<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Intrebari recente in Fizica</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/questions/fizica</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Ce este retrodifuzia</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26937/ce-este-retrodifuzia</link>
<description>Am de facut un eseu despre retrodifuzia rutherford,dar nu am gasit nimic pe internet. Ma poate ajuta cineva?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26937/ce-este-retrodifuzia</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Poate un magnet să își piardă proprietățile magnetice în timp?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26942/poate-un-magnet-sa-isi-piarda-proprietatile-magnetice-in-timp</link>
<description>Adică fără intervenție asupra lui (ex. încălzire).</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26942/poate-un-magnet-sa-isi-piarda-proprietatile-magnetice-in-timp</guid>
<pubDate>Tue, 09 Nov 2021 05:17:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care este diferența dintre entropie, entalpie și energie internă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26940/care-este-diferenta-dintre-entropie-entalpie-si-energie-interna</link>
<description>&lt;p&gt;Știu că energia internă este suma energiilor unui sistem termodinamic, energii care sunt&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- libere sau&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- caracteristice unei temperaturi date&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nu am înțeles din pagina de Wikipedia (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entalpie&quot;&gt;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entalpie&lt;/a&gt;) ce este de fapt entalpia. Nu am înțeles prea bine nici ce este entropia (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entropie&quot;&gt;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entropie&lt;/a&gt;), chiar dacă explicația de la entropie este mai clară: cantitatea de căldură schimbată de sistemul termodinamic într-o transformare reversibilă. Adică mie mi se pare că energia internă și entropia este cam același lucru, iar entalpia nu am înțeles ce este... Mă puteți ajuta cu o explicație mai clară?&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26940/care-este-diferenta-dintre-entropie-entalpie-si-energie-interna</guid>
<pubDate>Sun, 31 Oct 2021 01:34:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care este diferența dintre radiația corpului negru și entropia gazului ideal?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26901/care-este-diferenta-dintre-radiatia-corpului-negru-si-entropia-gazului-ideal</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit despre radiația corpului negru:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Black-body_radiation&quot;&gt;Black-body radiation - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Planck%27s_law&quot;&gt;Planck&#039;s law - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Legile_de_deplasare_ale_lui_Wien&quot;&gt;Legile de deplasare ale lui Wien - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Am citit despre entropie:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entropie_termodinamică&quot;&gt;Entropie termodinamică - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Din ce am înțeles, fiecare stare de agregare are o anumită energie internă, specifică temperaturii, idealizată prin corpul negru în cazul solidelor și gazul ideal în cazul gazelor. Această energie internă se poate măsura prin &lt;strong&gt;radiațiile calorice&lt;/strong&gt; pe care le emite corpul negru sau gazul ideal. Mie mi se par la fel: energia internă, care se exteriorizează prin temperatura corpului sau gazului.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nefiind sigur dacă am înțeles bine, întreb pe Scientia Q&amp;amp;A în speranța că voi fi îndrumat.&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26901/care-este-diferenta-dintre-radiatia-corpului-negru-si-entropia-gazului-ideal</guid>
<pubDate>Thu, 02 Sep 2021 14:31:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Aurul la punctul de topire este sau nu incandescent?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26895/aurul-la-punctul-de-topire-este-sau-nu-incandescent</link>
<description>Am căutat pe Wikipedia ce reprezintă constanta lui Planck. Am găsit că această constantă a fost definită în raport cu radiația corpului negru. Și această radiație ar fi constantă (sau aproape constantă) pentru orice corp. Dacă un corp depășește o anumită temperatură, acest corp ar emite și în vizibil o radiație corespunzătoare temperaturii corpului. O bucată de fier, în funcție de temperatură, emite radiații în spectrul vizibil corespunzător temperaturii pe care o are.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Întrebarea mea este: dacă fierul emite radiații vizibile înainte de topire, aurul cum se comportă? Nu am nici aur de topit, nici cuptor unde să-l topesc, deci îi întreb pe cei care mă pot ajuta: temperatura unui corp se poate măsura prin măsurarea radiațiilor vizibile? Aurul, dacă ajunge la 1500 grade Celsius emite ca si fierul același tip de radiație? Din ce-am înțeles, corpul negru este aproximat printr-o cutie cu o gaură în ea. Dar nu înțeleg: nu conteză corpul care emite în infraroșu? Pentru că un corp negru este negru din cauză că nu emite în spectrul vizibil, doar în infraroșu...</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26895/aurul-la-punctul-de-topire-este-sau-nu-incandescent</guid>
