<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Intrebari recente in Stiati ca?-Biologie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/questions/stiati-ca/biologie</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Premiul Nobel pentru Medicina 2017. Ritmul circadian - explicatia biologica.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25683/premiul-nobel-pentru-medicina-2017-ritmul-circadian-explicatia-biologica</link>
<description>A fost decernat Nobelul pentru Medicina pe 2017 pentru explicatia biologica a faptului ca dormim noaptea si suntem treji ziua. Castigatorii sunt Jeffrey Hall de la Universitatea din Maine, Michael Rosbash de la Universitatea Brandeis din Massachusetts si Michael Young de la Universitatea Rockefeller din New York.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe scurt, povestea este ca, in anii 80, cei trei cercetatori au izolat o gena despre care au considerat ca este responsabila pentru controlul asa-numitului ceas biologic al musculitei Drosophila. Hall si Rosbash au descoperit ulterior si o proteina codificata de gena respectiva si al carei nivel in organism variaza pe o perioada de 24 de ore, crescand noaptea si scazand ziua.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25683/premiul-nobel-pentru-medicina-2017-ritmul-circadian-explicatia-biologica</guid>
<pubDate>Mon, 02 Oct 2017 15:32:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Evolutia in actiune si rezistenta la antibiotice (video)</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24876/evolutia-in-actiune-si-rezistenta-la-antibiotice-video</link>
<description>Am dat peste un clip video despre cat de rapida este adaptarea bacteriilor la antibiotice administrate in doze din ce in ce mai mari. Mi s-a parut foarte interesant si pun linkul si aici. Are subtitrare in engleza.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://player.vimeo.com/video/180908160&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://player.vimeo.com/video/180908160&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24876/evolutia-in-actiune-si-rezistenta-la-antibiotice-video</guid>
<pubDate>Mon, 24 Oct 2016 16:45:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>James Watson, căruia i s-a decernat Premiul Nobel în 1962 (descoperirea structurii ADN-ului) îşi vinde medalia primită</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22484/james-watson-caruia-i-s-a-decernat-premiul-nobel-in-1962-descoperirea-structurii-adn-ului-isi-vinde-medalia-primita</link>
<description>Watson îşi vinde medalia pentru că din 2007, în cadrul unui interviu luat de New York Times, a declarat că africanii au un IQ mai mic decât ceilalţi pământeni: &amp;quot;“Politicile noastre sociale sunt bazate pe ideea că inteligenţa lor (a africanilor) este la fel cu a noastră, dar toate testele spun că nu e aşa&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
După aceste afirmaţii comunitatea ştiinţifică l-a marginalizat, nu a mai fost invitatat să susţină nicio prelegere ştiinţifică, a fost dat afară din conducerea companiilor unde colabora pe diverse proiecte, iar veniturile au scăzut dramatic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acum vrea să vândă medalia (evaluată la peste 2 milioane de euro), să facă unele donaţii, să cumpere un tablou de David Hockney şi să aibă şi ceva bani de buzunar...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Watson are 86 de ani.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22484/james-watson-caruia-i-s-a-decernat-premiul-nobel-in-1962-descoperirea-structurii-adn-ului-isi-vinde-medalia-primita</guid>
<pubDate>Sun, 30 Nov 2014 12:12:54 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>A fost identificata o noua zona cerebrala: &quot;centrul pesimismului&quot;</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21104/a-fost-identificata-o-noua-zona-cerebrala-centrul-pesimismului</link>
<description>&lt;p&gt;
	Daca v-a scapat cumva, va informez ca a fost identificata o noua zona cerebrala - &lt;em&gt;&quot;habenula&quot;&lt;/em&gt; - cu rol in evitarea unor imprejurari nefaste. Mi s-a parut important sa v-o semnalez din 2 motive:&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- constituie inca o dovada ca toate sentimentele, senzatiile si ceea ce numim &quot;suflet&quot; sunt &quot;hardcoded&quot; in emisferele cerebrale (de fapt, sistemul nervos in ansamblu);&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- demonteaza teoria cum ca ai putea vedea viitorul (precognitia) - iata ca din motive pragmatice, creierul are si zone dedicate anticiparii unor evenimente - de aici si confuzia.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/centrul-pesimismului-identificat-de-cercetatori-12998543&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/centrul-pesimismului-identificat-de-cercetatori-12998543&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21104/a-fost-identificata-o-noua-zona-cerebrala-centrul-pesimismului</guid>
