<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Intrebari recente in STIATI CA?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/questions/stiati-ca</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Stiati ca experimentul Pound-Rebka poate sa explice altfel decat teoria lui Hubble redshift-ul stelelor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26821/stiati-ca-experimentul-pound-rebka-poate-sa-explice-altfel-decat-teoria-lui-hubble-redshift-ul-stelelor</link>
<description>&lt;p&gt;Am fost perfect de acord cu comentariul lui Pav din 21 februarie 2021 (la intrebarea&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://scientia.ro/qa/19234/deplasarea-spre-rosu-a-spectrului-de-la-stelele-indepartate-este-cauzata-de-indepartarea-stelelor-una-de-alta&quot;&gt;Deplasarea spre rosu a spectrului de la stelele indepartate este cauzata de indepartarea stelelor una de alta? - Scientia QA&lt;/a&gt;&amp;nbsp;) Pe forum.scientia.ro este un utilizator (calahan) care are din cand in cand postari interesante si de acolo mi-a venit ideea sa caut ce-i experimentul Pound-Rebka:&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Pound%E2%80%93Rebka_experiment&quot;&gt;Pound–Rebka experiment - Wikipedia&lt;/a&gt;&amp;nbsp;: (1959) &quot;...&lt;span style=&quot;color:rgb(32, 33, 34); font-family:sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;In the Pound–Rebka experiment, the emitter was placed at the top of a tower with the receiver at the bottom.&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/General_relativity&quot;&gt;General relativity&lt;/a&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(32, 33, 34); font-family:sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;predicts that the gravitational field of the Earth will cause a photon emitted downwards (towards the Earth) to be blueshifted (i.e. its frequency will increase)...&quot; iar la iesirea din campul gravitational apare redshift-ul. Fara sa se cunoasca masa stelelor din Legea lui Hubble este greu sa se calculeze redshift-ul conform experimentului Pound-Rebka.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26821/stiati-ca-experimentul-pound-rebka-poate-sa-explice-altfel-decat-teoria-lui-hubble-redshift-ul-stelelor</guid>
<pubDate>Sun, 04 Jul 2021 06:57:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Despre filoxera</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26787/despre-filoxera</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit un articol interesant despre filoxera. Nu stiam ce fel de &quot;boala&quot; este. Imi aduceam aminte ca viile noastre au fost decimate de filoxera. Atunci am cautat pe Google si am aflat ca nu este o boala, ci este un daunator. Mai multe in&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://evz.ro/afacerea-filoxera-americanii-ne-au-vandut-americanii-ne-au-vandut-mai-intai-bolile-mai-intai-bolile-pentru-a-le-cumpara-apoi-medicamentele.html&quot;&gt;https://evz.ro/afacerea-filoxera-americanii-ne-au-vandut-americanii-ne-au-vandut-mai-intai-bolile-mai-intai-bolile-pentru-a-le-cumpara-apoi-medicamentele.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26787/despre-filoxera</guid>
<pubDate>Wed, 03 Mar 2021 03:45:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Curiosul caz al verbului ”to sanction”.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26544/curiosul-caz-al-verbului-to-sanction</link>
<description>În limba engleză, ”to sanction” este folosit atât cu sensul de a sancționa, a pedepsi, cât și cu cel de a autoriza, a permite ori aproba o anumită acțiune. Straniu, nu-i așa?</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26544/curiosul-caz-al-verbului-to-sanction</guid>
<pubDate>Tue, 16 Jun 2020 00:03:00 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Starlink, proiectul despre care se vorbește mai puțin al lui Elon Musk și SpaceX</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26540/starlink-proiectul-despre-care-se-vorbeste-mai-putin-al-lui-elon-musk-si-spacex</link>
<description>&lt;p&gt;Am dat într-un articol&amp;nbsp;PressOne peste un film de prezentare de pe un canal Youtube foarte interesant - Real Engineering, videoclip care prezintă proiectul pentru un Internet planetar de mare viteză al viitorului bazat pe o constelație de 12000 de sateliți plasați pe orbită foarte joasă (în final vor fi poate chiar 42000 de sateliți), proiect al SpaceX&amp;nbsp;numit Starlink.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Dincolo de detaliile tehnice extrem de interesante, din clip puteți afla și multe alte lucruri, de pildă despre&amp;nbsp;lupta dintre cei mai mari actori de pe piețele financiare globale pentru conexiuni de cât mai mare viteză la Internet, într-un context în care câteva zeci de milisecunde pot face diferențe de miliarde de dolari.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Subtitrarea în engleză are niște probleme către final, dar o puteți activa pe cea generată automat, dacă simțiți nevoia de așa ceva.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=giQ8xEWjnBs&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=giQ8xEWjnBs&lt;/a&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Articolul PressOne, aici:&lt;br&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://pressone.ro/starlink-internetul-care-vine-din-cer&quot;&gt;https://pressone.ro/starlink-internetul-care-vine-din-cer&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26540/starlink-proiectul-despre-care-se-vorbeste-mai-putin-al-lui-elon-musk-si-spacex</guid>
<pubDate>Thu, 11 Jun 2020 04:29:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>2 pagini de istorie americana...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26527/2-pagini-de-istorie-americana</link>
<description>&lt;p&gt;Uitandu-ma in continuare la serialul &quot;Omul din Castelul Inalt&quot;, care, incepand cu sezonul 2, nu s-a mai ridicat la nivelul primului sezon si a scazut constant dpdv calitativ, am ajuns sa aflu si despre 2 episoade&amp;nbsp;de istorie americana de care nu stiam, despre taberele (for the lack of a better term)&amp;nbsp;de japonezi-americani de pe teritoriul SUA pe perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, si despre asa-numitul&amp;nbsp;Chinese Exclusion Act, o lege federala din 1882 care interzicea imigratia muncitorilor chinezi in America. Pe aceasta din urma tema exista si un documentar PBS.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Internment_of_Japanese_Americans&quot;&gt;https://en.wikipedia.org/wiki/Internment_of_Japanese_Americans&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Chinese_Exclusion_Act&quot;&gt;https://en.wikipedia.org/wiki/Chinese_Exclusion_Act&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=FbBatK7JWYc&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=FbBatK7JWYc&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26527/2-pagini-de-istorie-americana</guid>
<pubDate>Sat, 23 May 2020 18:38:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Stirea zilei. Kim Jong-un nu e dintr-un film SF. Oficial.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26526/stirea-zilei-kim-jong-un-nu-e-dintr-un-film-sf-oficial</link>
<description>&lt;p&gt;Habar nu aveam ca lumea intreaga astepta aceasta dezmintire oficiala din partea Phenian-ului. Dar ea a&amp;nbsp;venit azi,&amp;nbsp;pare-se. Kim nu e din filmele cu propulsie warp:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.telegraph.co.uk/news/2020/05/22/north-korean-regime-finally-admits-kim-jong-un-cannot-magically/&quot;&gt;https://www.telegraph.co.uk/news/2020/05/22/north-korean-regime-finally-admits-kim-jong-un-cannot-magically/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26526/stirea-zilei-kim-jong-un-nu-e-dintr-un-film-sf-oficial</guid>
<pubDate>Fri, 22 May 2020 19:01:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>O particularitate a limbii engleze. Substantivele care desemneaza grupuri de oameni.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26520/o-particularitate-a-limbii-engleze-substantivele-care-desemneaza-grupuri-de-oameni</link>
