<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Intrebari recente</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/questions</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Aria unui trapez</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/27013/aria-unui-trapez</link>
<description>Fie trapezul dreptunghic ABCD, AB paralelă cu CD, &amp;lt;A = &amp;lt;D = 90, AC perpendiculară pe BD. &amp;nbsp;Dacă AB = 4 cm şi CD = 9 cm, aflaţi aria trapezului ABCD.</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/27013/aria-unui-trapez</guid>
<pubDate>Wed, 11 Mar 2026 04:55:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Problema de probabilitati si loterie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/27002/problema-de-probabilitati-si-loterie</link>
<description>Am cumparat doua bilete de loterie. Fiecare bilet are o probabilitate de 1/2 sa fie castigator si 1/2 sa nu fie castigator. &lt;br /&gt;
Cu toate acestea unul din biletele este necastigator, dar nu mai stiu care din ele. Care e probabilitatea ca desfacand ambele bilete cel putin unul sa fie castigator?</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/27002/problema-de-probabilitati-si-loterie</guid>
<pubDate>Sun, 20 Jul 2025 14:54:40 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>”Prietenă de-a mea” vs ”prietenă de-ale mele”</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/27003/prietena-de-a-mea-vs-prietena-de-ale-mele</link>
<description>Mărturisesc faptul că până acum în jur de un an spuneam prieten/prietenă de-al meu/de-a mea fără a avea nici cel mai mic dubiu cu privire la corectitudinea exprimării. Varianta a doua pur și simplu nu exista pentru mine. Dacă aș fi auzit-o la cineva, mi-ar fi sunat comic. Până când am auzit-o, tocmai la Radu Paraschivescu, și a trebuit să văd despre ce e vorba...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am încercat să găsesc și o logică a alegerii unei variante sau alteia și am descoperit 3 explicații.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
1. Opinia majoritară astăzi (varianta cu pluralul) și nepusă la îndoială prin media de nicio voce cu autoritate în domeniu, care pune semnul egal între ”de-”ul urmat de cratimă și ”dintre”, moment în care problema e rezolvată.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
2. Varianta Pruteanu (pro utilizarea singularului), atribuită lui George Pruteanu conform acestui link, care trimite ca sursă către un forum dispărut.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://forum.softpedia.com/topic/220194-o-prietena-de-a-mea-vs-o-prietena-de-ale-mele/#entry3884538&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://forum.softpedia.com/topic/220194-o-prietena-de-a-mea-vs-o-prietena-de-ale-mele/#entry3884538&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
3. Varianta DOOM2, menționată pe softpedia de AdiJapan, un utilizator care a activat și aici (și care confirmă și existența opiniei lui George Pruteanu), este că ambele forme sunt acceptate:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://forum.softpedia.com/topic/764755-a-mea-de-a-mea-de-ale-mele/#entry9689102&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://forum.softpedia.com/topic/764755-a-mea-de-a-mea-de-ale-mele/#entry9689102&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Întreb 2 lucruri:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
- păstrează și DOOM3 norma de mai sus, cu ambele variante acceptate?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
- aveți o logică proprie pe baza căreia preferați una dintre variante?</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/27003/prietena-de-a-mea-vs-prietena-de-ale-mele</guid>
<pubDate>Sat, 07 Jun 2025 12:07:59 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum se poate explica practic existenta buclei spatio temporale in spatiu timpul Pamantului.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26933/cum-se-poate-explica-practic-existenta-buclei-spatio-temporale-in-spatiu-timpul-pamantului</link>
<description>In zona scufundarii Titanicului se aud zgomotele caracteristice fenomenului scufundarii, in desfasurare. Tot din zona au fost salvate, nu de mult, cateva persoane. &amp;nbsp;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Multumesc frumos!</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26933/cum-se-poate-explica-practic-existenta-buclei-spatio-temporale-in-spatiu-timpul-pamantului</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce este retrodifuzia</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26937/ce-este-retrodifuzia</link>
<description>Am de facut un eseu despre retrodifuzia rutherford,dar nu am gasit nimic pe internet. Ma poate ajuta cineva?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26937/ce-este-retrodifuzia</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce se folosește oțet la un incendiu de horn?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26938/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn</link>
<description>Am văzut ca pompieri folosesc oțet când arde un horn, ce reacție chimică, face ca oțetul să întrerupă arderea</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26938/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:20 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce se folosește oțet la un incendiu de horn?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26939/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn</link>
<description>Am văzut ca pompieri folosesc oțet când arde un horn, ce reacție chimică, face ca oțetul să întrerupă arderea</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26939/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Mașina  sub 2200 de euro</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26946/masina-sub-2200-de-euro</link>