<pubDate>Wed, 30 Jul 2014 15:12:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Game of Life - o simulare matematica a Evolutiei</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17663/game-of-life-o-simulare-matematica-a-evolutiei</link>
<description>&lt;p&gt;
	Am revazut pe Discovery &amp;nbsp;&quot;&lt;em&gt;Stephen Hawking and the Theory of Everythings&lt;/em&gt;&quot;. La un moment dat face referire la &lt;strong&gt;Game of Life&lt;/strong&gt; - un algoritm creat de matematicianul &lt;strong&gt;John Conway&lt;/strong&gt; prin 1970, algoritm prin care dorea sa testeze ipoteza &lt;em&gt;evolutiei spontane&lt;/em&gt;.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Ideea pe scurt: intr-un Univers matricial bidimensional infinit (tip tabla de sah), se defineste patratul alb ca &quot;mort&quot; si cel negru ca &quot;viu&quot;. Apoi se stabilesc cateva reguli simple de &quot;status&quot; (cand moare si cand invie o patratica). Pornind algoritmul cu ajutorul unui &quot;tun de patrate vii&quot;, au rezultat concluzii uluitoare: au aparut diverse tipuri de formatiuni - unele simple altele complexe, care interactionau intre ele si evoluau !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Intre timp, simularile de acest tip s-au dezvoltat mult, aparand noi concluzii valoroase. Cateva linkuri:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.ibiblio.org/lifepatterns&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.ibiblio.org/lifepatterns&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://conwaylife.com/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://conwaylife.com/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Conway&#039;s_Game_of_Life&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://en.wikipedia.org/wiki/Conway&#039;s_Game_of_Life&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;Concluzia &lt;/strong&gt;ar suna cam asa: poate ca evolutia spontana spre uriasa complexitate a fiintelor vii este contraintuitiva si pare improbabila, DAR in spatele ei stau regulile (simple ?) care au creat insusi Universul. Ce parere aveti ?&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17663/game-of-life-o-simulare-matematica-a-evolutiei</guid>
<pubDate>Wed, 18 Sep 2013 07:31:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce ne îmbolnăvim de gripă mai des (şi mai uşor) în sezonul rece?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17632/de-ce-ne-imbolnavim-de-gripa-mai-des-si-mai-usor-in-sezonul-rece</link>
<description>&lt;p&gt;
	Tot din documentarul Human Swarm (BBC):&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Cea mai acreditată idee privind riscul crescut de a ne a ne &quot;agăţa&quot; de o gripă în sezonul rece este cea conform căreia când e frig stăm în locuri închise şi schimbăm între noi viruşi.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Wendy Barcley de Imperial College zice în documentarul menţionat altfel. Cică viruşii, &quot;fiinţe&quot; fragile, care, pentru a ne infecta, trebuie să treacă, prin aer de multe ori, de la persoană la persoană, sunt distruşi repede, în sezonul cald, de radiaţia solară şi căldura din atmosferă.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	În schimb iarna rezistă mai mult în aer, deci probabilitatea de a contacta unul creşte. În plus, firele de păr din nas, care ne protejează în bună măsură de microbi, iarna sunt mai rigide şi nu mai reuşesc performanţele de pe timpul verii.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Copii au un sistem imunitar mai fragil şi sunt mai predispuşi la a fi infectaţi. În plus, ei sunt şi mai neglijenţi privind regulile de igienă.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Şi nu, vitamina C nu ajută nici la prevenirea gripei, nici la prevenirea răcelii, nici la diminuarea simptomelor. Noroc că nu citesc mulţi acest site, că le-ar scădea vânzările&amp;nbsp; farmaciilor :)&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	---&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Am mai scris o chestie care mi s-a părut interesantă din documentarul ăsta aici --- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.scientia.ro/qa/17628/de-ce-urinam-mai-des-cand-vremea-este-rece-plus-de-ce-e-mai-probabil-sa-faci-un-infarct-cand-ti-e-frig&quot;&gt;&lt;span title=&quot;Am văzut un documentar interesant, Human Swarm (BBC, Channel 4). De acolo am răspunsurile de mai jos:  - Atunci când temperatura scade, creierul comandă retragerea sângelui din extremităţile organismului, pentru a ţine organele importante la o temperatură optimă. Acest aflux suplimentar de sânge trebuie  ...  a reacţiei organismului oman la schimbările de temperatură s-a constatat că diminuarea cu un grad a temperaturii exterioare înseamnă 200 de infarcturi suplimentare.&quot;&gt;De ce urinăm mai des când vremea este rece? (plus: De ce e mai probabil să faci un infarct când ţi-e frig?))&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17632/de-ce-ne-imbolnavim-de-gripa-mai-des-si-mai-usor-in-sezonul-rece</guid>