<description>&lt;p&gt;Poate e lucru bine stiut de oricine a studiat engleza in scoala. Nu a fost cazul meu, asa ca descoperirea asta m-a surprins. Si anume, sa vad formulari de genul: &quot;The team are outside&quot; , &quot;The audience are wearing different wigs.&quot; sau &quot;The jury were undecided&quot;. Am citit&amp;nbsp;ca, in functie de context, asemenea substantive (&quot;collective nouns&quot;) sunt urmate de verb fie la singular, fie la plural.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.gingersoftware.com/content/grammar-rules/nouns/collective-nouns/&quot;&gt;https://www.gingersoftware.com/content/grammar-rules/nouns/collective-nouns/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.grammar-monster.com/glossary/collective_nouns.htm&quot;&gt;https://www.grammar-monster.com/glossary/collective_nouns.htm&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Contraintiuitiv pentru un vorbitor nativ de romana, nu-i asa?&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26520/o-particularitate-a-limbii-engleze-substantivele-care-desemneaza-grupuri-de-oameni</guid>
<pubDate>Sun, 17 May 2020 05:20:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Premiul Nobel pentru Medicina 2017. Ritmul circadian - explicatia biologica.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25683/premiul-nobel-pentru-medicina-2017-ritmul-circadian-explicatia-biologica</link>
<description>A fost decernat Nobelul pentru Medicina pe 2017 pentru explicatia biologica a faptului ca dormim noaptea si suntem treji ziua. Castigatorii sunt Jeffrey Hall de la Universitatea din Maine, Michael Rosbash de la Universitatea Brandeis din Massachusetts si Michael Young de la Universitatea Rockefeller din New York.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe scurt, povestea este ca, in anii 80, cei trei cercetatori au izolat o gena despre care au considerat ca este responsabila pentru controlul asa-numitului ceas biologic al musculitei Drosophila. Hall si Rosbash au descoperit ulterior si o proteina codificata de gena respectiva si al carei nivel in organism variaza pe o perioada de 24 de ore, crescand noaptea si scazand ziua.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25683/premiul-nobel-pentru-medicina-2017-ritmul-circadian-explicatia-biologica</guid>
<pubDate>Mon, 02 Oct 2017 15:32:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care sunt oceanele planetei noastre? Există Oceanul Sudic (ori de Sud)?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25552/care-sunt-oceanele-planetei-noastre-exista-oceanul-sudic-ori-de-sud</link>
<description>&lt;p&gt;Am auzit o stire acum cativa ani referitoare la delimitarea de catre hidrologi a unui ocean, denumit Oceanul Sudic, parca. Este ceva oficial? S-au schimbat cartile de geografie in sensul asta?&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Întrebarea este din arhiva Q&amp;amp;A.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25552/care-sunt-oceanele-planetei-noastre-exista-oceanul-sudic-ori-de-sud</guid>
<pubDate>Sun, 11 Jun 2017 05:26:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Știați de existența unei teorii despre o stea companion a Soarelui?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25074/stiati-de-existenta-unei-teorii-despre-o-stea-companion-a-soarelui</link>
<description>&lt;p&gt;Încă din 1984 a fost propusă în revista &lt;em&gt;Nature&lt;/em&gt; ideea existenței unei stele companion a Soarelui ca o posibilă explicație pentru aparenta periodicitate a extincțiilor în masă care au avut loc pe Terra.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Până azi habar nu aveam de asta, iar dacă aș fi auzit&amp;nbsp;așa ceva, să zicem, de la un coleg de serviciu, aș fi catalogat informația ca pseudoștiință, în cel mai bun caz.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Totuși, în cele câteva minute de lectură online pe tema acestei presupuse stele, botezată Nemesis, nu am găsit vreo pagină web unde ideea să fie respinsă cu argumente solide.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a href=&quot;http://swanson.bol.ucla.edu/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://swanson.bol.ucla.edu/&lt;/a&gt;&lt;br&gt;&lt;a href=&quot;http://www2.lbl.gov/Science-Articles/Archive/extinctions-nemesis.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www2.lbl.gov/Science-Articles/Archive/extinctions-nemesis.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25074/stiati-de-existenta-unei-teorii-despre-o-stea-companion-a-soarelui</guid>
<pubDate>Sun, 05 Mar 2017 15:41:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Teorema de punct fix a lui Brouwer. Aplicații practice.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25068/teorema-de-punct-fix-a-lui-brouwer-aplicatii-practice</link>
<description>Am descoperit astă-seară această teoremă din topologie care, formulată în limbaj comun, sună cam așa: dacă avem o suprafață continuă (sau un volum continuu, adică fără găuri sau discontinuități) pe care o/îl putem deforma (roti, întinde, mări, micșora, deforma, fără a o/îl rupe), cel puțin un punct de pe respectiva suprafață ori din respectivul volum va rămâne pe poziția inițială.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Consecințe interesante:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
- oricât am mesteca într-un pahar cu lichid, măcar o moleculă se va găsi la final pe poziția inițială;&lt;br /&gt;
- o versiune rotită, mărită sau micșorată a unei hărți, pusă peste original, va avea cel puțin un punct suprapus peste cel corespunzător din harta originală;&lt;br /&gt;
- dacă mă aflu într-un punct oarecare dintr-o localitate a cărei hartă o am și las harta să cadă pe sol, există măcar un punct pe hartă care se află chiar deasupra punctului pe care îl reprezintă (o soluție universală de marcaj de genul ”Vă aflați aici!”)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai multe pe tema asta găsiți pe Internet. Eu am citit acest articol: &lt;a href=&quot;https://modulouniverse.wordpress.com/2015/02/23/brouwers-fixed-point-theorem/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://modulouniverse.wordpress.com/2015/02/23/brouwers-fixed-point-theorem/&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ce m-ar interesa e să aflu cât mai multe posibile aplicații practice ale acestui fenomen.</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25068/teorema-de-punct-fix-a-lui-brouwer-aplicatii-practice</guid>
<pubDate>Sat, 04 Mar 2017 18:49:56 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum apare portanta?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24924/cum-apare-portanta</link>
<description>Forta portanta apare din cauza diferentei de presiune dintre fata de sus a aripii si fata de jos a aripii. Din cauza profilului convex al aripii, pe fata de sus viteza de curgere a aerului este mult mai mare decat pe fata de jos a aripii care este plana sau usor concava. Din cauza vitezei mari de curgere a aerului pe dosul aripii, componentele impulsurilor moleculare ale aerului, normale la suprafata aripii sunt mult mai mici. Ceeace face ca pe dosul aripii apare o presiune mult mai mica. Adica apare o depresiune. &amp;nbsp;&amp;nbsp;Pe partea de jos a aripii viteza de circulatie a aerului fiind mult mai mica, componenele impulsurilor moleculare normale la suprafata sunt mai mari si creaza o presiune mai mare. Diferenta de presiune dintre cele doua fete face de fapt presiune care &amp;nbsp;genereaza &amp;nbsp;forta portanta a aripii. Pentru ca sa apara forta portanta este obligatoriu ca sa circule aerul cu viteza mare. Daca nu mai circula aerul nu mai este portanta si avionul cade.</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24924/cum-apare-portanta</guid>
<pubDate>Wed, 14 Dec 2016 12:14:46 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum zboară avioanele?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24901/cum-zboara-avioanele</link>
<description></description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24901/cum-zboara-avioanele</guid>
<pubDate>Thu, 17 Nov 2016 17:44:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Evolutia in actiune si rezistenta la antibiotice (video)</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24876/evolutia-in-actiune-si-rezistenta-la-antibiotice-video</link>
<description>Am dat peste un clip video despre cat de rapida este adaptarea bacteriilor la antibiotice administrate in doze din ce in ce mai mari. Mi s-a parut foarte interesant si pun linkul si aici. Are subtitrare in engleza.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://player.vimeo.com/video/180908160&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://player.vimeo.com/video/180908160&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24876/evolutia-in-actiune-si-rezistenta-la-antibiotice-video</guid>