<description>Salut,sunt un începător(am 18 ani) și din cate ați văzut din titlu as vrea sa îmi cumpăr o mașină în jurul al 2000 de euro maxim 2200,as dori ceva ce nu consuma mult,taxe/impozitele sa nu fie atât de mari,ceva care sa nu arate nici foarte urat.Din nefericire am 0 cunoștințe în acest domeniu și chiar nu am idee ce mașina ar putea îndeplini criteriile de mai sus,de aceea as dori niste sfaturi:ce fel de mașină să-mi iau,ce motorizare,am înțeles că cele pe benzina au taxele mai ieftine dar consuma mai mult?.Multumesc anticipat pentru răspunsuri.</description>
<category>Auto - Moto</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26946/masina-sub-2200-de-euro</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Rovinieta pickup</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26947/rovinieta-pickup</link>
<description>Ce taxa de rovinieta trebuie platita la un pickup truck, mai specific un Mitsubichi L200?&lt;br /&gt;
Categoria A - autovehicul sau categoria B - vehicule de transport marfa cu MTMA intre 0 si 3,5 tone?&lt;br /&gt;
Nu ma prind si nu am gasit nicaieri ce inseamna si ce se incadreaza la transport de marfa.&lt;br /&gt;
Multumesc.</description>
<category>Auto - Moto</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26947/rovinieta-pickup</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce se toarnă oțet în coșurile de fum la incendii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26953/de-ce-se-toarna-otet-in-cosurile-de-fum-la-incendii</link>
<description></description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26953/de-ce-se-toarna-otet-in-cosurile-de-fum-la-incendii</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>turnul Eiffel redus la scara, confectionat din aur</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26999/turnul-eiffel-redus-la-scara-confectionat-din-aur</link>
<description>Cu ani in urma era o problema cu turnul Eiffel redus la nu stiu ce scara, caruia trebuia calculata greutatea daca ar fi fost facut din aur.&lt;br /&gt;
nu mai gasesc problema/dezbaterea pe aceasta tema.&lt;br /&gt;
ma poate ajuta cineva?</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26999/turnul-eiffel-redus-la-scara-confectionat-din-aur</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:02:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Problema celor 3 corpuri, o problema de gramatică a limbii engleze</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26996/problema-celor-3-corpuri-o-problema-de-gramatica-a-limbii-engleze</link>
<description>&lt;p&gt;În engleză&amp;nbsp;se spune &quot;3-body problem&quot;. Deci&amp;nbsp;”problema 3-corp”, o formulă complet neobișnuită pentru noi prin prezența&amp;nbsp; aici a singularului ”corp”.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Dar în engleză înțeleg că există așa-numitele ”compound adjectives”, la care pare&amp;nbsp;că se încadrează și compusul ”3-body” de mai sus. Se spune și se scrie ”6-page document”, ”6-year-old children” sau ”4-foot tables”.&amp;nbsp;Deși am auzit de nenumărate ori ziceri de genul ”10-dollar bill”, nu aveam idee că e doar una din multele formule similare.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nu constientizasem asta până&amp;nbsp;să&amp;nbsp;văd serialul de pe Netflix, când am alăturat, mental, originalul și traducerea în românește.&amp;nbsp;&lt;strong&gt;Subtilitatea, din câte îmi dau seama, e dată de faptul că tratăm acește cuvinte compuse ca adjective, iar în engeză adjectivele nu au forme diferite la plural.&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Știți mai multe detalii ori o altă explicație?&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26996/problema-celor-3-corpuri-o-problema-de-gramatica-a-limbii-engleze</guid>
<pubDate>Sun, 07 Apr 2024 14:51:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Lungimea unui segment</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26991/lungimea-unui-segment</link>
<description>&lt;p&gt;În triunghiul echilateral ABC cu latura de 6radicaldin3 cm, punctul M este mijlocul laturii BC. Fie D simetricul punctului A faţă de B, DM &lt;img alt=&quot;\cap&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Ccap&quot;&gt;&amp;nbsp;AC = {P} şi N mijlocul segmentului AP. Aflaţi lungimea segmentului BN.&lt;/p&gt;</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26991/lungimea-unui-segment</guid>
<pubDate>Mon, 05 Jun 2023 06:47:06 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum funcționeză creierul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26987/cum-functioneza-creierul</link>
<description>&lt;p&gt;Am pus pe forum o postare despre cum văd eu funcționarea creierului (cu posibilitatea simulării pe calculator pentru cei mai hotărâți să o facă). Cei care au curiozitatea dar au întrebări, vă rog nu ezitați ți puneți-le.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5512.0.html&quot;&gt;CUM FUNCȚIONEAZĂ CREIERUL și gânduri asociate (scientia.ro)&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Tehnologia Informatiei</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26987/cum-functioneza-creierul</guid>
<pubDate>Mon, 15 Aug 2022 16:29:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>&quot;Stiu ca nu stiu nimic&quot;, sofism sau nu?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26981/stiu-ca-nu-stiu-nimic-sofism-sau-nu</link>