<pubDate>Sat, 14 Sep 2013 19:25:58 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce urinăm mai des când vremea este rece? (plus: De ce e mai probabil să faci un infarct când ţi-e frig?))</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17628/de-ce-urinam-mai-des-cand-vremea-este-rece-plus-de-ce-e-mai-probabil-sa-faci-un-infarct-cand-ti-e-frig</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Am văzut un documentar interesant, Human Swarm (BBC, Channel 4). De acolo am răspunsurile de mai jos:&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	- Atunci când temperatura scade, creierul comandă retragerea sângelui din extremităţile organismului, pentru a ţine organele importante la o temperatură optimă. Acest aflux suplimentar de sânge trebuie reglat cumva de organism, iar soluţia este: extragerea unei cantităţi de apă din sânge în ţesuturi şi eliminarea unei cantităţi de apă prin urină. Deci acest proces de eliminare a apei din sânge, în scopul diminuării cantităţii de sânge, reprezintă cauza pentru nevoia de a merge mai des la baie...&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Infarctul este în strânsă legătură cu procesul expus mai sus: mai puţină apă - un sânge mai gros, care, pentru o persoană vulnerabilă, poate înseamna infarct şi moarte.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	În Anglia, unde există un sistem de monitorizare a reacţiei organismului oman la schimbările de temperatură s-a constatat că diminuarea cu un grad a temperaturii exterioare înseamnă 200 de infarcturi suplimentare.&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17628/de-ce-urinam-mai-des-cand-vremea-este-rece-plus-de-ce-e-mai-probabil-sa-faci-un-infarct-cand-ti-e-frig</guid>
<pubDate>Sat, 14 Sep 2013 18:50:17 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Un pas mai departe in identificarea cauzelor cancerului</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17098/un-pas-mai-departe-in-identificarea-cauzelor-cancerului</link>
<description>&lt;p&gt;
	In ultimul timp s-au facut diverse progrese sectoriale in tratarea cancerului, dar urmatoarea stire mi se pare fundamentala si v-o impartasesc:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Cercetatori de la Institutul britanic Wellcome Trust Sanger au identificat procesele biologice mutationale (asupra ADN-ului) care se produc in cazul a 30 de tipuri de cancer, analizand structura ADN a 7.042 bolnavi.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Pasul urmator este cel de a stabili care sunt procesele biologice exacte prin care se produc acele mutatii ale ADN (de fapt, initiatorii cancerului) - unele fiind deja identificate: mutatii legate de varsta, fumat, radiatii UV, infectii virotice, etc.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Aici gasiti comunicatul de presa (inclusiv clip si grafic):&amp;nbsp;&lt;a href=&quot;http://www.sanger.ac.uk/about/press/2013/130814.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.sanger.ac.uk/about/press/2013/130814.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Articol limba romana:&amp;nbsp;&lt;a href=&quot;http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/un-studiu-genetic-a-descoperit-originea-comuna-a-mai-multor-tipuri-de-cancere-11255017&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/un-studiu-genetic-a-descoperit-originea-comuna-a-mai-multor-tipuri-de-cancere-11255017&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17098/un-pas-mai-departe-in-identificarea-cauzelor-cancerului</guid>
