Stiati ca principalul argument pro Big Bang, radiatia cosmica de fond, a fost descoperit din intamplare?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/454/stiati-ca-principalul-argument-pro-big-bang-radiatia-cosmica-de-fond-a-fost-descoperit-din-intamplare</link>
<description>Notiunea de Big Bang este relativ recenta, de prin anii 20 ai secolului trecut, propusa de Georges Lemaitre.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In anii 60 doi radioastronomi, Arno Penzias si Robert Wilson, pe cand reglau o antena de mari dimensiuni de telecomunicatii, au dat de un zgomot pe care nu au putut sa-l inlature oricate eforturi au depus. Si au depus ceva eforturi, adica s-au chinuit un an de zile sa scape de el.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Fizicianul George Gamow prezisese existenta acestei radiatii cosmice de fond intr-o lucrare de a sa, care afirmase ca o radiatie sub forma de microunde este pretutindeni in Univers, aparuta la momentul Big Bangului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar cei doi habar nu aveau de asa ceva. Asa ca i-au telefonat lui Robert Dicke, care conducea o echipa de cercetatori la Princeton care se ocupau cu acest lucru: descoperirea radiatiei prezise de Gamow. Cand Dicke a auzit vaicarela celor doi despre un zgomot persistent care nu putea fi inlaturat, oricate masuri s-au luat, si-a dat seama ca cei doi amatori descoperiresa ceva epocal, adica tocmai ce cauta el - radiatia cosmica de fond.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Haios este ca Penzias si Wilson au aflat ce au descoperit din New York Times, unde s-a publicat un articol despre uluitoarea lor descoperire, explicata de Dicke. Au luat premiul Nobel pentru fizica in 1978.</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/454/stiati-ca-principalul-argument-pro-big-bang-radiatia-cosmica-de-fond-a-fost-descoperit-din-intamplare</guid>
<pubDate>Sat, 28 Jan 2012 10:57:40 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>