<description>Cred ca multa lume stie de aceste cuvinte atribuite lui Socrate. Socrate nu a lasat vreo lucrare scrisa, asa ca din filosofia socratica a ramas ce ne-a fost transmis de catre cei ce i-au fost prieteni sau parteneri de dialog.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sofismele sunt afirmatii false dar aparent valide.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;Stiu ca.....&amp;quot; &amp;nbsp;presupune ca stiu ceva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;......nu stiu nimic&amp;quot; presupune ca nu stiu nimic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca nu stiu nimic inseamna ca nu pot sti &amp;quot;Stiu ca...&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din cate am inteles Socrate era impotriva sofistilor pentru ca se pare &amp;nbsp;ca sofistii nu urmareau cunoasterea vreunui adevar ci succesul social si economic prin instruirea tinerilor in utilizarea mestesugita a cuvintelor astfel incat sa convinga auditoriul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E ciudat ca tocmai aceasta afirmatie a strabatut secolele de la Socrate incoa&amp;#039;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ma gandesc ca Socrate e un fenomen &amp;quot;reactiv&amp;quot; la curentul sofist. Poate ca uneori a imprumutat astfel de artificii ale limbajului ca punct de plecare pentru deschiderea in fata dialecticii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Adica, daca ma angajez intr-un dialog pentru aflarea unui adevar, trebuie sa plec de la premisa ca stiu ca nu stiu nimic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sau &amp;quot;Stiu ca...&amp;quot; se petrece acum.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;Nu stiu nimic....&amp;quot; se petrece in alt acum.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Se poate ca am stiut ceva la inceputul gandului, dar apoi nu am mai stiut.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si in acest caz timpul ar fi imanent cunoasterii? Adica orice cunoastere se petrece in timp, inclusiv cunoasterea autoreferentiala a mintii si in acest caz ar fi timpul suficient pentru trecerea de la starea de necunoscator la aceea de cunoscator?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oare cum ar mai putea fi inteles acest enunt fara sa se autoanuleze?</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26981/stiu-ca-nu-stiu-nimic-sofism-sau-nu</guid>
<pubDate>Sun, 12 Jun 2022 06:53:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Aparatele de biorezonanță se pot folosi și la tratament, sau numai la diagnosticare?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26979/aparatele-de-biorezonanta-se-pot-folosi-si-la-tratament-sau-numai-la-diagnosticare</link>
<description>Am o nelămurire legată de aparatele de biorezonanță: în prospecte scrie că sunt utile pentru dignosticul unor afecțiuni, dar și în echilibrarea energetică și deci tratamentul unor afecțiuni. Aveți vreo explicație despre principiile de funcționare a acestor aparate?</description>
<category>Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26979/aparatele-de-biorezonanta-se-pot-folosi-si-la-tratament-sau-numai-la-diagnosticare</guid>
<pubDate>Mon, 16 May 2022 14:08:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>î sau â? Cum scriem așa citim?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26969/i-sau-a-cum-scriem-asa-citim</link>
<description>&lt;p&gt;Am învățat în școala primară (câand am învățat să scriu și să citesc) că limba română este o limbă fonetică: cum se scrie așa se și citește (și reciproca).. Eu am învățat grafia cu litera&amp;nbsp;&lt;strong&gt;î&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;peste tot, singura excepție fiind &lt;strong&gt;â&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;din cuvintele cu rădăcina&amp;nbsp;&lt;strong&gt;român&lt;/strong&gt;.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;În ultima vreme mi-a ajuns la nivel conștient că mie îmi rezonează neplăcut &lt;strong&gt;â&lt;/strong&gt;-ul din cuvinte ca fiind un fel de &lt;strong&gt;ă&lt;/strong&gt;. Deci vă întreb: cum scriem așa citim?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Explic de ce mi-a venit întrebarea asta: apreciez pe cei care scriu pe calculator&amp;nbsp;&lt;strong&gt;eu&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;sînt&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;în loc de &lt;strong&gt;eu&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;sunt&lt;/strong&gt;. Eu am adoptat noile reguli, deci scriu&amp;nbsp;&lt;strong&gt;eu&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;sunt&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;(pentru a arăta că&amp;nbsp;&lt;em&gt;sunt&lt;/em&gt;&amp;nbsp;educat...). Dar pronunția mi-a rămas&amp;nbsp;&lt;strong&gt;eu sînt&lt;/strong&gt;. În comentariile de pe diversele site-uri am văzut&amp;nbsp;&lt;strong&gt;în&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;scris&amp;nbsp;&lt;strong&gt;an&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;(de exemplu&amp;nbsp;&lt;strong&gt;ma duc an gradina&lt;/strong&gt;) - probabil așa mi-a ajuns la nivel conștient rezonanța lui&amp;nbsp;&lt;strong&gt;â&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;ca fiind&amp;nbsp;&lt;strong&gt;ă&lt;/strong&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Pentru a continua să arăt că sunt educat mai adaug o întrebare: cum se scrie corect:&amp;nbsp;&lt;strong&gt;într-un&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;sau&amp;nbsp;&lt;strong&gt;întrun&lt;/strong&gt;?&amp;nbsp;(pentru că&amp;nbsp;&lt;strong&gt;nici-o&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;sau&amp;nbsp;&lt;strong&gt;nici o&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;am înțeles că se scrie&amp;nbsp;&lt;strong&gt;nicio&lt;/strong&gt;...)&lt;/p&gt;</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26969/i-sau-a-cum-scriem-asa-citim</guid>