<pubDate>Mon, 24 Oct 2016 16:45:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Statia Spatiala Internationala deasupra orasului tau</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24615/statia-spatiala-internationala-deasupra-orasului-tau</link>
<description>Poate stiti ca in seara de 2 aprilie ISS a traversat cerul Romaniei, timp de 7-8 minute, de la SV la NE, aproape la zenit, in jurul orei 8:50 PM.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru cei interesati de subiect, iata pagina NASA de unde puteti afla cand vor fi urmatoarele momente cand veti putea vedea Statia, daca aveti noroc de cer senin:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://spotthestation.nasa.gov/sightings/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://spotthestation.nasa.gov/sightings/&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24615/statia-spatiala-internationala-deasupra-orasului-tau</guid>
<pubDate>Sat, 02 Apr 2016 23:48:39 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Punctul de pe suprafața Pămîntului aflat la cea mai mare distanță de centru</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22728/punctul-de-pe-suprafata-pamintului-aflat-la-cea-mai-mare-distanta-de-centru</link>
<description>Știm cu toții că punctul de pe suprafața Pămîntului aflat la cea mai mare altitudine este vîrful Everest din munții Himalaya. Asta dacă definim altitudinea față de nivelul mării. Dacă însă luăm ca parametru distanța pînă la centrul Pămîntului, Everestul nu mai este punctul cel înalt, ci onoarea îi revine unui vîrf din Ecuador, și anume vîrful Chimborazo din Anzii Cordilieri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asta se întîmplă din cauza formei ușor turtite a Pămîntului, care face ca la ecuator nivelul mării să fie mai departe de centrul planetei decît la poli.</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22728/punctul-de-pe-suprafata-pamintului-aflat-la-cea-mai-mare-distanta-de-centru</guid>
<pubDate>Mon, 29 Dec 2014 05:49:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Repetenția în lume</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22638/repetentia-in-lume</link>
<description>Noi românii sîntem obișnuiți cu ideea că dacă un elev nu atinge un nivel minim de rezultate școlare atunci rămîne repetent. Prin asta elevul ajunge într-o clasă cu o medie de vîrstă mai mică decît a lui și învață din nou aceleași materii, în speranța că de data asta le va învăța mai bine. Procedeul acesta a devenit deja o tradiție și ni se pare că așa trebuie făcut.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar știați că există în lume o mulțime de țări deștepte – de exemplu Danemarca, Suedia, Norvegia, Japonia, Coreea – unde repetenția nu se practică deloc? În aceste țări se consideră că e mai benefic pentru elevul slab să-și păstreze colegii decît să repete clasa. Există desigur și țări care practică repetenția, de exemplu Statele Unite, Franța, Germania etc. Apoi mai există și țări ca Noua Zeelandă sau Regatul Unit, unde elevii de aceeași vîrstă sînt împărțiți în grupe în funcție de capacitatea de învățare și deci în loc de a rămîne repetenți elevii slabi sînt trecuți la grupele potrivite pentru nivelul lor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oare cine are mai multă dreptate? Care să fie soluția optimă? Ce s-ar potrivi cel mai bine în România?</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22638/repetentia-in-lume</guid>
<pubDate>Wed, 17 Dec 2014 02:35:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>James Watson, căruia i s-a decernat Premiul Nobel în 1962 (descoperirea structurii ADN-ului) îşi vinde medalia primită</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22484/james-watson-caruia-i-s-a-decernat-premiul-nobel-in-1962-descoperirea-structurii-adn-ului-isi-vinde-medalia-primita</link>
<description>Watson îşi vinde medalia pentru că din 2007, în cadrul unui interviu luat de New York Times, a declarat că africanii au un IQ mai mic decât ceilalţi pământeni: &amp;quot;“Politicile noastre sociale sunt bazate pe ideea că inteligenţa lor (a africanilor) este la fel cu a noastră, dar toate testele spun că nu e aşa&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
După aceste afirmaţii comunitatea ştiinţifică l-a marginalizat, nu a mai fost invitatat să susţină nicio prelegere ştiinţifică, a fost dat afară din conducerea companiilor unde colabora pe diverse proiecte, iar veniturile au scăzut dramatic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acum vrea să vândă medalia (evaluată la peste 2 milioane de euro), să facă unele donaţii, să cumpere un tablou de David Hockney şi să aibă şi ceva bani de buzunar...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Watson are 86 de ani.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22484/james-watson-caruia-i-s-a-decernat-premiul-nobel-in-1962-descoperirea-structurii-adn-ului-isi-vinde-medalia-primita</guid>
<pubDate>Sun, 30 Nov 2014 12:12:54 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Fierberea spaghetelor</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21404/fierberea-spaghetelor</link>
<description>&lt;p&gt;
	După cum poate știți, pentru a găti spaghetele trebuie să le fierbem în apă (puțin sărată) timp de circa 7–10 minute, potrivit cu proprietățile diverselor tipuri de spaghete și după gustul fiecăruia – unii le preferă ceva mai moi, iar alții ceva mai tari, &lt;em&gt;al dente&lt;/em&gt;.&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	Dar știați că de fapt nu e nevoie ca apa să fiarbă pe toată durata respectivă? E suficient să dea în clocot, să pui spaghetele în ea și să aștepți puțin, pînă se înmoaie și se scufundă. Atunci poți să stingi focul. Lași spaghetele în apa fierbinte la fel de mult timp (eventual mai prelungești cu 1 minut) și ies la fel de moi ca și cînd focul ar fi aprins.&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	Asta înseamnă că pentru fierberea spaghetelor nu e nevoie de 100°C. Economia de energie poate fi semnificativă, iar confortul bucătarului sporește și el, mai ales vara cînd și așa e prea cald în casă. Iar gustul nu diferă deloc.&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	Așadar avantaje da, dezavantaje nu.&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21404/fierberea-spaghetelor</guid>
<pubDate>Mon, 01 Sep 2014 03:19:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cafeaua, capcana de molii.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21397/cafeaua-capcana-de-molii</link>
<description>Stiu ca am molii in apartament si nu stiu cum sa scap de ele, insa adesea gasesc in cana de/cu cafea, molii inecate. Oare de ce?.</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21397/cafeaua-capcana-de-molii</guid>
<pubDate>Sat, 30 Aug 2014 21:46:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Dupa &quot;Pisica lui Schrodinger&quot;, confirmat si &quot;Motanul Cheshire&quot;</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21120/dupa-pisica-lui-schrodinger-confirmat-si-motanul-cheshire</link>
<description>Va informez privind confirmarea unui alt ciudat efect cuantic - se pare ca ranjetul vicleanului motan Chesire poate calatori separat de motanul insusi !!!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://science.hotnews.ro/stiri-stiinte_fundamentale-17805909-fenomenul-motanului-cheshire-cuantic-observat-premiera.htm&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://science.hotnews.ro/stiri-stiinte_fundamentale-17805909-fenomenul-motanului-cheshire-cuantic-observat-premiera.htm&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si iata o frumoasa surpriza - articolul din 2013 in care acest efect era anticipat, il numeste printre autori pe dl. Sandu Popescu, &amp;nbsp;profesor de fizica la Universitatea din Bristol !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://physicsworld.com/cws/article/news/2013/nov/18/physicists-reveal-a-quantum-cheshire-cat&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://physicsworld.com/cws/article/news/2013/nov/18/physicists-reveal-a-quantum-cheshire-cat&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
PS: Poate cineva sa ne ofere explicatii mai intuitive decat ofera articolul ?</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21120/dupa-pisica-lui-schrodinger-confirmat-si-motanul-cheshire</guid>