<pubDate>Sun, 29 Aug 2021 15:14:51 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce este sticla transparentă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26883/de-ce-este-sticla-transparenta</link>
<description>Recunosc, încă nu m-am lămurit...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Care ar fi cea mai clară explicație pentru acest lucru, adică faptul că putem vedea printr-un obiect solid, cum este sticla.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Trec fotonii nealterați prin &amp;nbsp;ea, se reflectă de alte obiecte și revin către ochii noștri?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ori fotonii interacționează cu sticla și ceva mai subtil se întâmplă?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26883/de-ce-este-sticla-transparenta</guid>
<pubDate>Thu, 26 Aug 2021 09:04:41 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Masina electrica cu bateria descarcata</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26836/masina-electrica-cu-bateria-descarcata</link>
<description>Masina electrica cu bateria descarcata, o cantaresc, iar dupa ce incarc bateria masinii, cantaresc din nou masina. Va rog sa-mi explicati de ce afisazul cantarului este acelasi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca cantaresc masina cu cauciucurile dezumflate si dupa aceea o cantaresc cu ele umflate, oare exista diferente la cantar?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26836/masina-electrica-cu-bateria-descarcata</guid>
<pubDate>Sat, 17 Jul 2021 14:27:00 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Baliză submersibilă termosensibilă</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26810/baliza-submersibila-termosensibila</link>
<description>&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Într-un vas, de înălțime h = 80 cm, plin cu lichid, avem nevoie de o baliză mai puțin obișnuită.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; În primul rând este complet scufundată, deci fără să atingă suprafața lichidului, dar nici fundul sau pereții vasului.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; În al doilea rând are două nivele de echilibru:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; - la adâncimea de aprox. 1/3 din înălțimea vasului&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; &lt;strong&gt;b -&lt;/strong&gt; la adâncimea de aprox. 2/3 din înălțimea vasului.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Apoi, trecerea dintr-o poziție de echilibru în cealaltă se face după cum urmează:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-- din poziția &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; spre poziția &lt;strong&gt;b&lt;/strong&gt;, deci în jos, la temperatura T&lt;sub&gt;1&lt;/sub&gt; = 20&lt;sup&gt;0&lt;/sup&gt; C (în scădere),&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-- din poziția &lt;strong&gt;b&lt;/strong&gt; spre poziția &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt;, adică în sus, la temperatura T&lt;sub&gt;2&lt;/sub&gt; = 30&lt;sup&gt;0&lt;/sup&gt; C (în creștere).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Relația dintre temperatură și adâncime este figurată și în diagrama următoare: &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/0wtRQkA.jpg&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/0wtRQkA.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/0wtRQkA.jpg&quot; style=&quot;height:289px; width:229px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;1. Cum ne alegem lichidele și cum construim baliza pentru a se comporta în modul descris mai sus?&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;2. Ce modalitate ar fi ca să variem intervalul dintre cele două temperaturi T&lt;sub&gt;1&lt;/sub&gt; și T&lt;sub&gt;2&lt;sup&gt; &lt;/sup&gt;&lt;/sub&gt;?&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;3. Dar pentru a modifica valorile celor două temperaturi T&lt;sub&gt;1&lt;/sub&gt; și T&lt;sub&gt;2&lt;/sub&gt; ?&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Chestiunea se consideră strict în domeniul mecanicii fluidelor. Deci fără magneți, electromagneți, sarcini electrice, fire, cârlige, automatizări electronice etc. De asemenea, pentru simplificare, considerăm presiunea atmosferică constantă.&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26810/baliza-submersibila-termosensibila</guid>
<pubDate>Wed, 26 May 2021 19:50:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum a fost cantarit neutrino?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26804/cum-a-fost-cantarit-neutrino</link>
<description>Am cautat in site-ul Scientia &amp;quot;cantarirea neutrino&amp;quot; dar nu am gasit un raspuns care sa ma multumeasca (adica nu m-a lamurit cum a fost cantarit neutrino). Multumesc anticipat pentru raspuns.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26804/cum-a-fost-cantarit-neutrino</guid>
<pubDate>Sat, 22 May 2021 18:58:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Câte elemente chimice au structura stabila de dublet?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26740/cate-elemente-chimice-au-structura-stabila-de-dublet</link>
<description>Se poate afirma despre elementele grupei llA, care au câte 2 electroni pe ultimul strat, ca au o structura stabila de dublet?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26740/cate-elemente-chimice-au-structura-stabila-de-dublet</guid>