<pubDate>Mon, 21 Mar 2022 01:57:50 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>O meserie pe cale de dispariție?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26966/o-meserie-pe-cale-de-disparitie</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Într-un sat de câmpie, cu 256 de gospodării, numerotarea caselor este făcută în stil vechi, de la 1 la 256, astfel încât pornind de la cea cu nr. 1 și trecând pe la toate casele, în ordinea crescătoare a numerelor, parcurgem un &lt;em&gt;circuit&lt;/em&gt; continuu și închis, în sensul că ultima casă, cu nr. 256, de pe ultima stradă este alături de prima casă de pe prima stradă, adică cea cu nr. 1, de unde am plecat la început. &amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Într-o dimineață poștașul local (&lt;em&gt;o meserie pe cale de dispariție&lt;/em&gt;) primește o misiune mai puțin obișnuită. Are de dus câte o scrisoare la fiecare casă din localitate, deci 256 de scrisori în total. Problema e că trebuie să respecte câteva reguli de livrare a corespondenței:&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Plecând de la casa cu nr. 1 numără patru case și lasă corespondența la cea de a patra, cu nr. 4. Apoi începând cu următoarea, nr. 5, numără la fel patru case și lasă corespondența tot la cea de a patra, adică la cea cu nr. 8. Și continuă la fel până la ultima casă cu &amp;nbsp;nr. 256. De aici reia &lt;em&gt;circuitul&lt;/em&gt;, pe prima stradă, respectând aceeași regulă pentru casele rămase fără corespondență după primul &lt;em&gt;circuit&lt;/em&gt; încheiat. Și tot așa, continuă până când sfârșește de lăsat la toate casele corespondența.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; În figura următoare am figurat situația după două circuite parcurse: cu roșu sunt figurate casele la care s-a distribuit corespondența la primul circuit, iar cu albastru cele la care s-a distribuit corespondența la al doilea circuit.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/Od0CT1a.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/Od0CT1a.jpg&quot; style=&quot;height:229px; width:543px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&lt;strong&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Întrebarea nr. 1&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Știind că pentru fiecare &lt;em&gt;circuit&lt;/em&gt; parcurs complet (adică la fiecare trecere de pe ultima stradă la prima stradă) primește 10 lei,&lt;em&gt; cât câștigă poștașul la sfârșitul misiunii?&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&lt;strong&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Întrebarea nr. 2&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Presupunem că numărul total al caselor este 343.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; De asemenea considerăm regula de distribuire a corespondenței următoarea: la primele trei &amp;nbsp;&lt;em&gt;circuite&lt;/em&gt; se lasă corespondența din 7 în 7 case, începând numărătoarea la primul circuit de la prima casă (cea cu nr. 1) și luând în considerare doar casele care nu au primit corespondența, pentru toate circuitele care urmează până la sfârșit; la următoarele trei &lt;em&gt;circuite&lt;/em&gt; din 6 în 6 case; la următoarele trei circuite din 5 în 5; la următoarele trei circuite din 4 în 4; la următoarele trei circuite din 3 în 3; la următoarele trei circuite din două în două case; și apoi la ultimul circuit se distribuie corespondența, la rând, la toate casele rămase.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Ce număr are ultima casă la care se distribuie corespondența?&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Notă:&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt; Chestiunea este inspirată dintr-o problemă ceva mai veche, postată de utilizatorul Nobody, (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.scientia.ro/qa/24665/ultima-bila-ramasa&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;) și rămasă deschisă, din punct de vedere matematic. M-am gândit să o fac abordabilă și rezolvabilă.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Rezolvarea la &lt;em&gt;Întrebarea nr. 1&lt;/em&gt; este destul de „muncitorească”. În schimb la&amp;nbsp; &lt;em&gt;Întrebarea nr. 2 &lt;/em&gt;soluția poate fi, zic eu, elegantă.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26966/o-meserie-pe-cale-de-disparitie</guid>
<pubDate>Sun, 16 Jan 2022 18:49:34 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Spionaj și geometrie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26948/spionaj-si-geometrie</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;O agenție de spionaj are nevoie de o informație în legătură cu un obiectiv important dintr-o zonă „fierbinte” a lumii. Este vorba de clădirea din imaginea de mai jos (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/ttjpuoG.jpg&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;).&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/ttjpuoG.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/ttjpuoG.jpg&quot; style=&quot;height:434px; width:485px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Problema (de interes național) ar fi următoarea: care este cel mai înalt punct al clădirii respective? Singura informație, în afară de imaginea din satelit, este marca mașinii încercuite: Fiat Doblo Cargo.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Este oare posibil ca în aceste condiții să calculăm înălțimea acestui punct față de, să zicem, platoul din fața clădirii (unde este parcată mașina Fiat)? &lt;strong&gt;Dacă da, cum se poate calcula și cât ar fi aceasta&lt;/strong&gt; (desigur cu aproximație, având în vedere rezoluția destul de slabă a fotografiei)?&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Pentru cine nu are acces la datele tehnice ale mașinii Fiat Doblo Cargo iată dimensiunile ei: înălțime: 2 m, lungime: 4,5 m.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Se presupune că poza a fost făcută exact de pe verticala locului.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;O chestiune suplimentară (facultativă, dar de zece puncte): &lt;strong&gt;Aceeași întrebare, dar referitoare la clădirea mică din partea dreaptă-sus a imaginii?&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26948/spionaj-si-geometrie</guid>