<pubDate>Sun, 03 Aug 2014 21:37:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>A fost identificata o noua zona cerebrala: &quot;centrul pesimismului&quot;</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21104/a-fost-identificata-o-noua-zona-cerebrala-centrul-pesimismului</link>
<description>&lt;p&gt;
	Daca v-a scapat cumva, va informez ca a fost identificata o noua zona cerebrala - &lt;em&gt;&quot;habenula&quot;&lt;/em&gt; - cu rol in evitarea unor imprejurari nefaste. Mi s-a parut important sa v-o semnalez din 2 motive:&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- constituie inca o dovada ca toate sentimentele, senzatiile si ceea ce numim &quot;suflet&quot; sunt &quot;hardcoded&quot; in emisferele cerebrale (de fapt, sistemul nervos in ansamblu);&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- demonteaza teoria cum ca ai putea vedea viitorul (precognitia) - iata ca din motive pragmatice, creierul are si zone dedicate anticiparii unor evenimente - de aici si confuzia.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/centrul-pesimismului-identificat-de-cercetatori-12998543&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/centrul-pesimismului-identificat-de-cercetatori-12998543&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21104/a-fost-identificata-o-noua-zona-cerebrala-centrul-pesimismului</guid>
<pubDate>Wed, 30 Jul 2014 15:12:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>ONU acuză Biserica Catolică privind abuzurile copiilor de către preoţi</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19582/onu-acuza-biserica-catolica-privind-abuzurile-copiilor-de-catre-preoti</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Un raport al ONU (Comitetul ONU pentru protecţia copiilor) acuză Biserica Catolică pentru abuzurile (sexuale) ale preoţilor ei împotriva copiilor (zeci de mii) şi lipsa de reacţie, însoţită de protecţia celor vinovaţi.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	E o chestiune interesantă, nu? Mai multe detalii în &lt;a href=&quot;http://www.theguardian.com/world/2014/feb/05/un-denounces-vatican-child-abuse?CMP=ema_565&quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;TheGuardian&lt;/a&gt;. Biserica Catolică e deasupra legii... Sunt curios dacă va rămâne aşa.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Pentru cei interesaţi de subiect, amintesc un documentar pe care l-am menţionat &lt;a href=&quot;http://www.scientia.ro/qa/18406/mea-maxima-culpa-silence-in-the-house-of-god-un-documentar-excelent-despre-biserica-catolica&quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19582/onu-acuza-biserica-catolica-privind-abuzurile-copiilor-de-catre-preoti</guid>
<pubDate>Thu, 06 Feb 2014 19:13:26 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cat de rapid ne miscam !?!</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19438/cat-de-rapid-ne-miscam</link>
<description>&lt;p&gt;
	Aveti mai jos un scurt documentar educativ &amp;nbsp;(in engleza)&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=wIzvfki5ozU&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.youtube.com/watch?v=wIzvfki5ozU&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19438/cat-de-rapid-ne-miscam</guid>
<pubDate>Mon, 27 Jan 2014 18:24:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>&quot;Nu exista gauri negre, ci gauri gri&quot; - Stephen Hawking</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19416/nu-exista-gauri-negre-ci-gauri-gri-stephen-hawking</link>
<description>&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;color: rgb(51, 51, 51); font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 16.799999237060547px;&quot;&gt;[...] Stephen Hawking vorbeşte într-o lucrare nouă, citată de Nature,&amp;nbsp;despre inexistenţa găurilor negre, aşa cum le prezintă teoria acum, şi despre existenţa unor găuri gri care nu absorb materia şi energia, ci o reţin o perioadă înainte de a fi eliberată din nou în spaţiu. „În teoria clasică, nu există scăpare dintr-o gaură neagră, dar în teoria cuantică se poate ca energia şi materia să scape“, afirmă Hawking.&lt;/span&gt;&lt;br style=&quot;color: rgb(51, 51, 51); font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 16.799999237060547px;&quot;&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.nature.com/news/stephen-hawking-there-are-no-black-holes-1.14583&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.nature.com/news/stephen-hawking-there-are-no-black-holes-1.14583&lt;/a&gt;&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	&lt;a href=&quot;http://adevarul.ro/tech/stiinta/stephen-hawking-parintele-gaurilor-negre-nu-exista-gauri-negre-1_52e37b76c7b855ff56c7ff09/index.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://adevarul.ro/tech/stiinta/stephen-hawking-parintele-gaurilor-negre-nu-exista-gauri-negre-1_52e37b76c7b855ff56c7ff09/index.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19416/nu-exista-gauri-negre-ci-gauri-gri-stephen-hawking</guid>
<pubDate>Sat, 25 Jan 2014 13:45:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Mea Maxima Culpa. Silence In The House Of God - un documentar excelent despre Biserica Catolică</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18406/mea-maxima-culpa-silence-in-the-house-of-god-un-documentar-excelent-despre-biserica-catolica</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Am dat din întâmplare pe YouTube peste acest documentar: Mea Maxima Culpa Silence In The House Of God, realizat de un faimos regizor, &lt;a href=&quot;http://www.theguardian.com/film/alex-gibney&quot; rel=&quot;nofollow&quot; title=&quot;More from the Guardian on Alex Gibney&quot;&gt;Alex Gibney&lt;/a&gt;, care, printre alte premii, văd că a câştigat şi premiul Oscar.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Documentarul este despre modul în care Biserica Catolică a tratat problema pedofiliei pe tot cuprinsul globului. Cum multe victime au dat în judecată biserica, au putut fi văzute documente interne, multe semnate de fostul papă (despre care documentarul spune că demisionat tocmai din cauza acestui scandal), care arată cum orice încercare a cardinalilor din diferite ţări de a rezolva problema preoţilor pedofili este blocată de la cel mai înalt nivel al Vaticanului.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Cred că documentarul spune, în fapt, mai mult decât despre incapacitatea Bisericii Catolice de a-şi rezolva problemele interne - şi anume că orice instituţie cu un grad ridicat de autonomie (şi sunt multe, inclusiv în România) au tendinţa de a minimaliza problemele şi de a-şi ascunde abuzurile, protejând, finalmente, infractori.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=f-zkt4G_5NE&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.youtube.com/watch?v=f-zkt4G_5NE&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18406/mea-maxima-culpa-silence-in-the-house-of-god-un-documentar-excelent-despre-biserica-catolica</guid>
<pubDate>Sat, 23 Nov 2013 13:38:38 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Collusion, un add-on Firefox despre care poate nu stiati...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17679/collusion-un-add-on-firefox-despre-care-poate-nu-stiati</link>
<description>&lt;p&gt;
	Nu mai e un secret pentru multa lume faptul ca site-urile pe care le vizitam ofera in mod automatizat unor terti (de obicei companii de advertising) informatii despre istoricul vizitelor noastre.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	De cele mai multe ori nu avem idee despre locurile unde ajung datele pe care le colecteaza despre noi site-urile pe care le vizitam.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Daca va intereseaza asa ceva, exista un add-on pentru Firefox (posibil si ptr alte browsere), care va arata ce se intampla cand accesati diverse site-uri si unde ajung informatiile colectate despre dvs.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Este vorba de&lt;a href=&quot;http://www.mozilla.org/en-US/collusion/&quot; rel=&quot;nofollow&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt; Collusion&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Va invit sa comentati pe marginea utilitatii acestui programel.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Ne intereseaza ori nu ce se intampla cu datele pe care, de cele mai multe ori fara sa constientizam, site-urile pe care le vizitam le afla despre noi? E utila o optiune precum interzicerea distribuirii catre terte parti a acestor informatii?&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Politicile privind folosirea cookie-urilor, pe care in ultima vreme site-urile le-au facut ceva mai vizibile, trec pentru 99,9% din internauti neobservate. Ne atentioneaza acestea cu privire la ceea ce se intampla cu informatiile pe care site-ul vizitat le afla despre noi?&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Va intereseaza astfel de lucruri, legate de intimitatea dvs. (ori lipsa ei) &amp;nbsp;in spatiul virtual?&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17679/collusion-un-add-on-firefox-despre-care-poate-nu-stiati</guid>