<pubDate>Thu, 15 Aug 2013 18:57:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Descoperire medicală: până la 40% dintre cazurile de dureri cronice de spate pot fi vindecate cu antibiotice</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15749/descoperire-medicala-pana-la-40-dintre-cazurile-de-dureri-cronice-de-spate-pot-fi-vindecate-cu-antibiotice</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Am citit în &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.guardian.co.uk/society/2013/may/07/antibiotics-cure-back-pain-patients&quot;&gt;The Guardian &lt;/a&gt;că o echipă de cercetători danezi, în urma unui studiu de mai mulţi ani, au descoperit că până la 40% dintre cazurile de dureri cronice de spate pot fi vindecate printr-un tratament cu antibiotice, evitându-se operaţia. Durerile de spate sunt cauzate de bacterii. În cadrul articolului se mai spune că descoperirea va avea un asemenea impact asupra medicinii, încât ar merita premiul Nobel.&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15749/descoperire-medicala-pana-la-40-dintre-cazurile-de-dureri-cronice-de-spate-pot-fi-vindecate-cu-antibiotice</guid>
<pubDate>Tue, 07 May 2013 19:30:34 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Stiati ca exista fiinte care au sânge albastru?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15035/stiati-ca-exista-fiinte-care-au-sange-albastru</link>
<description>Acestea sint molustele, a caror hemoglobina contine cupru in loc de fier.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15035/stiati-ca-exista-fiinte-care-au-sange-albastru</guid>
<pubDate>Mon, 18 Mar 2013 15:56:39 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce ni se încreţesc degetele în apă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12436/de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa</link>
<description>&lt;a href=&quot;http://www.descopera.ro/dnews/10443093-de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa-cercetatorii-au-aflat-raspunsul-video&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.descopera.ro/dnews/10443093-de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa-cercetatorii-au-aflat-raspunsul-video&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Se pare ca degetele nu ni se incretesc de la imbibarea cu apa(asa cum si eu credeam)</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12436/de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa</guid>
<pubDate>Wed, 09 Jan 2013 12:28:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>La şobolani, modificările epigenetice sunt moştenite de următoarele cel puţin 2 generaţii...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/11232/la-sobolani-modificarile-epigenetice-sunt-mostenite-de-urmatoarele-cel-putin-2-generatii</link>
<description>S-a observat că urmaşii femelelor de şobolan care au fost expuse la nicotină în perioada de gestaţie dau, la rându-le naştere la pui care se îmbolnăvesc de astm, deşi nu intră în contact direct cu nicotina niciodată.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Explicaţia cea mai probabilă e legată de modificările epigenetice care apar la &amp;quot;bunicii&amp;quot; expuşi la nicotină, modificări care se pare că sunt moştenite de generaţiile următoare (dacă în cazul primei generaţii de urmaşi acest lucru era predictibil, fiind vrba de expunere la nicotină în stadiu embrionar, la a doua generaţie de urmaşi afecţiunea a venit ca o surpriză pentru cercetători). Nicotina a afectat nu doar celulele plămânilor, ci şi gameţii, prin mecanisme epigenetice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai multe detalii:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.economist.com/news/science-and-technology/21565573-some-effects-smoking-may-be-passed-grandmother&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.economist.com/news/science-and-technology/21565573-some-effects-smoking-may-be-passed-grandmother&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/11232/la-sobolani-modificarile-epigenetice-sunt-mostenite-de-urmatoarele-cel-putin-2-generatii</guid>
<pubDate>Wed, 14 Nov 2012 12:49:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Tratament experimental (rozatoare) tintit al cancerului</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10703/tratament-experimental-rozatoare-tintit-al-cancerului</link>
<description>&lt;p&gt;
	Cea mai comuna abordare in tratamentul cancerului este distrugerea celulelor canceroase - sunt cunoscute multe metode numai ca impactul nu este suficient de tintit, afectand si celulele sanatoase.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Iata o stire care a circulat in presa privind un progres promitator al unor cercetatori francezi, privind obtinerea unei molecule care poate ghida agentul anticancerigen strict la celulele canceroase, efect spectaculos dovedit la soareci.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Sursa originala :&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.univ-poitiers.fr/cancer-une-nouvelle-molecule-therapeutique-qui-ne-s-attaque-qu-aux-cellules-tumorales--707451.kjsp?RH=1184053739038&quot;&gt;http://www.univ-poitiers.fr/cancer-une-nouvelle-molecule-therapeutique-qui-ne-s-attaque-qu-aux-cellules-tumorales--707451.kjsp?RH=1184053739038&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10703/tratament-experimental-rozatoare-tintit-al-cancerului</guid>