<pubDate>Fri, 22 Jan 2021 14:58:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum vi se pare această încercare de a explica relativitatea generală?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26698/cum-vi-se-pare-aceasta-incercare-de-a-explica-relativitatea-generala</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=wrwgIjBUYVc&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=wrwgIjBUYVc&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26698/cum-vi-se-pare-aceasta-incercare-de-a-explica-relativitatea-generala</guid>
<pubDate>Sat, 07 Nov 2020 17:21:20 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Un aspect al forței arhimedice într-un experiment teoretic, sau: Când se rupe firul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26697/un-aspect-al-fortei-arhimedice-intr-un-experiment-teoretic-sau-cand-se-rupe-firul</link>
<description>&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt; Un cilindru alcătuit dintr-un tub de plastic, un balast de plumb în interior la unul din capete, și astupat ermetic la capete, este lăsat să plutească liber într-un vas cu apă, ca în figură:&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/K8QB9hC.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/K8QB9hC.jpg&quot; style=&quot;height:457px; width:286px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Cilindrul este agățat, de partea de sus cu un fir, de un suport rigid. Firul este inextensibil, de masă neglijabilă, având tensiunea de rupere o fracțiune din greutatea cilindrului. În poziția de echilibru a cilindrului, ce plutește vertical pe apă, centrul lui de greutate este pe direcția firului, fir care este perfect întins, dar netensionat.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Brusc se eliberează vasul cu apă, astfel încât el începe să cadă liber spre sol.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;În ce moment, de la eliberarea vasului, se rupe firul?&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Se consideră neglijabile influențele forțelor de frecare (aer – vas cu apă, cilindru – apă), ale forței arhimedice datorită aerului, ale forțelor de tensiune superficială de la contactul cilindrului cu suprafața apei, ale compresibilității apei.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26697/un-aspect-al-fortei-arhimedice-intr-un-experiment-teoretic-sau-cand-se-rupe-firul</guid>
<pubDate>Tue, 03 Nov 2020 19:50:34 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Calcul decibeli</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26607/calcul-decibeli</link>
<description>Nivelul presiunii acustice măsurat din curtea mea cu o aplicație de telefon este de 50 dB. Zgomotul provine de la o boxă aflată la 150 metri de mine.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Care este nivelul sunetului boxei vecinului la distanța de 1 metru de aceasta?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26607/calcul-decibeli</guid>
<pubDate>Wed, 26 Aug 2020 14:22:15 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce va indica în acest caz cântarul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26575/ce-va-indica-in-acest-caz-cantarul</link>
<description>&lt;p&gt;Una din imaginile care sunt distribuite și răs-distribuite pe internet,&amp;nbsp;pe rețelele de socializare și pe aplicațiile de messaging, m-a făcut să&amp;nbsp;mă&amp;nbsp;întreb, totuși, ceva serios. Ce va arăta cântarul în cazul de mai jos? Cumva propria sa masă? Poate cineva cu cântar acasă&amp;nbsp;să&amp;nbsp;facă&amp;nbsp;un test?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.pinimg.com/236x/4f/aa/e1/4faae14ef374ad5be51b130543c7bea5--the-doctor-weightloss.jpg&quot; style=&quot;height:231px; width:236px&quot;&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;P.S.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Dacă&amp;nbsp;răspunsul e că&amp;nbsp;nu va arăta propria masă, atunci am o altă&amp;nbsp;întrebare: există&amp;nbsp;o metodă&amp;nbsp;de a folosi un cântar pentru a-l cântari pe el, cântarul, fără&amp;nbsp;a folosi alt cântar?&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26575/ce-va-indica-in-acest-caz-cantarul</guid>
<pubDate>Thu, 23 Jul 2020 12:36:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cînd vîntul suflă cu 350km/h pe direcția est-vest, cum vorbești cu vecinul de la vest de peste drum?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26562/cind-vintul-sufla-cu-350km-h-pe-directia-est-vest-cum-vorbesti-cu-vecinul-de-la-vest-de-peste-drum</link>
<description></description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26562/cind-vintul-sufla-cu-350km-h-pe-directia-est-vest-cum-vorbesti-cu-vecinul-de-la-vest-de-peste-drum</guid>
<pubDate>Mon, 20 Jul 2020 16:46:26 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cazi pe Tera cu 9,8m/s2 sau ești pe o navă ce accelerează cu 9,8m/s2.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26511/cazi-pe-tera-cu-9-8m-s2-sau-esti-pe-o-nava-ce-accelereaza-cu-9-8m-s2</link>
<description>Cazi pe Tera cu 9,8m/s2 sau ești pe o navă, departe de Tera, ce accelerează cu 9,8m/s2. Ce vei simți într-un caz și ce în celălalt și de ce? În ambele cazuri corpul e supus la aceiaș accelerație.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26511/cazi-pe-tera-cu-9-8m-s2-sau-esti-pe-o-nava-ce-accelereaza-cu-9-8m-s2</guid>
