<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Intrebari recente in Stiati ca?-Fizica</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/questions/stiati-ca/fizica</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Stiati ca experimentul Pound-Rebka poate sa explice altfel decat teoria lui Hubble redshift-ul stelelor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26821/stiati-ca-experimentul-pound-rebka-poate-sa-explice-altfel-decat-teoria-lui-hubble-redshift-ul-stelelor</link>
<description>&lt;p&gt;Am fost perfect de acord cu comentariul lui Pav din 21 februarie 2021 (la intrebarea&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://scientia.ro/qa/19234/deplasarea-spre-rosu-a-spectrului-de-la-stelele-indepartate-este-cauzata-de-indepartarea-stelelor-una-de-alta&quot;&gt;Deplasarea spre rosu a spectrului de la stelele indepartate este cauzata de indepartarea stelelor una de alta? - Scientia QA&lt;/a&gt;&amp;nbsp;) Pe forum.scientia.ro este un utilizator (calahan) care are din cand in cand postari interesante si de acolo mi-a venit ideea sa caut ce-i experimentul Pound-Rebka:&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Pound%E2%80%93Rebka_experiment&quot;&gt;Pound–Rebka experiment - Wikipedia&lt;/a&gt;&amp;nbsp;: (1959) &quot;...&lt;span style=&quot;color:rgb(32, 33, 34); font-family:sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;In the Pound–Rebka experiment, the emitter was placed at the top of a tower with the receiver at the bottom.&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/General_relativity&quot;&gt;General relativity&lt;/a&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(32, 33, 34); font-family:sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;predicts that the gravitational field of the Earth will cause a photon emitted downwards (towards the Earth) to be blueshifted (i.e. its frequency will increase)...&quot; iar la iesirea din campul gravitational apare redshift-ul. Fara sa se cunoasca masa stelelor din Legea lui Hubble este greu sa se calculeze redshift-ul conform experimentului Pound-Rebka.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26821/stiati-ca-experimentul-pound-rebka-poate-sa-explice-altfel-decat-teoria-lui-hubble-redshift-ul-stelelor</guid>
<pubDate>Sun, 04 Jul 2021 06:57:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum apare portanta?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24924/cum-apare-portanta</link>
<description>Forta portanta apare din cauza diferentei de presiune dintre fata de sus a aripii si fata de jos a aripii. Din cauza profilului convex al aripii, pe fata de sus viteza de curgere a aerului este mult mai mare decat pe fata de jos a aripii care este plana sau usor concava. Din cauza vitezei mari de curgere a aerului pe dosul aripii, componentele impulsurilor moleculare ale aerului, normale la suprafata aripii sunt mult mai mici. Ceeace face ca pe dosul aripii apare o presiune mult mai mica. Adica apare o depresiune. &amp;nbsp;&amp;nbsp;Pe partea de jos a aripii viteza de circulatie a aerului fiind mult mai mica, componenele impulsurilor moleculare normale la suprafata sunt mai mari si creaza o presiune mai mare. Diferenta de presiune dintre cele doua fete face de fapt presiune care &amp;nbsp;genereaza &amp;nbsp;forta portanta a aripii. Pentru ca sa apara forta portanta este obligatoriu ca sa circule aerul cu viteza mare. Daca nu mai circula aerul nu mai este portanta si avionul cade.</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24924/cum-apare-portanta</guid>
<pubDate>Wed, 14 Dec 2016 12:14:46 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum zboară avioanele?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24901/cum-zboara-avioanele</link>
<description></description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24901/cum-zboara-avioanele</guid>
<pubDate>Thu, 17 Nov 2016 17:44:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Dupa &quot;Pisica lui Schrodinger&quot;, confirmat si &quot;Motanul Cheshire&quot;</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21120/dupa-pisica-lui-schrodinger-confirmat-si-motanul-cheshire</link>