<pubDate>Fri, 05 Oct 2012 07:09:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Au credinta si leacurile naturiste efect asupra cancerului ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10430/au-credinta-si-leacurile-naturiste-efect-asupra-cancerului</link>
<description>&lt;p&gt;
	Persista inca in randul romanilor prejudecati privind rolul curativ al rugaciunilor si, in special, a unor leacuri naturiste comercializate de persoane fara scrupule.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Va invit sa cititi declaratiile unui medic oncolog cu experienta de 30 de ani privind cancerul in general si rolul nefast al unor &quot;solutii&quot; paramedicale.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Peste_15_ani-numarul_total_de_cazuri_de_cancer_va_creste_cu_50_0_778122443.html#&quot;&gt;http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Peste_15_ani-numarul_total_de_cazuri_de_cancer_va_creste_cu_50_0_778122443.html#&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10430/au-credinta-si-leacurile-naturiste-efect-asupra-cancerului</guid>
<pubDate>Sat, 22 Sep 2012 07:17:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Au fost identificate 5 gene implicate in conformatia fetei umane</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10288/au-fost-identificate-5-gene-implicate-in-conformatia-fetei-umane</link>
<description>&lt;p&gt;
	Informatia a circulat si in presa romaneasca, preluata de pe BBC, care a preluat la randul lor o comunicare stiintifica de pe plosgenetics.org. Este interesant, deoarece deschide noi domenii, de pilda in criminalistica. Nu mai e mult pana cand o sa fie ca in fimele SF, probele biologice o sa conduca la identificarea imediata a autorului unui delict - via bio-baze de date.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-19566022&quot;&gt;http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-19566022&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Pe de alta parte, ma gandesc ca totusi aceste gene nu determina chiar 100% infatisarea, mai pot interveni si conditii de mediu, nu ? Ce parere aveti ?&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10288/au-fost-identificate-5-gene-implicate-in-conformatia-fetei-umane</guid>
<pubDate>Sat, 15 Sep 2012 07:16:00 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Noua specie de maimuta - Lesula</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10235/noua-specie-de-maimuta-lesula</link>
<description>&lt;p&gt;
	Am zice ca nu prea mai sunt animale (mari) de descoperit, dar mai apar surprize - iata o noua specie de maimuta descoperita in Congo (seamana cu mine la chip - dovada ca suntem intr-adevar rude !).&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.bbc.co.uk/nature/19556915&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.bbc.co.uk/nature/19556915&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Asta mi-a adus aminte de o posibila noua specie umanoida descoperita in China - &amp;nbsp;ar putea fi un hibrid Homo Sapiens sau chiar o specie care a evoluat separat:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-17370170&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-17370170&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Sunt dovezi ca natura cauta mereu sa se adapteze conditiilor de mediu - &quot;evolutia&quot;, din punct de vedere filogenetic, nu este liniara si nici nu are un &quot;sens unic&quot;.&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10235/noua-specie-de-maimuta-lesula</guid>
<pubDate>Thu, 13 Sep 2012 11:44:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Acupunctura, sigura sau nu ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10062/acupunctura-sigura-sau-nu</link>
<description>&lt;p&gt;