<pubDate>Sat, 20 Nov 2021 19:06:48 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum vi se pare exprimarea &quot;mâncare sănătoasă&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26944/cum-vi-se-pare-exprimarea-mancare-sanatoasa</link>
<description>Da știu, când cineva spune &amp;quot;mâncare sănătoasă&amp;quot; se referă la &amp;quot;mâncare ce ne face bine la sănătate&amp;quot;.&lt;br /&gt;
Alăturarea celor doi termeni &amp;quot;mâncare&amp;quot; și &amp;quot;sănătoasă&amp;quot; este totuși ... amuzantă să spunem.&lt;br /&gt;
Asta deoarece atributul &amp;quot;sănătos&amp;quot; este unul specific ființelor vii. Adică putem spune despre o ființă (om, animal, plantă) că este sănătos/sănătoasă. Sau cel mult în sens peiorativ despre un obiect (ex. este un scaun sănătos - adică solid, rezistă dacă te urci pe el). &lt;br /&gt;
În niciun caz atributul &amp;quot;sănătos&amp;quot; nu poate fi specific ființelor moarte. Iar mâncarea noastră este compusă în majoritate din ființe moarte (animale, plante).</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26944/cum-vi-se-pare-exprimarea-mancare-sanatoasa</guid>
<pubDate>Tue, 09 Nov 2021 05:41:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Este potrivită utilizarea termenului de &quot;proporție&quot; când se face referire de fapt la procente?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26943/este-potrivita-utilizarea-termenului-de-proportie-cand-se-face-referire-de-fapt-la-procente</link>
<description>Este foarte utilizată exprimarea de genul: &amp;quot;în proporție de x la sută&amp;quot;.&lt;br /&gt;
Este exprimarea &amp;quot;în procent de x la sută&amp;quot; mai potrivită/mai corectă?&lt;br /&gt;
Sau chiar &amp;quot;în procent de x&amp;quot;, căci &amp;quot;la sută&amp;quot; ar trebui să se înțeleagă dacă spunem &amp;quot;procent&amp;quot;.&lt;br /&gt;
În concluzie, sunt termenii &amp;quot;proporție&amp;quot; și &amp;quot;procent&amp;quot; sinonime totale?</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26943/este-potrivita-utilizarea-termenului-de-proportie-cand-se-face-referire-de-fapt-la-procente</guid>
<pubDate>Tue, 09 Nov 2021 05:24:10 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Poate un magnet să își piardă proprietățile magnetice în timp?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26942/poate-un-magnet-sa-isi-piarda-proprietatile-magnetice-in-timp</link>
<description>Adică fără intervenție asupra lui (ex. încălzire).</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26942/poate-un-magnet-sa-isi-piarda-proprietatile-magnetice-in-timp</guid>
<pubDate>Tue, 09 Nov 2021 05:17:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care este diferența dintre entropie, entalpie și energie internă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26940/care-este-diferenta-dintre-entropie-entalpie-si-energie-interna</link>
<description>&lt;p&gt;Știu că energia internă este suma energiilor unui sistem termodinamic, energii care sunt&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- libere sau&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- caracteristice unei temperaturi date&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nu am înțeles din pagina de Wikipedia (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entalpie&quot;&gt;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entalpie&lt;/a&gt;) ce este de fapt entalpia. Nu am înțeles prea bine nici ce este entropia (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entropie&quot;&gt;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entropie&lt;/a&gt;), chiar dacă explicația de la entropie este mai clară: cantitatea de căldură schimbată de sistemul termodinamic într-o transformare reversibilă. Adică mie mi se pare că energia internă și entropia este cam același lucru, iar entalpia nu am înțeles ce este... Mă puteți ajuta cu o explicație mai clară?&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26940/care-este-diferenta-dintre-entropie-entalpie-si-energie-interna</guid>
<pubDate>Sun, 31 Oct 2021 01:34:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ou crud versus ou fiert. Care e mai bun pentru organism?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26932/ou-crud-versus-ou-fiert-care-e-mai-bun-pentru-organism</link>
<description>Știm cu toții că Rocky Balboa bea ouă crude. O avea totuși sens să faci așa ceva? E vreun beneficiu?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am citit că, dincolo de faptul că fierberea reduce riscul ingerării unor microorganisme periculoase (altfel nu foarte mare nici la oul crud, în condițiile în care coaja este bine spălată înainte de spargere și oul este consumat imediat), aportul de proteine, vitamine și minerale este mai mare în cazul consumului de ouă fierte. În primul rând pentru că digestia e mai facilă după prepararea termică.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Știind că totuși, prin fierbere, ceva din structura proteinelor din ou are de suferit, mă întrebam dacă totuși există vreun beneficiu pentru organismul uman dacă se ingerează proteinele din ou în ”stare naturală” ori procesul de digestie oricum distruge macromoleculele respective.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Întrebarea e, așadar, și despre cum funcționează digestia și ce se întâmplă cu proteinele din alimente pe tot lanțul digestiv, până în momentul în care ajung la nivel celular...</description>
<category>Alimentatie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26932/ou-crud-versus-ou-fiert-care-e-mai-bun-pentru-organism</guid>
<pubDate>Sun, 17 Oct 2021 04:53:10 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum folosiți verbul a comemora?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26923/cum-folositi-verbul-a-comemora</link>