<description>Va informez privind confirmarea unui alt ciudat efect cuantic - se pare ca ranjetul vicleanului motan Chesire poate calatori separat de motanul insusi !!!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://science.hotnews.ro/stiri-stiinte_fundamentale-17805909-fenomenul-motanului-cheshire-cuantic-observat-premiera.htm&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://science.hotnews.ro/stiri-stiinte_fundamentale-17805909-fenomenul-motanului-cheshire-cuantic-observat-premiera.htm&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si iata o frumoasa surpriza - articolul din 2013 in care acest efect era anticipat, il numeste printre autori pe dl. Sandu Popescu, &amp;nbsp;profesor de fizica la Universitatea din Bristol !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://physicsworld.com/cws/article/news/2013/nov/18/physicists-reveal-a-quantum-cheshire-cat&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://physicsworld.com/cws/article/news/2013/nov/18/physicists-reveal-a-quantum-cheshire-cat&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
PS: Poate cineva sa ne ofere explicatii mai intuitive decat ofera articolul ?</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21120/dupa-pisica-lui-schrodinger-confirmat-si-motanul-cheshire</guid>
<pubDate>Sun, 03 Aug 2014 21:37:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>&quot;Nu exista gauri negre, ci gauri gri&quot; - Stephen Hawking</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19416/nu-exista-gauri-negre-ci-gauri-gri-stephen-hawking</link>
<description>&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;color: rgb(51, 51, 51); font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 16.799999237060547px;&quot;&gt;[...] Stephen Hawking vorbeşte într-o lucrare nouă, citată de Nature,&amp;nbsp;despre inexistenţa găurilor negre, aşa cum le prezintă teoria acum, şi despre existenţa unor găuri gri care nu absorb materia şi energia, ci o reţin o perioadă înainte de a fi eliberată din nou în spaţiu. „În teoria clasică, nu există scăpare dintr-o gaură neagră, dar în teoria cuantică se poate ca energia şi materia să scape“, afirmă Hawking.&lt;/span&gt;&lt;br style=&quot;color: rgb(51, 51, 51); font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 16.799999237060547px;&quot;&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.nature.com/news/stephen-hawking-there-are-no-black-holes-1.14583&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.nature.com/news/stephen-hawking-there-are-no-black-holes-1.14583&lt;/a&gt;&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	&lt;a href=&quot;http://adevarul.ro/tech/stiinta/stephen-hawking-parintele-gaurilor-negre-nu-exista-gauri-negre-1_52e37b76c7b855ff56c7ff09/index.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://adevarul.ro/tech/stiinta/stephen-hawking-parintele-gaurilor-negre-nu-exista-gauri-negre-1_52e37b76c7b855ff56c7ff09/index.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19416/nu-exista-gauri-negre-ci-gauri-gri-stephen-hawking</guid>
<pubDate>Sat, 25 Jan 2014 13:45:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Prima particula tetra-quark</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16499/prima-particula-tetra-quark</link>
<description>&lt;p&gt;
	Salut prieteni !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Poate ca unora v-a scapat un eveniment foarte important in fizica particulelor, doua laboratoare au confirmat (dupa cativa ani de suspiciuni) existenta unei stranii (si efemere) particule compusa din 4 quarci ! Inca nu este foarte sigur daca este o particula de sine statatoare sau este vorba de asocierea a doi mezoni.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Astept comentariile domniilor voastre !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.nature.com/news/quark-quartet-opens-fresh-vista-on-matter-1.13225&quot;&gt;http://www.nature.com/news/quark-quartet-opens-fresh-vista-on-matter-1.13225&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://physicsworld.com/cws/article/news/2013/jun/18/charged-charmonium-confounds-particle-physicists&quot;&gt;http://physicsworld.com/cws/article/news/2013/jun/18/charged-charmonium-confounds-particle-physicists&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16499/prima-particula-tetra-quark</guid>
<pubDate>Thu, 20 Jun 2013 16:25:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Știați că e posibil sa se fi  obținut în laborator temperatura negativă pe scara Kelvin?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12295/stiati-ca-e-posibil-sa-se-fi-obtinut-in-laborator-temperatura-negativa-pe-scara-kelvin</link>
<description>&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;div&gt;