	Printre leacurile populare, acupunctura se distinge prin efecte certe, fiind acceptata ca practica medicala oficiala in multe state. Din pacate, efectele tratamentelor au fost constatate empiric, fara sa se parcurga complet metoda stiintifica - fapt care creeaza riscuri semnificative, mergand pana la decese. In replica, se spune ca riscurile medicale sunt mult mai mici decat in cazul altor metode de tratament.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.newscientist.com/article/dn22247-acupuncture-treatment-is-not-as-safe-as-advertised.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.newscientist.com/article/dn22247-acupuncture-treatment-is-not-as-safe-as-advertised.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Cum vedeti lucrurile, este sigur sau nu ? Ati apela la aceasta metoda de tratament in detrimentul uneia clasice ?&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;PS&lt;/strong&gt;: poate va intrebati daca in Romania este legala sau nu. Raspuns: este &lt;strong&gt;legala&lt;/strong&gt;, in &amp;nbsp;conditiile in care specialistii sunt acreditati de INMCA. Iata cine este IMCA:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;em&gt;&quot;Institutul National de Medicina Complementara si Alternativa “Prof. Dr. Florin Bratila” (INMCA), este o unitate medicala subordonata direct Ministerului Sanatatii, infiintata in baza Ordinului Nr. 1329/26.07.2007 emis de Ministrul Sanatatii si HG Nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii Publice cu modificarile si completarile ulterioare si a Legii Nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, prin transformarea Centrului National de Acupunctura si Homeopatie Bucuresti (CNAH infiintat potrivit Ordinului Nr. 1198/15.10.1990, emis de catre Ministerul Sanatatii in temeiul HG Nr. 961/1990).&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;
&lt;div&gt;
	&lt;em&gt;INMCA functioneaza ca un ambulator de specialitate pe baza de contract incheiat cu Casa de Asigurari de Sanatate Bucuresti.&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&lt;em&gt;INMCA este un centru integrat de terapie, invatamant, cercetare si indrumare metodologica de specialitate in domeniul acupuncturii si tehnicilor inrudite, homeopatiei si api-fitoterapiei.&quot;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10062/acupunctura-sigura-sau-nu</guid>
<pubDate>Sat, 08 Sep 2012 15:03:44 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Noua ipoteza privind efectul Placebo</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10061/noua-ipoteza-privind-efectul-placebo</link>
<description>&lt;p&gt;
	Plecand de la premisa realitatii acestuia, un biolog britanic vine cu o noua ipoteza privind originea efectului Placebo: se pare ca in trecutul speciei umane (dar si la animale), pe vremea cand alimentatia era precara si nesigura, evolutia a plasat in creier un &quot;intrerupator&quot; al efortului imun - si asta pentru ca organismul nu putea sustine mecanismul imunitar la nivel ridicat pe termen lung.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	In urma cu vreo 10.000 de ani, alimentatia a devenit indestulatoare odata cu generalizarea agro-zootehniei, evolutia schimband abordarea si dotandu-ne cu un raspuns imun permanent, dar vechiul intrerupator din creier a ramas si el - putand fi activat inclusiv prin mecanismul Placebo.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.newscientist.com/article/mg21528812.300-evolution-could-explain-the-placebo-effect.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.newscientist.com/article/mg21528812.300-evolution-could-explain-the-placebo-effect.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10061/noua-ipoteza-privind-efectul-placebo</guid>
<pubDate>Sat, 08 Sep 2012 14:42:20 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Stiati ca puteti sa deveniti un copac dupa ...?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/9503/stiati-ca-puteti-sa-deveniti-un-copac-dupa</link>
<description>&lt;p&gt;
	am gasit un post pe 9gag, unde dupa incinerare, in urna respectiv se baga o samanta care se va hrani si cu o parte din cenusa.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://9gag.com/gag/5129680&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://9gag.com/gag/5129680&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Mie mi se pare interesant.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Cum ar fi ca cimitirile sa fie pline de copaci inloc de betoane si mausolee cat mai mari si de neam prost.&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/9503/stiati-ca-puteti-sa-deveniti-un-copac-dupa</guid>
<pubDate>Wed, 22 Aug 2012 16:03:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum sa ne crestem performantele in sport ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/9351/cum-sa-ne-crestem-performantele-in-sport</link>
<description>&lt;p&gt;