<pubDate>Sun, 03 May 2020 19:26:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care este diferenta dintre nordul magnetic si nordul compas? Si cum poti afla nordul magnetic daca pe harta iti este indicat nordul compas?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26486/care-este-diferenta-dintre-nordul-magnetic-nordul-compas-poti-afla-nordul-magnetic-daca-harta-este-indicat-nordul-compas</link>
<description>Este vorba despre navigatie. In momentul cand te afli pe mare cu un vapor, el se magnetizeaza si nu iti poate indica nordul magnetic. Ti se indica nordul compas sub acțiunea câmpului magnetic al navei... Cum poti afla nordul magnetic?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26486/care-este-diferenta-dintre-nordul-magnetic-nordul-compas-poti-afla-nordul-magnetic-daca-harta-este-indicat-nordul-compas</guid>
<pubDate>Sat, 15 Feb 2020 05:59:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>O spiră de sârmă într-un câmp magnetic...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26478/o-spira-de-sarma-intr-un-camp-magnetic</link>
<description>O spira de sârmă cu rezistența 0,01Ω, de forma unui pătrat cu latura de 10 cm, se afla intr-un câmp magnetic omogen de inducție &amp;nbsp;B=10mT. Planul spirei formează un unghi de 30° cu liniile de inductie a câmpului. &amp;nbsp;Puteti sa ma ajutati? Care ar fi rezolvarea aici sau ce altceva?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26478/o-spira-de-sarma-intr-un-camp-magnetic</guid>
<pubDate>Fri, 07 Feb 2020 15:55:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum explicați  ca geamul de la bucatarie se abureste mai mult decat geamul de la dormitor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26468/cum-explicati-ca-geamul-de-la-bucatarie-se-abureste-mai-mult-decat-geamul-de-la-dormitor</link>
<description></description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26468/cum-explicati-ca-geamul-de-la-bucatarie-se-abureste-mai-mult-decat-geamul-de-la-dormitor</guid>
<pubDate>Tue, 07 Jan 2020 17:21:07 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce nu poate opri brusc un automobil in viteza?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26445/de-ce-nu-poate-opri-brusc-un-automobil-in-viteza</link>
<description></description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26445/de-ce-nu-poate-opri-brusc-un-automobil-in-viteza</guid>
<pubDate>Sun, 15 Dec 2019 15:45:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Pot astronauții să râgâie în spațiu?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26446/pot-astronautii-sa-ragaie-in-spatiu</link>
<description>Ideea care circulă pe Internet este că nu pot. Nu mi-e clar dacă nu pot fiziologic ori pur și simplu nu fac asta pentru a împiedica eliminarea solidelor și lichidelor din tractul digestiv concomitent cu gazele respective...</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26446/pot-astronautii-sa-ragaie-in-spatiu</guid>
<pubDate>Wed, 11 Dec 2019 06:27:51 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Turn de cărămizi</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26341/turn-de-caramizi</link>
<description>&lt;p&gt;Se formează un turn așezând cărămizi identice una peste alta.&amp;nbsp;Fiecare cărămidă are o lungime de 20 cm, înălțime de 5 cm, masa de 1kg și este deplasată la dreapta față de cea de sub ea cu 1 cm.&amp;nbsp;&lt;br&gt;Care este numărul maxim de cărămizi pentru care turnul este stabil?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/Ahbzs7d.png&quot;&gt;https://i.imgur.com/Ahbzs7d.png&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26341/turn-de-caramizi</guid>
<pubDate>Sat, 14 Sep 2019 15:39:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce poti spune despre imaginea miinii drepte in oglinda plana?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26334/ce-poti-spune-despre-imaginea-miinii-drepte-in-oglinda-plana</link>
<description></description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26334/ce-poti-spune-despre-imaginea-miinii-drepte-in-oglinda-plana</guid>
<pubDate>Wed, 04 Sep 2019 11:56:56 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce indică un cântar, masa ori greutatea?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26318/ce-indica-un-cantar-masa-ori-greutatea</link>
<description>Un articol recent publicat de Scientia ne spune că masa. Ceea ce nu e fals. Ce se întâmplă însă dacă ducem același cântar pe Marte și ne asezăm pe el? Va indica același lucru ca pe Pământ? Și dacă nu, de ce?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26318/ce-indica-un-cantar-masa-ori-greutatea</guid>
<pubDate>Sat, 22 Jun 2019 03:48:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum poate fi definit kilogramul în funcţie de constanta lui Planck?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26317/cum-poate-fi-definit-kilogramul-in-functie-de-constanta-lui-planck</link>
<description>Mai înţelege cineva definiţia kilogramului? Am văzut că s-a renunţat la prototipul din Paris şi kilogramul s-a redefinit în funcţie de o constantă universală, constanta lui Plank. Dar ce înseamnă asta? Cum ajungi de la constanta lui Plank la un kilogram de toate zilele?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26317/cum-poate-fi-definit-kilogramul-in-functie-de-constanta-lui-planck</guid>
<pubDate>Sat, 25 May 2019 04:52:03 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Formulă lungime traiectorie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26306/formula-lungime-traiectorie</link>