<description>&lt;p&gt;Azi e ziua națională a Germaniei. Wikipedia în limba engleză scrie că la 3 octombrie &lt;em&gt;se comemorează&lt;/em&gt; reunificarea din 1990 a Germaniei. În mintea mea, în limba română &lt;em&gt;a comemora&lt;/em&gt; are o conotație care trimite la un eveniment trist, lucru care nu este valabil, desigur, în cazul de mai sus.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Am verificat și intrările în dicționarele noastre, așa cum apar pe dexonline și, într-adevăr, în anumite dicționare&amp;nbsp;se pomenește de faptul că folosim verbul &lt;em&gt;a comemora&lt;/em&gt; îndeosebi pentru a ne aminti de un eveniment trist (de exemplu,&amp;nbsp;&lt;em&gt;comemorăm&lt;/em&gt; date de moarte, spre deosebire de datele de naștere, pe care le &lt;em&gt;aniversăm&lt;/em&gt;).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Voi cum îl folosiți? Și de unde și cum credeți că a apărut înțelesul de care vorbesc eu?&lt;/p&gt;</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26923/cum-folositi-verbul-a-comemora</guid>
<pubDate>Sun, 03 Oct 2021 06:50:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Asta să fie cauza analfabetismului funcțional de la noi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26920/asta-sa-fie-cauza-analfabetismului-functional-de-la-noi</link>
<description>Autorul articolului din link, cercetător în domeniul istoriei, vede în faptul că revistele științifice, care publică studii de cercetare, au devenit un business una din cauzele analfabetismului funcțional românesc (și nu numai).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://www.scena9.ro/article/stiinta-cercetare-analfabetism-functional&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.scena9.ro/article/stiinta-cercetare-analfabetism-functional&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Fenomenul descris acolo o fi real, nu cunosc microuniversul respectiv, dar nu am citit niciun cuvânt în articolul respectiv despre lipsa aproape totală a oricărei activități de popularizare a științei în online a cercetătorilor români. Oricare le-ar fi domeniul de expertiză.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când mă gândesc la asta, mie îmi vin în minte doar 2 nume: Cristian Presură și Cătălina Curceanu. Probabil că mai sunt și alții, dar sunt aproape sigur că, dacă îi punem pe toți într-o listă, ne vor ajunge degetele de la mâini ale unui om ca să îi numărăm (și nu mă refer doar la științele exacte).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Voi mai știți și alte nume de cercetători români popularizatori de știință? Și cum vedeți problema expusă în articolul din link? De acolo să plece decuplarea de știința autentică a maselor?</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26920/asta-sa-fie-cauza-analfabetismului-functional-de-la-noi</guid>
<pubDate>Sat, 02 Oct 2021 11:45:53 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Învățământul ar trebui să înceapă de la generalități spre cazuri particulare sau invers?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26918/invatamantul-ar-trebui-sa-inceapa-de-la-generalitati-spre-cazuri-particulare-sau-invers</link>
<description>&lt;p&gt;Am căutat pe internet programa școlară în ideea pregătirii la matematică a unui copil de clasa a VIII-a. Vă recomand celor interesați de educația copiilor să vedeți ce am găsit:&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://programe.ise.ro/&quot;&gt;Programe Scolare &amp;gt; Actuale &amp;gt; Programe in vigoare (ise.ro)&lt;/a&gt;. Nu știu dacă este site-ul oficial, dar este singurul furnizat de Google în primele pagini de căutare. M-am gândit să văd competențele formate la sfârștul claselor a III-a și a IV-a (ca să pornesc cu bazele) și am rămas cu o nelămurire: este normal să se predea prima dată generalitățile și apoi să se ia ca exemplu cazuri concrete sau ar trebui să fie formați copiii să înțeleagă cazurile particulare și apoi să vină generalitățile?&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26918/invatamantul-ar-trebui-sa-inceapa-de-la-generalitati-spre-cazuri-particulare-sau-invers</guid>
<pubDate>Mon, 27 Sep 2021 09:33:20 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum se face repararea ADN-ului în cazul stricării unui singur helix?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26917/cum-se-face-repararea-adn-ului-in-cazul-stricarii-unui-singur-helix</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit în mai multe locuri despre felul în care se repară structura de dublu helix a ADN-ului în cazul în care apar mutații pe unul dintre cele 2 helix-uri: este luat celălalt helix sănătos ca și referință și există o proteină care înlocuiește porțiunea defectă cu una sănătoasă (ultimul loc unde am citit este&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/DNA_repair#Single-strand_damage&quot;&gt;DNA repair - Wikipedia&lt;/a&gt;). Nelămurirea mea este următoarea: De unde știe proteina (sau complexul de proteine) care este helixul bun și care este helixul defect, dacă structura ADN este numai dublu-helix?&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26917/cum-se-face-repararea-adn-ului-in-cazul-stricarii-unui-singur-helix</guid>
<pubDate>Sun, 26 Sep 2021 12:27:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care este adevarata forma a galaxiei noastre?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26916/care-este-adevarata-forma-a-galaxiei-noastre</link>
<description>Este adevarat ca imaginea reala a galaxiei noastre nu este cunoscuta?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Forma galaxiei noastre unanim acceptata este stilizata si bazata pe presupuneri si asemanari cu alte galaxii (disc plat in forma de spirala mai bombat la mijloc).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Adevarata forma nu a fost descoperita pentru ca nimeni nu a ajuns in afara ei sa poata fi observata.</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26916/care-este-adevarata-forma-a-galaxiei-noastre</guid>