	O echipă de cercetători de la Ludwig Maximilian University din Munchen, condusă de fizicianul Ulrich Schneider a anunțat atingerea unei temperaturi absolute negative. Dintr-o perspectivă clasică aceasta sună absurd, deoarece, ca mărime statistică ce descrie starea energetică a unui sistem termodinamic, temperatura nu poate fi negativă, adică un sistem termodinamic nu se poate afla &quot;și mai în nemișcare&quot;. Cu toate acestea, conceptul de temperatură absolută negativă este o mai veche bănuială teoretică a fizicienilor, și el se referă la existența unei limite superioare a energiei ce poate fi transferată unui sistem, dincolo de care temperatura devine negativă. Acest lucru nu înseamnă că sistemul devine neapărat mai rece ci tot mai fierbinte, numai că transferul de căldură își inversează sensul, de la rece spre cald. Negativitatea ar deriva din posibilitatea ca, de la un anumit nivel, un plus de energie cedat sistemului, să conducă la scăderea entropiei și nu la creșterea acesteia, ceea ce se asociază cu temperatura mai scăzută. În cazul confirmării rezultatelor experimentale anunțate, este posibil să ne aflăm în fata unui salt important în înțelegerea materiei cu posibile consecințe majore în plan științific și tehnologic. Mai jos, link-urile.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp; &amp;nbsp;&lt;a href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Negative_temperature&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://en.wikipedia.org/wiki/Negative_temperature&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;a href=&quot;http://www.quantum-munich.de/media/negative-absolute-temperature/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.quantum-munich.de/media/negative-absolute-temperature/&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.livescience.com/25959-atoms-colder-than-absolute-zero.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.livescience.com/25959-atoms-colder-than-absolute-zero.html&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.nature.com/news/quantum-gas-goes-below-absolute-zero-1.12146&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.nature.com/news/quantum-gas-goes-below-absolute-zero-1.12146&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12295/stiati-ca-e-posibil-sa-se-fi-obtinut-in-laborator-temperatura-negativa-pe-scara-kelvin</guid>
<pubDate>Sat, 05 Jan 2013 12:58:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce uneori apa caldă îngheaţă mai repede decât apa rece? Se oferă premiu...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/9553/de-ce-uneori-apa-calda-ingheata-mai-repede-decat-apa-rece-se-ofera-premiu</link>
<description>&lt;p&gt;
	Această întrebare a mai fost pusă pe site aici: &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.scientia.ro/qa/7073/cum-se-explica-efectul-mpemba&quot;&gt;&lt;span title=&quot;Este vorba despre faptul că, uneori, apa mai calda ingheata mai repede decat apa rece. De ce se întâmplă asta?&quot;&gt;Cum se explică efectul Mpemba?&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Am introdus întrebarea în mod intenţionat la Ştiaţi că, pentru că nu doresc să pun aceeaşi întrebare, ci doar să menţionez că recent&lt;strong&gt; Societate Regală de Chimie a Marii Britanii a pus un premiu de 1000 de lire pentru cel care oferă răspunsul corect la această întrebare.&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Iată pagina destinată concursului, &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.hermes2012.org/ice/&quot; title=&quot;&quot;&gt;Hermes website&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Citind un articol de pe &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.guardian.co.uk/science/blog/2012/jun/26/hot-water-freeze-faster-cold-water&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;TheGuardian&lt;/a&gt;, de unde am aflat de concurs, înţeleg că întrebarea încă nu are un răspuns. &lt;strong&gt;Dar nu e interesant că lumea chimiştilor se îndreaptă către publicul larg pentru răspuns?&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Concursul s-a încheiat, dar ncă nu s-au anunţat rezultatele.&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/9553/de-ce-uneori-apa-calda-ingheata-mai-repede-decat-apa-rece-se-ofera-premiu</guid>
<pubDate>Thu, 23 Aug 2012 19:21:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Exista o unda in spatele functiei de unda ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/9471/exista-o-unda-in-spatele-functiei-de-unda</link>
<description>&lt;p&gt;