<description>As vrea sa calculez lungimea traiectoriei unei particule de test &amp;nbsp;imtr-un spațiu timp in 4 dimensiuni.&lt;br /&gt;
Datele pe care le cunoaștem sunt urmatoarele:&lt;br /&gt;
Trei sisteme referentiale A, B si C&lt;br /&gt;
Masa fiecărui corp asociat sistemelor A B si C&lt;br /&gt;
Viteza sistemului de referința A fata de sistemul de referința B si C&lt;br /&gt;
Direcția în sistemul cartezian în care se deplasează fiecare dintre cele trei sisteme referențiale unul fata de altul&lt;br /&gt;
Sistemul referențial C contine o gaură neagră cu masa si distanta cunoscută&lt;br /&gt;
Ce formula ar trebui să folosesc?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26306/formula-lungime-traiectorie</guid>
<pubDate>Sat, 13 Apr 2019 20:12:16 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Lucrul mecanic la un corp suspendat</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26277/lucrul-mecanic-la-un-corp-suspendat</link>
<description>Mă gândesc la un elicopter care ține suspendat un corp cu o masa de 10 tone. Nu știu cum să calculez lucrul mecanic efectuat de elicopter pentru a ține suspendat acest corp la o înălțime de 10 metri timp de 10 minute. În ce fel se modifică lucrul mecanic dacă se modifică înălțimea (la 5 metri sau la 20 metri) - timpul fiind același: 10 minute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am folosit un elicopter pentru a suspenda corpul deoarece lucrul mecanic ar fi egal cu 0 dacă am folosi o spânzurătoare...</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26277/lucrul-mecanic-la-un-corp-suspendat</guid>
<pubDate>Thu, 15 Nov 2018 13:21:29 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De unde diferenta de nuanta?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26260/de-unde-diferenta-de-nuanta</link>
<description>Am calatorit recent cu avionul si, spre surprinderea mea, in momentul in care, la altitudinea de zbor fiind, am trecut pe langa alte avioane, am constatat ca dara de fum ramasa in urma acestora se vedea de culoare neagra. Eram obisnuit sa vad, de la nivelul solului, doar dare de culoare alba. De unde diferenta de nuanta?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26260/de-unde-diferenta-de-nuanta</guid>
<pubDate>Tue, 09 Oct 2018 11:17:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De cata energie avem nevoie pentru a incalzi Luna cu 2 grade?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26210/de-cata-energie-avem-nevoie-pentru-a-incalzi-luna-cu-2-grade</link>
<description>Conform analizei cercetatorilor de la NASA, topaiala astronautilor pe astrul respectiv a determinat cresterea temperaturii cu 1-2 grade. Nu zic ca n-ar fi efectuat ceva lucru mecanic pe-acolo, inclusiv ca prin umbrele lor ar fi obstructionat reflexia razele solare. Totusi, avem o masa considerabila de luat in seama..(&lt;a href=&quot;http://www.descopera.ro/stiinta/17250402&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.descopera.ro/stiinta/17250402&lt;/a&gt;)</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26210/de-cata-energie-avem-nevoie-pentru-a-incalzi-luna-cu-2-grade</guid>
<pubDate>Sat, 14 Jul 2018 11:57:50 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum se explică fenomenul descris mai jos?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26207/cum-se-explica-fenomenul-descris-mai-jos</link>
<description>Probabil ca fiecare a observat cum, in zilele caniculare, daca privim imediat deasupra asfaltului incins ori a capotei supraincalzite a masinii proprii, pentru un centimetru sau doi observam un tremurat, o distorsiune a imaginii pe care altfel am vedea-o statica si foarte clara. Ce se intampla de fapt?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26207/cum-se-explica-fenomenul-descris-mai-jos</guid>
<pubDate>Fri, 13 Jul 2018 07:44:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Problema de fizica cu patinatori!</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26186/problema-de-fizica-cu-patinatori</link>
<description>Un patinator cu masa de 50 de kg se indreapta spre est cu viteza de 3 m/s si se ciocneste de alt patinator cu masa de 70 de kg care se misca spre sud cu viteza de 7 m/s. Dupa ce se ciocnesc, patinatorii se misca impreuna. Calculeaza modulul vitezei celor doi si unghiul pe care acestia il formeaza fata de est. Se foloseste impulsul si catitatea de miscare in teorie, dar nu reusesc sa-mi dau seama cum se face. Va rog sa fiti cat mai detaliati posibil, in asa fel incat sa inteleg cum se fac problemele de genul asta ca e urgent si o sa dau test din asta.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26186/problema-de-fizica-cu-patinatori</guid>
<pubDate>Sun, 22 Apr 2018 15:25:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Apar atomi noi în Univers zi de zi? Se conservă numărul lor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26124/apar-atomi-noi-in-univers-zi-de-zi-se-conserva-numarul-lor</link>
<description>&lt;p&gt;Ştiu că există legi de conservare a energiei şi impulsului în Univers, dar nu îmi e foarte clar dacă putem vorbi şi de conservarea materiei, deci, practic a numărului atomilor. Este numărul acestora constant ori nu ? Şi dacă nu, în ce fel apar ori dispar atomii?&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26124/apar-atomi-noi-in-univers-zi-de-zi-se-conserva-numarul-lor</guid>