<pubDate>Fri, 20 Sep 2013 16:14:41 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Game of Life - o simulare matematica a Evolutiei</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17663/game-of-life-o-simulare-matematica-a-evolutiei</link>
<description>&lt;p&gt;
	Am revazut pe Discovery &amp;nbsp;&quot;&lt;em&gt;Stephen Hawking and the Theory of Everythings&lt;/em&gt;&quot;. La un moment dat face referire la &lt;strong&gt;Game of Life&lt;/strong&gt; - un algoritm creat de matematicianul &lt;strong&gt;John Conway&lt;/strong&gt; prin 1970, algoritm prin care dorea sa testeze ipoteza &lt;em&gt;evolutiei spontane&lt;/em&gt;.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Ideea pe scurt: intr-un Univers matricial bidimensional infinit (tip tabla de sah), se defineste patratul alb ca &quot;mort&quot; si cel negru ca &quot;viu&quot;. Apoi se stabilesc cateva reguli simple de &quot;status&quot; (cand moare si cand invie o patratica). Pornind algoritmul cu ajutorul unui &quot;tun de patrate vii&quot;, au rezultat concluzii uluitoare: au aparut diverse tipuri de formatiuni - unele simple altele complexe, care interactionau intre ele si evoluau !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Intre timp, simularile de acest tip s-au dezvoltat mult, aparand noi concluzii valoroase. Cateva linkuri:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.ibiblio.org/lifepatterns&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.ibiblio.org/lifepatterns&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://conwaylife.com/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://conwaylife.com/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Conway&#039;s_Game_of_Life&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://en.wikipedia.org/wiki/Conway&#039;s_Game_of_Life&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;Concluzia &lt;/strong&gt;ar suna cam asa: poate ca evolutia spontana spre uriasa complexitate a fiintelor vii este contraintuitiva si pare improbabila, DAR in spatele ei stau regulile (simple ?) care au creat insusi Universul. Ce parere aveti ?&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17663/game-of-life-o-simulare-matematica-a-evolutiei</guid>
<pubDate>Wed, 18 Sep 2013 07:31:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce ne îmbolnăvim de gripă mai des (şi mai uşor) în sezonul rece?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17632/de-ce-ne-imbolnavim-de-gripa-mai-des-si-mai-usor-in-sezonul-rece</link>
<description>&lt;p&gt;
	Tot din documentarul Human Swarm (BBC):&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Cea mai acreditată idee privind riscul crescut de a ne a ne &quot;agăţa&quot; de o gripă în sezonul rece este cea conform căreia când e frig stăm în locuri închise şi schimbăm între noi viruşi.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Wendy Barcley de Imperial College zice în documentarul menţionat altfel. Cică viruşii, &quot;fiinţe&quot; fragile, care, pentru a ne infecta, trebuie să treacă, prin aer de multe ori, de la persoană la persoană, sunt distruşi repede, în sezonul cald, de radiaţia solară şi căldura din atmosferă.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	În schimb iarna rezistă mai mult în aer, deci probabilitatea de a contacta unul creşte. În plus, firele de păr din nas, care ne protejează în bună măsură de microbi, iarna sunt mai rigide şi nu mai reuşesc performanţele de pe timpul verii.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Copii au un sistem imunitar mai fragil şi sunt mai predispuşi la a fi infectaţi. În plus, ei sunt şi mai neglijenţi privind regulile de igienă.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Şi nu, vitamina C nu ajută nici la prevenirea gripei, nici la prevenirea răcelii, nici la diminuarea simptomelor. Noroc că nu citesc mulţi acest site, că le-ar scădea vânzările&amp;nbsp; farmaciilor :)&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	---&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Am mai scris o chestie care mi s-a părut interesantă din documentarul ăsta aici --- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.scientia.ro/qa/17628/de-ce-urinam-mai-des-cand-vremea-este-rece-plus-de-ce-e-mai-probabil-sa-faci-un-infarct-cand-ti-e-frig&quot;&gt;&lt;span title=&quot;Am văzut un documentar interesant, Human Swarm (BBC, Channel 4). De acolo am răspunsurile de mai jos:  - Atunci când temperatura scade, creierul comandă retragerea sângelui din extremităţile organismului, pentru a ţine organele importante la o temperatură optimă. Acest aflux suplimentar de sânge trebuie  ...  a reacţiei organismului oman la schimbările de temperatură s-a constatat că diminuarea cu un grad a temperaturii exterioare înseamnă 200 de infarcturi suplimentare.&quot;&gt;De ce urinăm mai des când vremea este rece? (plus: De ce e mai probabil să faci un infarct când ţi-e frig?))&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17632/de-ce-ne-imbolnavim-de-gripa-mai-des-si-mai-usor-in-sezonul-rece</guid>
<pubDate>Sat, 14 Sep 2013 19:25:58 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce urinăm mai des când vremea este rece? (plus: De ce e mai probabil să faci un infarct când ţi-e frig?))</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17628/de-ce-urinam-mai-des-cand-vremea-este-rece-plus-de-ce-e-mai-probabil-sa-faci-un-infarct-cand-ti-e-frig</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Am văzut un documentar interesant, Human Swarm (BBC, Channel 4). De acolo am răspunsurile de mai jos:&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	- Atunci când temperatura scade, creierul comandă retragerea sângelui din extremităţile organismului, pentru a ţine organele importante la o temperatură optimă. Acest aflux suplimentar de sânge trebuie reglat cumva de organism, iar soluţia este: extragerea unei cantităţi de apă din sânge în ţesuturi şi eliminarea unei cantităţi de apă prin urină. Deci acest proces de eliminare a apei din sânge, în scopul diminuării cantităţii de sânge, reprezintă cauza pentru nevoia de a merge mai des la baie...&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Infarctul este în strânsă legătură cu procesul expus mai sus: mai puţină apă - un sânge mai gros, care, pentru o persoană vulnerabilă, poate înseamna infarct şi moarte.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	În Anglia, unde există un sistem de monitorizare a reacţiei organismului oman la schimbările de temperatură s-a constatat că diminuarea cu un grad a temperaturii exterioare înseamnă 200 de infarcturi suplimentare.&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17628/de-ce-urinam-mai-des-cand-vremea-este-rece-plus-de-ce-e-mai-probabil-sa-faci-un-infarct-cand-ti-e-frig</guid>
<pubDate>Sat, 14 Sep 2013 18:50:17 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ştiaţi că astăzi în lume sunt mai mult de 25 de milioane de sclavi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17416/stiati-ca-astazi-in-lume-sunt-mai-mult-de-25-de-milioane-de-sclavi</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Am dat peste această pagină din wikipedia: &lt;a href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Slavery&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://en.wikipedia.org/wiki/Slavery&lt;/a&gt; (paragraful al doilea) unde am văzut că sclavia nu este nici pe departe dispărută, ci, dimpotrivă, probabil că numărul sclavilor este mai mare ca niciodată în istorie.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Şi nu vă gândiţi că cei mai mulţi sclavi sunt copiii şi femeile forţate să se prostitueze. Cei mai mulţi sclavi moderni sunt cei &quot;legaţi&quot; să muncească pentru cei cărora le sunt datori.&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17416/stiati-ca-astazi-in-lume-sunt-mai-mult-de-25-de-milioane-de-sclavi</guid>