	Se stie ca interpretarea Copenhaga (Bohr-Heisenberg) a functiei de unda nu a fost singura promovata de fizicienii timpului, dar aceasta este cea acceptata curent. Functia de unda, o distributie statistica, are &quot;pacatul&quot; ca este o formula matematica abstracta, fara suport intuitiv.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	De Broglie (impreuna cu Bohm) a propus in 1927 teoria undei-pilot, care ghideaza orice particula cuantica in spatiu. Si alti fizicieni s-au intrebat daca functia de unda nu este cumva determinata de o unda reala, dar nu au gasit probe in acest sens.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Iata ca un grup de cercetatori londonezi au propus un experiment mental prin care s-ar pune in evidenta o unda-suport reala asociata particulelor cuantice. Cum comentati ?&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://terminus434.blogspot.ro/2012/08/ghosts-in-atom-unmasking-quantum-phantom.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://terminus434.blogspot.ro/2012/08/ghosts-in-atom-unmasking-quantum-phantom.html&lt;/a&gt;&amp;nbsp;(articol aparut recent in New Scientist).&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/9471/exista-o-unda-in-spatele-functiei-de-unda</guid>
<pubDate>Tue, 21 Aug 2012 09:51:38 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>S-a descoperit bosonul Higgs!</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/8420/s-a-descoperit-bosonul-higgs</link>
<description>Fizicienii de la CERN au dat lovitura si cred ca au pus mana pe premiul nobel anul acesta.Mai multe pe:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.ziare.com/articole/bosonul+higgs+descoperit+cern&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.ziare.com/articole/bosonul+higgs+descoperit+cern&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.antena3.ro/stiinta/live-savantii-cern-anunta-daca-particula-lui-dumnezeu-a-fost-descoperita-174116.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.antena3.ro/stiinta/live-savantii-cern-anunta-daca-particula-lui-dumnezeu-a-fost-descoperita-174116.html&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.b1.ro/stiri/high-tech/cern-confirma-descoperirea-unei-noi-particule-subatomice-in-concordan-a-cu-bosonul-higgs-32294.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.b1.ro/stiri/high-tech/cern-confirma-descoperirea-unei-noi-particule-subatomice-in-concordan-a-cu-bosonul-higgs-32294.html&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/8420/s-a-descoperit-bosonul-higgs</guid>
<pubDate>Wed, 04 Jul 2012 21:22:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>&quot;Efectul Yarkovsky&quot;deviaza semnificativ orbitele asteroizilor ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/7369/efectul-yarkovsky-deviaza-semnificativ-orbitele-asteroizilor</link>
<description>&lt;p&gt;
	Zilele astea am citit un articol legat de Efectul Yarkovsky.&amp;nbsp;Este vorba de o forta generata de radiatia termica cu care Soarele actioneaza asupra unui obiect in miscare de revolutie. Aceasta forta devine semnificativa pentru corpurile cu diametre pana in 10 km (si cu o anumita structura a suprafetei), recent observandu-se o deviere de 100 de mile in 12 ani a orbitei unui asteroid - noua traiectorie amenintand Pamantul prin 2135.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.spacedaily.com/reports/OSIRIS_REx_Scientists_Measure_Yarkovsky_Effect_999.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.spacedaily.com/reports/OSIRIS_REx_Scientists_Measure_Yarkovsky_Effect_999.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Am gasit pe Wiki o explicatie detaliata a mecanismului acestui efect si privind cercetatorul rus care l-a descoperit prin 1900 :&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Yarkovsky_effect&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://en.wikipedia.org/wiki/Yarkovsky_effect&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Cine poate face o descriere succinta si eleganta a acestui efect ?&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/7369/efectul-yarkovsky-deviaza-semnificativ-orbitele-asteroizilor</guid>
<pubDate>Tue, 05 Jun 2012 19:32:07 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Un pulsar super-greu -ocazie pentru punerea in evidenta a undelor gravitationale</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/7303/un-pulsar-super-greu-ocazie-pentru-punerea-in-evidenta-a-undelor-gravitationale</link>
<description>&lt;p&gt;