<pubDate>Sat, 10 Mar 2018 19:43:30 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Pot amortiza coliziunea la impactul cu solul dacă sunt într-un lift în cădere liberă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26121/pot-amortiza-coliziunea-la-impactul-cu-solul-daca-sunt-intr-un-lift-in-cadere-libera</link>
<description>&lt;p&gt;Sa presupunem ca ne aflam intr-un lift defect, in cadere libera (banuiesc ca exista niste sisteme de franare in caz de avarie, dar sa presupunem ca un asemenea scenariu e posibil, desi nu il dorim nimanui).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Pot face ceva, vreo saritura imediat inainte de impact ori altceva, ca sa amortizam cumva socul la contactul cu solul si efectele sale asupra corpurilor noastre?&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26121/pot-amortiza-coliziunea-la-impactul-cu-solul-daca-sunt-intr-un-lift-in-cadere-libera</guid>
<pubDate>Sat, 10 Mar 2018 19:21:41 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce s-ar întâmpla cu apa dintr-o cană, dacă aș goli-o în spațiu?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26118/ce-s-ar-intampla-cu-apa-dintr-o-cana-daca-as-goli-o-in-spatiu</link>
<description>&lt;p&gt;Nu are unde sa curga, dar ce ar face apa? Cum s-ar comporta?&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26118/ce-s-ar-intampla-cu-apa-dintr-o-cana-daca-as-goli-o-in-spatiu</guid>
<pubDate>Fri, 09 Mar 2018 20:43:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce este tocmai gravitația cea mai slabă forță?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26114/de-ce-este-tocmai-gravitatia-cea-mai-slaba-forta</link>
<description>&lt;p&gt;De ce diferă ea atât de mult de celelalte forțe?&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26114/de-ce-este-tocmai-gravitatia-cea-mai-slaba-forta</guid>
<pubDate>Fri, 09 Mar 2018 20:24:29 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>La ce se referă ideea că Pământul ”cade în linie dreaptă” în jurul Soarelui, din relativitate?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26086/la-ce-se-refera-ideea-ca-pamantul-cade-in-linie-dreapta-in-jurul-soarelui-din-relativitate</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit in mai multe texte de popularizare a teoriei relativitatii ceva de genul acesta. Se spune ca Pământul, mai degrabă decât a fi intr-o miscare de rotatie in jurul Soarelui, &quot;cade in linie dreapta&quot; spre acesta. Poate cineva sa explice despre ce este vorba, asta in cazul in care traducerea expresiei originale este una corecta (in engleza am tot gasit ca &quot;Earth is falling in a straight line around the Sun&quot;)?&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26086/la-ce-se-refera-ideea-ca-pamantul-cade-in-linie-dreapta-in-jurul-soarelui-din-relativitate</guid>
<pubDate>Sun, 04 Mar 2018 07:54:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Viteza luminii e variabilă în funcție de mediul de propagare?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26082/viteza-luminii-e-variabila-in-functie-de-mediul-de-propagare</link>
<description>&lt;p&gt;Cum ar fi daca viteza luminii poate fi influențata de vid, atmosfera, gravitatie sau orice altceva?&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26082/viteza-luminii-e-variabila-in-functie-de-mediul-de-propagare</guid>
<pubDate>Sun, 04 Mar 2018 07:36:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Dacă m-aş afla într-o cameră în centrul planetei Pământ, aş pluti în imponderabilitate?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26052/daca-m-as-afla-intr-o-camera-in-centrul-planetei-pamant-as-pluti-in-imponderabilitate</link>
<description></description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26052/daca-m-as-afla-intr-o-camera-in-centrul-planetei-pamant-as-pluti-in-imponderabilitate</guid>
<pubDate>Tue, 27 Feb 2018 22:24:10 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce nu poate fi atins zero absolut?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26027/de-ce-nu-poate-fi-atins-zero-absolut</link>
<description>&lt;p&gt;Temperaturi foarte apropiate de zero absolut au fost atinse in laborator. Dar ce principiu al fizicii - daca asta e situatia - impiedica ajungerea la o temperatura de -273 C ?&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(105, 105, 105)&quot;&gt;Întrebare republicată din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26027/de-ce-nu-poate-fi-atins-zero-absolut</guid>
<pubDate>Sun, 25 Feb 2018 20:03:30 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce principiul de incertitudine al lui Heinsenberg nu permite vidul absolut?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26024/de-ce-principiul-de-incertitudine-al-lui-heinsenberg-nu-permite-vidul-absolut</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit de mai multe ori ca vidul absolut nu este permis de principiul incertitudinii. De ce?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Stiu ca vidul este &quot;imbibat&quot; de particule virtuale, care apar si dispar, dar care-i legatura dintre principiul amintit si acestea?&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(105, 105, 105)&quot;&gt;Întrebare republicată din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26024/de-ce-principiul-de-incertitudine-al-lui-heinsenberg-nu-permite-vidul-absolut</guid>
<pubDate>Sun, 25 Feb 2018 19:57:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Este miscarea electronilor in jurul atomilor un perpetuum mobile?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25960/este-miscarea-electronilor-in-jurul-atomilor-un-perpetuum-mobile</link>