<pubDate>Thu, 23 Sep 2021 12:26:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>CTP și paradoxul lui Zenon</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26913/ctp-si-paradoxul-lui-zenon</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit articolul postat acum câteva minute pe Republica, sub semnătura lui CTP. Printre alte subiecte, autorul vine și cu o interpretare a paradoxului celebru din titlul intrebarii. Redau fragmentul cheie mai jos, întrebându-vă ce părere aveți:&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;background-color:#FFFF00&quot;&gt;S-a încercat rezolvarea paradoxului Ahile și al Dichotomiei, în secolul XIX, prin utilizarea noțiunii de serie convergentă. Într-adevăr,1/2+1/4+1/8+1/16+… este convergentă către suma 1. Deci, Ahile ajunge broasca și paradoxul e desființat? Nu, pentru că suma unei serii infinite e un număr finit, dar care nu este atins, distanța față de el poate fi infinit mica, dar nu 0 – nu ieșim din paradox.&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:#FFFF00&quot;&gt;Soluția stă în definirea termenului „distanță”. Avem fenomenul observabil că Ahile o rupe la fugă, depășește broasca și câștigă cursa. Zenon zice însă că Ahile trebuie să parcurgă mai întâi distanța până unde era broasca. În natură, nu există distanțe. Ca să vorbim de distanță, trebuie să vorbim de măsură; distanța, ca să existe, trebuie măsurată – din ochi, cu rigla, sau cu satelitul. Astfel, Zenon mută discuția din planul real, în planul conceptual, procesul de măsurare petrecându-se în psihicul uman, fără corespondent în natură. Există în natură 1 metru? Nu. Există în natură o jumătate? Asta înseamnă două părți egale. Există în natură două cevauri egale? Nicidecum. Oricât de precis am despica un măr cu laserul, să zicem, cele două „jumătăți” nu vor fi „egale” decât până la precizia de măsurare. Dincolo de ea, nu mai știm. Măsurarea, operațiune umană, este întotdeauna aproximativă. Ea suportă divizarea la infinit. Să zicem că luăm o unitate de măsură foarte mică pentru a măsura distanța Ahile-locul unde era broasca. Întotdeauna va exista o unitate de măsură și mai mică, dar diferită de 0, pentru că atunci nu mai măsurăm nimic, care aproximează și mai bine punctul respectiv. Zenon transferă faptul adevărat al aproximației infinite în procesul măsurării, din plan abstract psihic în planul real, unde el e fals, pentru că în realitate lucrurile sunt, nu se măsoară.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Fragment din articolul:&lt;br&gt;&lt;a href=&quot;https://republica.ro/interceptari-fuga-din-real-a-testoasei-lui-ahile-zenon-si-iubirea-dezvaluire-mondiala-un-machiaverlac&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://republica.ro/interceptari-fuga-din-real-a-testoasei-lui-ahile-zenon-si-iubirea-dezvaluire-mondiala-un-machiaverlac&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26913/ctp-si-paradoxul-lui-zenon</guid>
<pubDate>Sat, 18 Sep 2021 16:05:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>E corect să spunem &quot;reședința Franței în România&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26912/e-corect-sa-spunem-resedinta-frantei-in-romania</link>
<description>Am citit acum 2 minute pe fluxul Agerpres că Reședința Franței și-a deschis porțile. E corectă exprimarea? Reședință, conform Dex, e a unei persoane ori autorități. Mă gândesc că ar fi fost corect Reședința Ambasadorului Franței, ori a Ambasadei Republicii Franceze (în România).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ce părere aveți?</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26912/e-corect-sa-spunem-resedinta-frantei-in-romania</guid>
<pubDate>Sat, 18 Sep 2021 15:05:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Nelamuriri despre saturația oxigenului în sânge.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26907/nelamuriri-despre-saturatia-oxigenului-in-sange</link>
<description>1. Scade saturația oxigenului în sânge la gripe și răceli comune?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
2. Cum măsoară aplicațiile de smartphone acest parametru fiziologic?</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26907/nelamuriri-despre-saturatia-oxigenului-in-sange</guid>
<pubDate>Sat, 18 Sep 2021 04:25:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Are știința modernă o explicație pentru visele recurente?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26906/are-stiinta-moderna-o-explicatie-pentru-visele-recurente</link>
<description>Mă gândesc, de pildă, la secvențe bizare, precum dinți sparți care cad, ori la vise precum zborul ori senzația de cădere în gol. Din ce am citit, sunt teme comune care apar în visele lui homo sapiens. Exista o explicație științifică unanim acceptata pentru apariția acestor tipuri de vise la foarte mulți dintre oameni?</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26906/are-stiinta-moderna-o-explicatie-pentru-visele-recurente</guid>
<pubDate>Tue, 14 Sep 2021 18:13:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce se petrece cu laptele pasteurizat lăsat la căldură?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26903/ce-se-petrece-cu-laptele-pasteurizat-lasat-la-caldura</link>
<description>Am încercat să ”pun la prins”, cum se spune în anumite zone ale țării, lapte pasteurizat și am constatat că acesta capătă consistența laptelui prins, dar nu devine acru.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Că anumite microorganisme care ajută la fermentație (acrire) dispar prin pasteurizare, mi-e clar. Nu mi-e foarte clar ce anume oferă consistența semisolidă laptelui ”prins” (înainte de a-l bate), și de ce proprietatea asta se păstrează, în ciuda pasteurizării...</description>
<category>Alimentatie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26903/ce-se-petrece-cu-laptele-pasteurizat-lasat-la-caldura</guid>