	Recent a fost descoperit cel mai dens obiect din Univers (non-gaura neagra) - un &lt;strong&gt;pulsar &lt;/strong&gt;(stea neutronica) care la o masa mai mult decat dubla fata de a Soarelui ar avea doar 20 de km in diametru.&amp;nbsp;Aceasta descoperire aduce in atentie &lt;strong&gt;2 probleme&lt;/strong&gt;:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- &lt;strong&gt;actualele calcule&lt;/strong&gt; ale fizicienilor privind materia super-densa arata ca nu pot exista stele neutronice cu masa mai mare decat 2 mase solare - fara sa se transforme intr-o gaura neagra. &lt;strong&gt;Acest obiect pare sa-i contrazica !&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- un asemenea pulsar gigant este cel mai bun candidat pentru &lt;strong&gt;punerea in evidenta a undelor gravitationale&lt;/strong&gt; - prezise de Einstein in teoria generala a relativitatii. Descoperirea lor ar fi epocala - ar presupune existenta &lt;strong&gt;gravitonului &lt;/strong&gt;si corectitudinea tuturor efectelor relativiste prevazute de Einstein.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.newscientist.com/article/dn21818-pulsar-heavyweight-champ-challenges-einstein.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.newscientist.com/article/dn21818-pulsar-heavyweight-champ-challenges-einstein.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Cine ne poate spune mai multe despre &lt;strong&gt;undele gravitationale &lt;/strong&gt;?&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/7303/un-pulsar-super-greu-ocazie-pentru-punerea-in-evidenta-a-undelor-gravitationale</guid>
<pubDate>Sun, 03 Jun 2012 18:14:53 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Record depasit pentru &quot;quantum entaglement&quot;: 97 km !</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/6203/record-depasit-pentru-quantum-entaglement-97-km</link>
<description>&lt;p&gt;
	Pentru cei care au ratat informatia de pe canalele de stiri - o echipa chinezeasca a stabilit un nou record pentru &quot;teleportarea cuantica&quot; - un fenomen ale carui cauze raman deocamdata obscure ...&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Sa mentionam explicit ca NU este vorba de teleportare defel - ci de un fenomen cuantic de transmitere instantanee a informatiei. Teleportoarele model &quot;Star Trek&quot; mai au de asteptat !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.technologyreview.com/blog/arxiv/27843/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.technologyreview.com/blog/arxiv/27843/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/6203/record-depasit-pentru-quantum-entaglement-97-km</guid>
<pubDate>Sun, 13 May 2012 16:38:38 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum functioneaza LRAD (dispozitiv acustic cu raza lunga) ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/6147/cum-functioneaza-lrad-dispozitiv-acustic-cu-raza-lunga</link>
<description>&lt;p&gt;
	La apropiatele Jocuri Olimpice se vor utiliza la nevoie si dispozitive LRAD. Interesant este modul de functionare, am gasit un articol bun aici:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://science.howstuffworks.com/lrad.htm&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://science.howstuffworks.com/lrad.htm&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/6147/cum-functioneaza-lrad-dispozitiv-acustic-cu-raza-lunga</guid>
<pubDate>Sat, 12 May 2012 16:34:23 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Este electronul o particula compozita ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/5125/este-electronul-o-particula-compozita</link>
<description>&lt;p&gt;
	O echipa de la Institutul IFW din Dresda a facut un anunt socant - scindarea electronului in 2 parti - una responsabila de spin si alta de momentul unghiular !&lt;img alt=&quot;surprise&quot; height=&quot;20&quot; src=&quot;http://www.scientia.ro/qa/qa-plugin/wysiwyg-editor/plugins/smiley/images/omg_smile.gif&quot; title=&quot;surprise&quot; width=&quot;20&quot;&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Deocamdata se afima ca cele doua componente nu pot fi extrase din materialul in care au fost puse in evidenta (un oxid al cuprului), fapt care semnifica ca &lt;strong&gt;nu sunt sub-particule &quot;reale&quot;&lt;/strong&gt;- dar in domeniul cuantic trebuie sa fii foarte precaut cand afirmi ca &quot;nu se poate&quot;...&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://phys.org/news/2012-04-electrons.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://phys.org/news/2012-04-electrons.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;PS:&lt;/strong&gt; Ca sa nu se nasca confuzii: raspunsul la intrebarea retorica prin care am introdus articolul, este &lt;strong&gt;NU ! Electronul ramane o particula fundamentala, indivizibila&lt;/strong&gt; - cel putin la nivelul actual al stiintei. Este vorba doar de scindarea &quot;tehnica&quot; a proprietatilor lui - dupa cate am inteles eu. Poate cineva ne poate explica in detaliu fenomenul...&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/5125/este-electronul-o-particula-compozita</guid>