	Va supun atentiei un articol care, fara sa aduca mari noutati, vine &lt;strong&gt;sa confirme&lt;/strong&gt; un fapt &amp;nbsp;pe care cred ca l-ati observat si voi in practica: &lt;strong&gt;pentru cresterea rezultatelor&lt;/strong&gt; este nevoie de &lt;strong&gt;concentrare&amp;nbsp;NU &lt;/strong&gt;asupra miscarilor, muschilor, instrumentului sportiv, etc, &lt;strong&gt;CI asupra targhetului, exteriorului&lt;/strong&gt; in general !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Practic, trebuie &lt;strong&gt;sa suprimam constientul&lt;/strong&gt; si sa ne lasam purtati de mecanismele automate, sa intram in &quot;transa&quot; specifica. Evident, concentrarea trebuie sa completeze &lt;strong&gt;deprinderile &quot;achizitionate&quot; de creier prin mii-zeci de mii de exercitii repetitive&lt;/strong&gt;.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.adevarul.ro/actualitate/Fluxul_mental_naste_maestri_in_orice_0_757124510.html#&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.adevarul.ro/actualitate/Fluxul_mental_naste_maestri_in_orice_0_757124510.html#&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	PS: In context, poate cineva dintre voi sa ne desconspire vreun &lt;strong&gt;secret &lt;/strong&gt;care-l face &quot;maestru&quot; in vreun sport/exercitiu sportiv ?&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/9351/cum-sa-ne-crestem-performantele-in-sport</guid>
<pubDate>Sat, 18 Aug 2012 08:11:08 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Importanta descoperire genetica - ARN-ul este sever modificat de o enzima &quot;nefasta&quot;</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/6705/importanta-descoperire-genetica-arn-ul-este-sever-modificat-de-o-enzima-nefasta</link>
<description>&lt;p&gt;
	Zilele trecute a fost realizata o importanta descoperire genetica:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- Este stiut ca daca elicea dubla de &lt;strong&gt;ADN &lt;/strong&gt;este sablonul, punerea lui in opera (construirea proteinelor corpului) se face indirect, prin intermediul unei copii cu elice simpla - respectiv &lt;strong&gt;ARN&lt;/strong&gt;-ul. Se credea ca acesta este o copie perfecta a ADN-ului - tocmai s-a descoperit ca &lt;strong&gt;mai intervine un proces perturbator natural (&quot;metilare&quot;)&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;care afecteaza (reversibil !) informatia ARN - functie de actiunea unei anumite &lt;strong&gt;enzime &quot;nefaste&quot;.&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- Rezultatul acestei interferente este foarte interesant:&lt;strong&gt; nu este modificata structura anumitor proteine fabricate in mod normal - CI CANTITATEA SI MOMENTUL IN CARE VOR FI FABRICATE&lt;/strong&gt;. Excesul nefast al enzimei stimulatoare a procesului de metilare a ARN-ului este legat de boli ca obezitatea, cancerul, autismul, Alzheimer, schizofrenia, etc.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.brightsurf.com/news/headlines/75977/Researchers_reveal_an_RNA_modification_influences_thousands_of_genes.html#.T7uZM9x1CQw&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.brightsurf.com/news/headlines/75977/Researchers_reveal_an_RNA_modification_influences_thousands_of_genes.html#.T7uZM9x1CQw&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/6705/importanta-descoperire-genetica-arn-ul-este-sever-modificat-de-o-enzima-nefasta</guid>
<pubDate>Tue, 22 May 2012 15:16:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce sunt unii oameni mai inclinati spre spiritualitate ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/5171/de-ce-sunt-unii-oameni-mai-inclinati-spre-spiritualitate</link>
<description>&lt;p&gt;
	Un studiu mai vechi afirma ca ar fi fost identificat in creier un &quot;punct al lui Dumnezeu&quot;. Iata ca un nou studiu nuanteaza ideea, dovedind ca persoanele inclinate spre spiritualitate au o functionalitate redusa a lobului parietal si mai ridicata in lobul frontal.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Ceea ce mi se pare de subliniat este ideea ca &quot;felul nostru de a fi&quot;, constiinta, abilitatile si celelalte caracteristici psihosomatice personale sunt determinate preponderent de structura cerebelului nostru si de modul in care diferitele sectiuni ale creierului uman (aparute la momente diferite ale evolutiei) colaboreaza/interfereaza.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Deci nimic altceva decat o masina la lucru ...&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://scitechdaily.com/spirituality-involves-more-than-just-a-god-spot-in-the-brain/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://scitechdaily.com/spirituality-involves-more-than-just-a-god-spot-in-the-brain/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;PS:&lt;/strong&gt; Cateva zile mai tarziu am citit si un interesant articol Scientia (Andreea Dogaru) &amp;nbsp; - se pare ca s-a descoperit zona cerebrala care genereaza preferinta spre o societate egalitarista (tradus: conceptii politice de stanga) !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.scientia.ro/homo-humanus/75-granitele-gandirii/3368-societatea-perfecta-si-creierul-uman.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.scientia.ro/homo-humanus/75-granitele-gandirii/3368-societatea-perfecta-si-creierul-uman.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/5171/de-ce-sunt-unii-oameni-mai-inclinati-spre-spiritualitate</guid>