<description></description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25960/este-miscarea-electronilor-in-jurul-atomilor-un-perpetuum-mobile</guid>
<pubDate>Sat, 06 Jan 2018 00:00:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum depășim viteza luminii...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25956/cum-depasim-viteza-luminii</link>
<description>Viteza luminii in raport cu un reper fix se poate depasi usor, universul face asta demult, trebuie doar sa cumulam vitezele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
1) Sa presupunem ca un volum de materie dintr-o galaxie se deplaseaza in directia de expansiune a universului; din acest volum face parte un quasar ce arunca materia cu viteze colosale in aceeasi directie. Daca adunam viteza de deplasare a galaxiei cu viteza de deplasare a quasar-ului si cu jetul acestuia fata de un punct fix putem depasi usor viteza luminii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Alt caz ar fi daca intr-o racheta s-ar aprinde un bec; viteza acelei lumini fata de un punct fix ar fi viteza rachetei plus constanta vitezei luminii plus eventual viteza de deplasare a pamantului in spatiu, racheta avand deja imprimata inertia vitezei de deplasare a acestuia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru depasirea vitezei cu o naveta spatiala sau un satelit propun urmatoarea idee.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
2) Stim ca viteza unui electron este aproximativ 99% din viteza luminii si ca frecarea in spatiu e aproape de 0.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un satelit sau nava pus pe o pista circulara maglev (suspendata magnetic) poate fi accelerata in functie de materialele din care e facuta naveta pana la viteze procentuale din viteza luminii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe aceasta pista circulara punem o alta pista circulara pe care s-o invarta prima pista, apoi a treia pista, a patra si cate e nevoie pentru a multiplica viteza de deplasare a navetei situata pe ultima pista cu cat vrem peste viteza luminii; singura problema ar fi costurile de alimentare cu energie a ultimelor piste (ce se poate face de la una la alta, dar daca se depaseste viteza de propagare a electonului e posibil sa fie nevoie de surse proprii incluse in pistele centrifuge ce depasesc viteza electronului)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
La lansare nava poate fi prinsa de sine paralel cu acestea si desprinsa de ele printr-un camp magnetic si catapultata in spatiu, singura problema ar fi calcularea directiei si oprirea navetei la destinatie in timp util, dar si acolo se poate face ceva asemanator cu un camp magnetic pentru deceleratie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
3) Alt mod de depasire a vitezei prin multiplicare ar fi o roata (ex. roata de bicicleta). la baza ei o rotatie a axului reprezinta aproximativ 3 cm, la marginea ei aproximativ 1 m cu cat ne departam de centru cu atat creste distanta.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca invartim centrul intr-un camp magnetic suspendat in vid (in spatiu) centru se va invarti cu viteze procentuale din viteza luminii, iar extremitatile vor avea o viteza factoriala crescand de 10, 100, 1000 de ori sau cat vrem in functie de rezistenta la rupere a materialului, realizand o distanta parcursa mult mai mare in acelasi timp de rotire ca si al axului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si aici se poate in loc de roata sa avem decat axul si o raza sau doua pentru contracararea greutatii, iar cercul exterior sa fie cuprins de camp magnetic pentru a permite cresterea rezistentei la rupere a barei de care e legata naveta.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Se poate creste sau micsora viteza si prin deplasarea navetei mai aproape sau mai departe de ax pe bara ce leaga axul rotii de marginea exterioara a acesteia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca naveta necesita protectie impotriva microparticulelor se poate crea un camp magnetic (ne putem inspira din campurile magnetice folosite la reactoarele cu fisiune).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In rest pentru acceleratie sau schimbare de viteza se pot folosi motoarele inertiale, motoarele cu propulsie ionica, motorul EM cu microunde sau si metodele clasice sau una din cele 15 metode antigravitationale descoperite pana in prezent: &lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/results?search_query=anti+gravity+method+1+of+15&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.youtube.com/results?search_query=anti+gravity+method+1+of+15&lt;/a&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25956/cum-depasim-viteza-luminii</guid>
<pubDate>Fri, 05 Jan 2018 14:24:34 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce flacăra unei brichete este mereu orientată către în sus?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25885/de-ce-flacara-unei-brichete-este-mereu-orientata-catre-in-sus</link>
<description>&lt;p&gt;Nu sunt 100% sigur ca asa este, dar din ceea ce am observat, se pare ca flacara unei brichete ori a unei lumanari, ori un foc aprins intr-o incinta izolata unde nu sufla deloc vantul, toate au tendinta sa se &quot;dezvolte&quot; catre in sus, sa se ridice in aer.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Are cineva idee de ce se intampla asa?&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Întrebare republicată din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25885/de-ce-flacara-unei-brichete-este-mereu-orientata-catre-in-sus</guid>