<pubDate>Sun, 01 Sep 2013 19:09:28 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce unelte online de scanare antivirus cunoasteti?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17266/ce-unelte-online-de-scanare-antivirus-cunoasteti</link>
<description>&lt;p&gt;
	E mai mult vorba de o mica &quot;descoperire&quot; pe care vreau sa o impartasesc celor interesati.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Folosesc antivirusul AVG, varianta free, si astazi mi-a raportat la un scan complet de sistem un fisier ca fiind suspect de a fi un rootkit.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Din cautare in cautare pe Google am ajuns sa descopar 2 pagini care ofera online facilitatea de a uploada si scana fisiere suspecte din punct de vedere al problemelor de securitate pe care le pot pune calculatoarelor personale.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Practic treci prin intermediul acestor site-uri fisierul suspectat de a fi periculos (si de obicei neidentificat 100% de catre produsul antivirus ca fiind infectat, si, desigur, nici devirusat) prin scannerele multor producatori de produse antivirus. Uploadezi fisierul suspicionat si in cateva zeci de secunde ai raportul scanarilor multiple...&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	In cazul meu s-a dovedit ca AVG-ul a raportat un asa-numit &quot;false positive&quot;.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Cele 2 pagini sunt:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;https://www.virustotal.com/ro/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.virustotal.com/ro/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	si&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://virusscan.jotti.org/en&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://virusscan.jotti.org/en&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Eu am folosit doar jotti astazi. Celalalt era si el specificat pe pagina de unde am aflat de ele, si anume chiar forumurile AVG...&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Mai stiti si altele?&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17266/ce-unelte-online-de-scanare-antivirus-cunoasteti</guid>
<pubDate>Sat, 24 Aug 2013 17:23:50 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Soluţia ultimă în materie de site-uri de socializare!</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17235/solutia-ultima-in-materie-de-site-uri-de-socializare</link>
<description>&lt;p&gt;
	Am descoperit acest site: &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://getprsm.com/&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;getprsm.com&lt;/a&gt; care promite să fie soluţia perfectă pentru orice v-aţi dori de la spaţiul virtual.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Sper să se subînţeleagă ironia...&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17235/solutia-ultima-in-materie-de-site-uri-de-socializare</guid>
<pubDate>Thu, 22 Aug 2013 18:58:00 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Un pas mai departe in identificarea cauzelor cancerului</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17098/un-pas-mai-departe-in-identificarea-cauzelor-cancerului</link>
<description>&lt;p&gt;
	In ultimul timp s-au facut diverse progrese sectoriale in tratarea cancerului, dar urmatoarea stire mi se pare fundamentala si v-o impartasesc:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Cercetatori de la Institutul britanic Wellcome Trust Sanger au identificat procesele biologice mutationale (asupra ADN-ului) care se produc in cazul a 30 de tipuri de cancer, analizand structura ADN a 7.042 bolnavi.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Pasul urmator este cel de a stabili care sunt procesele biologice exacte prin care se produc acele mutatii ale ADN (de fapt, initiatorii cancerului) - unele fiind deja identificate: mutatii legate de varsta, fumat, radiatii UV, infectii virotice, etc.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Aici gasiti comunicatul de presa (inclusiv clip si grafic):&amp;nbsp;&lt;a href=&quot;http://www.sanger.ac.uk/about/press/2013/130814.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.sanger.ac.uk/about/press/2013/130814.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Articol limba romana:&amp;nbsp;&lt;a href=&quot;http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/un-studiu-genetic-a-descoperit-originea-comuna-a-mai-multor-tipuri-de-cancere-11255017&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/un-studiu-genetic-a-descoperit-originea-comuna-a-mai-multor-tipuri-de-cancere-11255017&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17098/un-pas-mai-departe-in-identificarea-cauzelor-cancerului</guid>
<pubDate>Thu, 15 Aug 2013 18:57:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Harta stereotipurilor popoarelor lumii</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16572/harta-stereotipurilor-popoarelor-lumii</link>
<description>&lt;p&gt;
	Am dat peste următorul site: &lt;a href=&quot;http://alphadesigner.com/mapping-stereotypes/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://alphadesigner.com/mapping-stereotypes/&lt;/a&gt;. Aceste imagini pe care o să le găsiţi pe site fac şi obiectul unei cărţi publicate recent.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Modul în care sunt reflectaţi românii în conştiinţa popoarelor lumii este... interesant.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Iată câteva exemple:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;http://alphadesigner.com/wp-content/uploads/europe-according-to-spain-716x477.jpg&quot; style=&quot;width: 500px; height: 333px; float: left;&quot;&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	xx&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;http://alphadesigner.com/wp-content/uploads/europe-according-to-turkey-716x477.jpg&quot; style=&quot;width: 500px; height: 333px; float: left;&quot;&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	xx&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;http://alphadesigner.com/wp-content/uploads/europe-according-to-silvio-berlusconi-716x477.jpg&quot; style=&quot;width: 500px; height: 333px;&quot;&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Interesant, nu?&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16572/harta-stereotipurilor-popoarelor-lumii</guid>
<pubDate>Tue, 02 Jul 2013 18:28:06 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Prima particula tetra-quark</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16499/prima-particula-tetra-quark</link>
<description>&lt;p&gt;
	Salut prieteni !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Poate ca unora v-a scapat un eveniment foarte important in fizica particulelor, doua laboratoare au confirmat (dupa cativa ani de suspiciuni) existenta unei stranii (si efemere) particule compusa din 4 quarci ! Inca nu este foarte sigur daca este o particula de sine statatoare sau este vorba de asocierea a doi mezoni.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Astept comentariile domniilor voastre !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.nature.com/news/quark-quartet-opens-fresh-vista-on-matter-1.13225&quot;&gt;http://www.nature.com/news/quark-quartet-opens-fresh-vista-on-matter-1.13225&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://physicsworld.com/cws/article/news/2013/jun/18/charged-charmonium-confounds-particle-physicists&quot;&gt;http://physicsworld.com/cws/article/news/2013/jun/18/charged-charmonium-confounds-particle-physicists&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16499/prima-particula-tetra-quark</guid>
<pubDate>Thu, 20 Jun 2013 16:25:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Descoperire medicală: până la 40% dintre cazurile de dureri cronice de spate pot fi vindecate cu antibiotice</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15749/descoperire-medicala-pana-la-40-dintre-cazurile-de-dureri-cronice-de-spate-pot-fi-vindecate-cu-antibiotice</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Am citit în &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.guardian.co.uk/society/2013/may/07/antibiotics-cure-back-pain-patients&quot;&gt;The Guardian &lt;/a&gt;că o echipă de cercetători danezi, în urma unui studiu de mai mulţi ani, au descoperit că până la 40% dintre cazurile de dureri cronice de spate pot fi vindecate printr-un tratament cu antibiotice, evitându-se operaţia. Durerile de spate sunt cauzate de bacterii. În cadrul articolului se mai spune că descoperirea va avea un asemenea impact asupra medicinii, încât ar merita premiul Nobel.&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15749/descoperire-medicala-pana-la-40-dintre-cazurile-de-dureri-cronice-de-spate-pot-fi-vindecate-cu-antibiotice</guid>