<pubDate>Sat, 21 Apr 2012 13:56:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>A fost identificat un fermion de tip Majorana ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/5044/a-fost-identificat-un-fermion-de-tip-majorana</link>
<description>&lt;p&gt;
	Fizicianul italian Ettore Majorana a emis ipoteza ca ar putea exista fermioni neutri de spin 1/2 cu proprietatea stranie de a fi echivalenti cu propria antiparticula - adica anihilandu-se reciproc dupa mecanismul cunoscut !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Exista o ipoteza ca neutrino ar putea fi un astfel de fermion, dar pana in prezent problema a ramas nesolutionata.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Majorana_fermion&quot;&gt;http://en.wikipedia.org/wiki/Majorana_fermion&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Iata ca recent o echipa de cercetatori americani au afirmat ca ar fi obtinut dovezi privind descoperirea unui asemenea fermion. Aceasta descoperire ar avea consecinte importante atat teoretice cat si practice.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://phys.org/news/2012-04-evidence-majorana-fermions.html&quot;&gt;http://phys.org/news/2012-04-evidence-majorana-fermions.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/5044/a-fost-identificat-un-fermion-de-tip-majorana</guid>
<pubDate>Wed, 18 Apr 2012 22:28:10 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Articol: Cum a &quot;rotit&quot; Einstein timpul</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/4024/articol-cum-a-rotit-einstein-timpul</link>
<description>&lt;p&gt;
	In categoria &quot;Stiati ca ?&quot;: (vad ca nu se afiseaza corect categoria..)&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Anul acesta aniversam 133 de la nasterea marelui Einstein (si apropo: de mic a fost neobisnuit de inteligent, este o legenda urbana faptul ca ar fi fost slab la carte).&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Iata aici o demonstratie a relativitatii timpului (acum este cu pisici, nu cu pitici :))&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.newscientist.com/blogs/nstv/2012/03/one-minute-physics-why-einstein-rotated-time.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.newscientist.com/blogs/nstv/2012/03/one-minute-physics-why-einstein-rotated-time.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/4024/articol-cum-a-rotit-einstein-timpul</guid>
<pubDate>Thu, 22 Mar 2012 09:20:58 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Articol: Cat cantareste un pitic de gradina pe glob</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/3965/articol-cat-cantareste-un-pitic-de-gradina-pe-glob</link>
<description>&lt;p&gt;
	Salut prieteni !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Scientia ne ofera categoria &quot;Stiati ca ?&quot; Va propun sa semnalam si sa comentam articole interesante din presa romaneasca si straina, sa ne tinem reciproc la curent cu noutatile stiintifice.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Incep cu un articol care trateaza un subiect serios sub un pretext amuzant:&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.realitatea.net/experiment-cat-cantareste-un-pitic-de-gradina-in-diverse-locuri-de-pe-glob-video_924913.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.realitatea.net/experiment-cat-cantareste-un-pitic-de-gradina-in-diverse-locuri-de-pe-glob-video_924913.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	PS: Propun sa facem abstractie ca informatiile pot fi vechi sau nu sunt &quot;ultimul strigat&quot; al stiintei, sunt sigur ca membrii Q&amp;amp;A sunt foarte bine informati - dar exista o mare masa de internauti care trebuie educati in spiritul stiintei. Nu uitati ca la recensamantul din 2002 s-au declarat atei sau fara religie numai 0,2% din populatie, adica numai vreo 20.000 de persoane !&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/3965/articol-cat-cantareste-un-pitic-de-gradina-pe-glob</guid>
<pubDate>Tue, 20 Mar 2012 19:58:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Stiati ca la Magurele se va construi cel mai puternic LASER din lume?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/1711/stiati-ca-la-magurele-se-va-construi-cel-mai-puternic-laser-din-lume</link>
<description>Este un proiect European care se va finaliza in 2015.Pentru acest proiect domnule director Nicolae Zamfir va felicit prin intermediul Scientia.ro.Bine ca mai avem in Romania oameni ca dumneavoastra.Toata stima.</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/1711/stiati-ca-la-magurele-se-va-construi-cel-mai-puternic-laser-din-lume</guid>
<pubDate>Sat, 11 Feb 2012 19:46:27 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>