<pubDate>Sun, 17 Dec 2017 06:57:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce este pozitronul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25883/ce-este-pozitronul</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Întrebare republicată din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25883/ce-este-pozitronul</guid>
<pubDate>Sat, 16 Dec 2017 17:12:46 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum poate fi un foton în stare de repaus? De ce nu are masă în stare de repaus?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25881/cum-poate-fi-un-foton-in-stare-de-repaus-de-ce-nu-are-masa-in-stare-de-repaus</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Întrebare republicată din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25881/cum-poate-fi-un-foton-in-stare-de-repaus-de-ce-nu-are-masa-in-stare-de-repaus</guid>
<pubDate>Sat, 16 Dec 2017 17:07:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum funcționeaza coșurile sobelor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25879/cum-functioneaza-cosurile-sobelor</link>
<description>&lt;p&gt;Am mai multe intrebari legate de cosurile sobelor. Poate cineva de la tara ma va lamuri...&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;De ce e bine sa fie cat mai inalte cosurile?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;La ce se refera termenul de tiraj asociat cosului?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;De asemenea, mai e un fenomen legat de cosurile sobelor. E bine ca in camera in care se face focul in soba sa nu fie foarte frig in prealabil, caci exista riscul ca fumul sa nu urce pe cos, ci sa iasa in casa. Daca in camera respectiva este caldut, treburile vor merge bine.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Cum functioneaza asa-numitul &quot;cocos&quot; care se monteaza in varful cosurilor? Care e rostul lui?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Întrebare republicată din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25879/cum-functioneaza-cosurile-sobelor</guid>
<pubDate>Sat, 16 Dec 2017 17:00:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum funcționează un alcoolmetru?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25877/cum-functioneaza-un-alcoolmetru</link>
<description>&lt;p&gt;E vorba despre un aparat, un densimetru cu care se masoara concentratia de alcool dintr-o solutie. Il folosesc oamenii pe la tara cand fac tuica.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Stie cineva cum functioneaza?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Si o a doua intrebare, rezultata oarecum din ceea ce am putut sa-mi dau seama folosind un alcoolmetru...&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Din ce mi-am dat seama, totul are legatura cu faptul ca densitatea lichidului asupra caruia se efectueaza masurarea variază invers proporțional cu concentrația de alcool.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Dar de ce se intampla asa?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;De ce cu cat e mai mult alcool, densitatea e mai mica?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Întrebare republicată din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25877/cum-functioneaza-un-alcoolmetru</guid>
<pubDate>Sat, 16 Dec 2017 16:55:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce este constanta structurii fine? Are vreo semnificație în fizică?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25874/ce-este-constanta-structurii-fine-are-vreo-semnificatie-in-fizica</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit şi aici despre această aşa-zisă constantă, dar prea pe scurt. Am găsit că are valoarea aproximativ egală cu 1/137. Ce nu ştiu e de unde a apărut în peisajul fizicii, cum s-a ajuns la ea? Are vreo semnificaţie? Exprimă ceva anume? Se măsoară ceva folosind-o? De ce a fost nevoie de ea?&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Întrebare republicată din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25874/ce-este-constanta-structurii-fine-are-vreo-semnificatie-in-fizica</guid>
<pubDate>Thu, 14 Dec 2017 17:38:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce apa foarte sărată ne ţine la suprafaţă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25872/de-ce-apa-foarte-sarata-ne-tine-la-suprafata</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Întrebare republicată din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25872/de-ce-apa-foarte-sarata-ne-tine-la-suprafata</guid>
<pubDate>Thu, 14 Dec 2017 17:34:59 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cine, când și cum a măsurat prima dată viteza luminii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25869/cine-cand-si-cum-a-masurat-prima-data-viteza-luminii</link>
<description>&lt;p&gt;Ce valoare a obtinut?&lt;br&gt;Ma refer la masuratori apropiate de valoarea actuala, nu la incercari mai vechi (am citit de exemplu ca si Galileo Galilei a incercat sa efectueze o asemenea masuratoare, fara succes).&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Întrebare republicată din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25869/cine-cand-si-cum-a-masurat-prima-data-viteza-luminii</guid>
<pubDate>Wed, 13 Dec 2017 16:28:12 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>