<pubDate>Tue, 07 May 2013 19:30:34 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce alte schimbări majore de paradigmă din medicina contemporană cunoaşteţi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15542/ce-alte-schimbari-majore-de-paradigma-din-medicina-contemporana-cunoasteti</link>
<description>Probabil că ştiţi că în 2005 Barry Marshall şi Robin Warren, 2 australieni, au câştigat Premiul Nobel pentru Medicină, răsplată pentru descoperirea rolului pe care bacteria Helicobacter pylori îl joacă în majoritatea ulcerelor gastrice. A fost un moment de schimbare de paradigmă, căci până atunci se credea că factorii cauzatori sunt hrana necorespunzătoare, stresul ş.a.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai cunoaşteţi alte descoperiri recentă din medicină care să fi modificat complet modul în care tratăm şi putem vindeca anumite boli?</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15542/ce-alte-schimbari-majore-de-paradigma-din-medicina-contemporana-cunoasteti</guid>
<pubDate>Tue, 23 Apr 2013 14:17:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Stiati ca exista fiinte care au sânge albastru?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15035/stiati-ca-exista-fiinte-care-au-sange-albastru</link>
<description>Acestea sint molustele, a caror hemoglobina contine cupru in loc de fier.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15035/stiati-ca-exista-fiinte-care-au-sange-albastru</guid>
<pubDate>Mon, 18 Mar 2013 15:56:39 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Câţi oameni au şofat pe Lună?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/13363/cati-oameni-au-sofat-pe-luna</link>
<description>&lt;p&gt;
	&lt;span class=&quot;fbPhotosPhotoCaption&quot; id=&quot;fbPhotoSnowliftCaption&quot;&gt;Am citit că în cadrul misiunii Apollo 17, ultima din seria Apollo, 2 astronauţi, Gene Cernan şi Harrison Schmitt au condus un rover pe suprafaţa Lunii cam 35 de kilometri. Au avut toate echipajele Apollo la dispoziţie un rover?&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/13363/cati-oameni-au-sofat-pe-luna</guid>
<pubDate>Sat, 02 Feb 2013 15:08:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ştiaţi că Alexandre Dumas a avut rădăcini africane?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/13020/stiati-ca-alexandre-dumas-a-avut-radacini-africane</link>
<description>&lt;p&gt;
	Am văzut aseară Django Unchained, cel mai recent film al lui Quentin Tarantino şi m-a surprins la un moment dat o replică a eroului principal: &quot;Alexandre Dumas was black!&quot;.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Am citit puţin pe tema asta, ca să descopăr că tatăl lui Alexandre Dumas-père a fost primul general de culoare din istoria Franţei, fiu al unui nobil francez alb şi al unei creole cu rădăcini afro-caraibiene.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Mai jos, poza lui Thomas-Alexandre Dumas, generalul si tatal autorului contelui de Monte Cristo:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/10/Alexandre_Dumas_%281762-1806%29.JPG/220px-Alexandre_Dumas_%281762-1806%29.JPG&quot;&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/13020/stiati-ca-alexandre-dumas-a-avut-radacini-africane</guid>
<pubDate>Wed, 23 Jan 2013 19:02:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Știați că există un proiect în curs pentru a trimite oameni pe Marte?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12486/stiati-ca-exista-un-proiect-in-curs-pentru-a-trimite-oameni-pe-marte</link>
<description>&lt;p&gt;
	Proiectul se numește &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://mars-one.com/en/&quot;&gt;Mars One&lt;/a&gt; și-și propune ca în următorii cîțiva ani să înceapă construirea și popularea unei așezări umane permanente pe Marte. Echipa de coloniști va fi internațională și scopul aventurii va fi unul de explorare. Fondurile vor veni inițial din sponsorizări, dar grosul se va obține din canale de televiziune cu transmisii în direct care vor arăta cum decurg antrenamentele viitorilor coloniști, călătoria spre Marte, construirea așezării, viața de zi cu zi a coloniștilor etc. Astronauții, care se vor oferi să participe din proprie inițiativă, vor avea „bilet” doar pentru dus și-și vor petrece pe Marte tot restul vieții.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Evident, sînt și voci care prezic eșecul proiectului sau care critică ignorarea anumitor aspecte de către organizatori.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Ce părere aveți? Va începe popularea lui Marte în 2023?&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12486/stiati-ca-exista-un-proiect-in-curs-pentru-a-trimite-oameni-pe-marte</guid>
<pubDate>Fri, 11 Jan 2013 15:38:15 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce ni se încreţesc degetele în apă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12436/de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa</link>
<description>&lt;a href=&quot;http://www.descopera.ro/dnews/10443093-de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa-cercetatorii-au-aflat-raspunsul-video&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.descopera.ro/dnews/10443093-de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa-cercetatorii-au-aflat-raspunsul-video&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Se pare ca degetele nu ni se incretesc de la imbibarea cu apa(asa cum si eu credeam)</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12436/de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa</guid>
<pubDate>Wed, 09 Jan 2013 12:28:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Știați că e posibil sa se fi  obținut în laborator temperatura negativă pe scara Kelvin?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12295/stiati-ca-e-posibil-sa-se-fi-obtinut-in-laborator-temperatura-negativa-pe-scara-kelvin</link>
<description>&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;div&gt;
	O echipă de cercetători de la Ludwig Maximilian University din Munchen, condusă de fizicianul Ulrich Schneider a anunțat atingerea unei temperaturi absolute negative. Dintr-o perspectivă clasică aceasta sună absurd, deoarece, ca mărime statistică ce descrie starea energetică a unui sistem termodinamic, temperatura nu poate fi negativă, adică un sistem termodinamic nu se poate afla &quot;și mai în nemișcare&quot;. Cu toate acestea, conceptul de temperatură absolută negativă este o mai veche bănuială teoretică a fizicienilor, și el se referă la existența unei limite superioare a energiei ce poate fi transferată unui sistem, dincolo de care temperatura devine negativă. Acest lucru nu înseamnă că sistemul devine neapărat mai rece ci tot mai fierbinte, numai că transferul de căldură își inversează sensul, de la rece spre cald. Negativitatea ar deriva din posibilitatea ca, de la un anumit nivel, un plus de energie cedat sistemului, să conducă la scăderea entropiei și nu la creșterea acesteia, ceea ce se asociază cu temperatura mai scăzută. În cazul confirmării rezultatelor experimentale anunțate, este posibil să ne aflăm în fata unui salt important în înțelegerea materiei cu posibile consecințe majore în plan științific și tehnologic. Mai jos, link-urile.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp; &amp;nbsp;&lt;a href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Negative_temperature&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://en.wikipedia.org/wiki/Negative_temperature&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;a href=&quot;http://www.quantum-munich.de/media/negative-absolute-temperature/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.quantum-munich.de/media/negative-absolute-temperature/&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.livescience.com/25959-atoms-colder-than-absolute-zero.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.livescience.com/25959-atoms-colder-than-absolute-zero.html&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.nature.com/news/quantum-gas-goes-below-absolute-zero-1.12146&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.nature.com/news/quantum-gas-goes-below-absolute-zero-1.12146&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12295/stiati-ca-e-posibil-sa-se-fi-obtinut-in-laborator-temperatura-negativa-pe-scara-kelvin</guid>