<pubDate>Sun, 22 Apr 2012 15:27:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>A fost &quot;desfiintat&quot; monopolul ADN/ARN privind transmiterea informatiei genetice ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/5123/a-fost-desfiintat-monopolul-adn-arn-privind-transmiterea-informatiei-genetice</link>
<description>&lt;p&gt;
	Unul din argumentele (logic gresite din start) creationiste suna cam asa: &quot;probabilitatea ca materia sa se organizeze spontan exact in forma necesara Vietii este infinitezimala&quot;- deci este rezultatul unui Creator.&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	Ultimile cercetari ale biologiei sintetice au demonstrat ca ADN/ARN-ul nu sunt singura solutie pentru transmiterea informatiei urmatoarei generatii (proces specific Vietii in forma pe care o cunoastem), existand variante biochimice care pot face acelasi lucru - pur si simplu ADN/ARN au fost constituite din elementele disponibile abundent pe Terra.&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	Aceasta descoperire este atat un argument privind aparitia spontana a vietii in forme diverse cat si o deschidere de noi domenii in exobiologie.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.newscientist.com/article/dn21720-move-over-dna-six-new-molecules-can-carry-genes.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.newscientist.com/article/dn21720-move-over-dna-six-new-molecules-can-carry-genes.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/5123/a-fost-desfiintat-monopolul-adn-arn-privind-transmiterea-informatiei-genetice</guid>
<pubDate>Sat, 21 Apr 2012 11:18:06 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Rezistenta bacteriilor la antibioticele moderne este scrisa de miliarde de ani in ADN-ul lor !</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/4788/rezistenta-bacteriilor-la-antibioticele-moderne-este-scrisa-de-miliarde-de-ani-in-adn-ul-lor</link>
<description>&lt;p&gt;
	Se pare ca inca o idee gresita este demontata, rezistenta &quot;moderna&quot; a bacteriilor la antibiotice nu este o acumulare recenta, este scrisa demult in codul lor genetic. Nu e de mirare, probabil ca si in codul nostru genetic sunt codate caracteristici inhibate ale inaintasilor biologici.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.dailymail.co.uk/health/article-2128564/Antibiotic-resistant-bacteria-ancient-cave-create-new-drugs.html&quot;&gt;http://www.dailymail.co.uk/health/article-2128564/Antibiotic-resistant-bacteria-ancient-cave-create-new-drugs.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Tradus binisor:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.realitatea.net/o-super-bacterie-descoperita-intr-o-pestera-ar-putea-schimba-medicina_932578.html&quot;&gt;http://www.realitatea.net/o-super-bacterie-descoperita-intr-o-pestera-ar-putea-schimba-medicina_932578.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/4788/rezistenta-bacteriilor-la-antibioticele-moderne-este-scrisa-de-miliarde-de-ani-in-adn-ul-lor</guid>
<pubDate>Thu, 12 Apr 2012 20:53:51 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Putem trai fara puls ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/4365/putem-trai-fara-puls</link>
<description>&lt;p&gt;
	Opinia mea este ca omul este o creatura imperfecta, este doar ceea ce a reusit caznit &lt;strong&gt;evolutia biologica&lt;/strong&gt;. Pentru supravietuirea speciei, va fi nevoie in curand sa trecem la etapa &lt;strong&gt;evolutiei tehnologice&lt;/strong&gt;, corectand neajunsurile unui trup din &quot;carne si oase&quot;. Ne vom elibera astfel de povara inerentei decrepitudini biologice, prilej sa dam frau liber destinului nostru expansionist - cu atat mai mult cu cat deja simtim in ceafa rasuflarea masinilor inteligente !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Iata aici un exemplu al unei asemenea corectii: la ce bun sa avem puls ? Pentru aritmii ?&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.newscientist.com/blogs/nstv/2012/03/man-with-no-pulse-how-turbines-can-replace-a-heart.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.newscientist.com/blogs/nstv/2012/03/man-with-no-pulse-how-turbines-can-replace-a-heart.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/4365/putem-trai-fara-puls</guid>
<pubDate>Mon, 02 Apr 2012 17:46:19 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>