<pubDate>Sat, 05 Jan 2013 12:58:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Stiaţi că în Youtube se pot rula în buclă videoclipurile?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/11875/stiati-ca-in-youtube-se-pot-rula-in-bucla-videoclipurile</link>
<description>&lt;p&gt;
	Poate că deja ştiţi de chestia asta, dar am descoperit-o şi eu de curând şi m-am gândit să o împărtăşesc cu eventuale persoane interesate de subiect...&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Metoda presupune să avem fie un cont pe Youtube, fie măcar un email la Google, prin intermediul căruia să accesăm şi Youtube-ul.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	În aceste condiţii, dacă, să zicem, vă place foarte tare o melodie, aţi găsit-o pe Youtube şi vreţi să o ascultaţi - direct de pe Youtube - de câteva ori la rând (fără să daţi clic mereu, desigur), va trebui să folosiţi butonul &quot;&lt;strong&gt;Watch Later&lt;/strong&gt;&quot; al playerului Youtube. Prin apăsarea acestui buton (pictograma cu un ceas minuscul) &amp;nbsp;în timp ce videoclipul preferat rulează, melodia în cauză va fi adăgutaă într-o listă numită &lt;strong&gt;Watch Later, &lt;/strong&gt;în cadrul căreia clipurile pot fi setate să ruleze în buclă.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Dacă aveţi cont Youtube mai există şi varianta de a crea &lt;strong&gt;playlist&lt;/strong&gt;-uri care funcţionează exact ca acest feed &quot;Watch Later&quot;, putând fi setate să ruleze în buclă clipurile adăugate în listă. Pentru cei doar cu email la Google merge doar chestia cu &quot;Watch Later&quot;.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Ce mi se pare ciudat e că player-ul Youtube nu are un buton care să activeze rularea în buclă a videoclipului curent fără alte artificii. Ori există vreo metodă f. simplă şi nu am eu idee?&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/11875/stiati-ca-in-youtube-se-pot-rula-in-bucla-videoclipurile</guid>
<pubDate>Mon, 17 Dec 2012 19:43:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>La şobolani, modificările epigenetice sunt moştenite de următoarele cel puţin 2 generaţii...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/11232/la-sobolani-modificarile-epigenetice-sunt-mostenite-de-urmatoarele-cel-putin-2-generatii</link>
<description>S-a observat că urmaşii femelelor de şobolan care au fost expuse la nicotină în perioada de gestaţie dau, la rându-le naştere la pui care se îmbolnăvesc de astm, deşi nu intră în contact direct cu nicotina niciodată.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Explicaţia cea mai probabilă e legată de modificările epigenetice care apar la &amp;quot;bunicii&amp;quot; expuşi la nicotină, modificări care se pare că sunt moştenite de generaţiile următoare (dacă în cazul primei generaţii de urmaşi acest lucru era predictibil, fiind vrba de expunere la nicotină în stadiu embrionar, la a doua generaţie de urmaşi afecţiunea a venit ca o surpriză pentru cercetători). Nicotina a afectat nu doar celulele plămânilor, ci şi gameţii, prin mecanisme epigenetice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai multe detalii:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.economist.com/news/science-and-technology/21565573-some-effects-smoking-may-be-passed-grandmother&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.economist.com/news/science-and-technology/21565573-some-effects-smoking-may-be-passed-grandmother&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/11232/la-sobolani-modificarile-epigenetice-sunt-mostenite-de-urmatoarele-cel-putin-2-generatii</guid>
<pubDate>Wed, 14 Nov 2012 12:49:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Filmele trecute pe casete video sunt mai scurte decât pe calculator?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/11165/filmele-trecute-pe-casete-video-sunt-mai-scurte-decat-pe-calculator</link>
<description>Am citit ca atunci cand trecem filmele pe caseta video ele devin mai scurte cu in jur de 4% (ca timp) si ca asta are legatura cu numarul de frame-uri pe secunda. E adevarat? Cum se explica asta? Care e diferenta dintre un film pe caseta video si unul pe PC?</description>
<category>Stiati ca?-Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/11165/filmele-trecute-pe-casete-video-sunt-mai-scurte-decat-pe-calculator</guid>
<pubDate>Sat, 10 Nov 2012 18:03:34 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Tratament experimental (rozatoare) tintit al cancerului</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10703/tratament-experimental-rozatoare-tintit-al-cancerului</link>
<description>&lt;p&gt;
	Cea mai comuna abordare in tratamentul cancerului este distrugerea celulelor canceroase - sunt cunoscute multe metode numai ca impactul nu este suficient de tintit, afectand si celulele sanatoase.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Iata o stire care a circulat in presa privind un progres promitator al unor cercetatori francezi, privind obtinerea unei molecule care poate ghida agentul anticancerigen strict la celulele canceroase, efect spectaculos dovedit la soareci.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Sursa originala :&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.univ-poitiers.fr/cancer-une-nouvelle-molecule-therapeutique-qui-ne-s-attaque-qu-aux-cellules-tumorales--707451.kjsp?RH=1184053739038&quot;&gt;http://www.univ-poitiers.fr/cancer-une-nouvelle-molecule-therapeutique-qui-ne-s-attaque-qu-aux-cellules-tumorales--707451.kjsp?RH=1184053739038&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10703/tratament-experimental-rozatoare-tintit-al-cancerului</guid>
<pubDate>Fri, 05 Oct 2012 07:09:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>A fost rezolvat &quot;paradoxul materiei barionice&quot; ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10603/a-fost-rezolvat-paradoxul-materiei-barionice</link>
<description>&lt;p&gt;
	Potrivit calculelor astrofizicienilor pornind de la scenariul Big-Bang, in Univers ar trebui sa existe mult mai multa materie barionica decat a fost observata pana acum (materie formata din 3 cuarci, precum protonul si neutronul). S-a speculat ca aceasta este concentrata in gazul interstelar, dar pana de curand nu au existat probe solide.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Iata ca un grup de cercetatori, bazandu-se pe masuratorile observatorului NASA in raze X Chandra completate cu cele ale unui observator european si ale unui satelit japonez, au demonstrat ca galaxia noastra este inconjurata de un nor de gaz fierbinte IMENS (in special Hidrogen), atat de mare incat este probabil sa se uneasca cu norii corespunzatori Grupului Local de galaxii. Masa acestui nor ar putea fi mai mare decat a 60 de miliarde de stele !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.nasa.gov/mission_pages/chandra/news/H-12-331.html&quot;&gt;http://www.nasa.gov/mission_pages/chandra/news/H-12-331.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10603/a-fost-rezolvat-paradoxul-materiei-barionice</guid>
<pubDate>Fri, 28 Sep 2012 18:56:20 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cele cinci inventii tehnologice de energie verde care pot salva lumea. Mai sunt si altele? Care?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10595/cele-cinci-inventii-tehnologice-de-energie-verde-care-pot-salva-lumea-mai-sunt-si-altele-care</link>
<description>&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&amp;nbsp; O noua tehnologie energetica implica producerea de curent continuu de tensiune prin intermediul unui nanotub de carbon si apartine cercetatorilor de la MIT, care ar putea crea o noua ramura de studiu in cercetare in domeniul energiei curate.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.nextme.it/tecnologia/innovaz&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; http://www.nextme.it/tecnologia/innovaz&lt;/a&gt;, &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.nnn.com/green-tech/rese&quot;&gt;http://www.nnn.com/green-tech/rese&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10595/cele-cinci-inventii-tehnologice-de-energie-verde-care-pot-salva-lumea-mai-sunt-si-altele-care</guid>
<pubDate>Fri, 28 Sep 2012 11:37:25 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>