<pubDate>Sat, 11 Sep 2021 15:24:21 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Nici nu-mi mai amintesc de când nu am mai văzut un film care să-mi placă realmente. O recomandare?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26902/nici-nu-mi-mai-amintesc-de-cand-nu-am-mai-vazut-un-film-care-sa-mi-placa-realmente-o-recomandare</link>
<description>Mă refer la un film relativ recent, nu ceva din „arhivă”.</description>
<category>Arta - Muzica - Film</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26902/nici-nu-mi-mai-amintesc-de-cand-nu-am-mai-vazut-un-film-care-sa-mi-placa-realmente-o-recomandare</guid>
<pubDate>Fri, 10 Sep 2021 12:11:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care este diferența dintre radiația corpului negru și entropia gazului ideal?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26901/care-este-diferenta-dintre-radiatia-corpului-negru-si-entropia-gazului-ideal</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit despre radiația corpului negru:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Black-body_radiation&quot;&gt;Black-body radiation - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Planck%27s_law&quot;&gt;Planck&#039;s law - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Legile_de_deplasare_ale_lui_Wien&quot;&gt;Legile de deplasare ale lui Wien - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Am citit despre entropie:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entropie_termodinamică&quot;&gt;Entropie termodinamică - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Din ce am înțeles, fiecare stare de agregare are o anumită energie internă, specifică temperaturii, idealizată prin corpul negru în cazul solidelor și gazul ideal în cazul gazelor. Această energie internă se poate măsura prin &lt;strong&gt;radiațiile calorice&lt;/strong&gt; pe care le emite corpul negru sau gazul ideal. Mie mi se par la fel: energia internă, care se exteriorizează prin temperatura corpului sau gazului.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nefiind sigur dacă am înțeles bine, întreb pe Scientia Q&amp;amp;A în speranța că voi fi îndrumat.&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26901/care-este-diferenta-dintre-radiatia-corpului-negru-si-entropia-gazului-ideal</guid>
<pubDate>Thu, 02 Sep 2021 14:31:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Aurul la punctul de topire este sau nu incandescent?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26895/aurul-la-punctul-de-topire-este-sau-nu-incandescent</link>
<description>Am căutat pe Wikipedia ce reprezintă constanta lui Planck. Am găsit că această constantă a fost definită în raport cu radiația corpului negru. Și această radiație ar fi constantă (sau aproape constantă) pentru orice corp. Dacă un corp depășește o anumită temperatură, acest corp ar emite și în vizibil o radiație corespunzătoare temperaturii corpului. O bucată de fier, în funcție de temperatură, emite radiații în spectrul vizibil corespunzător temperaturii pe care o are.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Întrebarea mea este: dacă fierul emite radiații vizibile înainte de topire, aurul cum se comportă? Nu am nici aur de topit, nici cuptor unde să-l topesc, deci îi întreb pe cei care mă pot ajuta: temperatura unui corp se poate măsura prin măsurarea radiațiilor vizibile? Aurul, dacă ajunge la 1500 grade Celsius emite ca si fierul același tip de radiație? Din ce-am înțeles, corpul negru este aproximat printr-o cutie cu o gaură în ea. Dar nu înțeleg: nu conteză corpul care emite în infraroșu? Pentru că un corp negru este negru din cauză că nu emite în spectrul vizibil, doar în infraroșu...</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26895/aurul-la-punctul-de-topire-este-sau-nu-incandescent</guid>
<pubDate>Sun, 29 Aug 2021 15:14:51 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum s-au modificat granițele europene în ultimele secole?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26891/cum-s-au-modificat-granitele-europene-in-ultimele-secole</link>
<description>Ce m-ar interesa e sa dau de un site unde sa se poata vizualiza evolutia in timp a granitelor europene, la nivel nu doar de mari puteri, ci la nivel de regiuni istorice in cadrul granitelor marilor imperii. Ulterior, daca as da peste o asa sursa de informatie, as fi curios sa vad cand anume in istoria relativ recenta a Europei (sa zicem ultimele doua secole si ceva) regiunile unde românii erau majoritari au avut cea mai mare suprafata (luate impreuna).</description>
<category>Istorie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26891/cum-s-au-modificat-granitele-europene-in-ultimele-secole</guid>
<pubDate>Sat, 28 Aug 2021 15:06:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce este sticla transparentă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26883/de-ce-este-sticla-transparenta</link>
<description>Recunosc, încă nu m-am lămurit...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Care ar fi cea mai clară explicație pentru acest lucru, adică faptul că putem vedea printr-un obiect solid, cum este sticla.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Trec fotonii nealterați prin &amp;nbsp;ea, se reflectă de alte obiecte și revin către ochii noștri?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ori fotonii interacționează cu sticla și ceva mai subtil se întâmplă?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26883/de-ce-este-sticla-transparenta</guid>
<pubDate>Thu, 26 Aug 2021 09:04:41 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care este probabilitatea de a extrage o bila alba?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26882/care-este-probabilitatea-de-a-extrage-o-bila-alba</link>
<description>Într-o urna se afla 10 bile albe numerotate de la 1 la 10 si 100 de bile rosii numerotate de la 1 la 100. Extrag o bila pe care scrie numarul 7. Care este probabilitatea ca ea sa fie alba?</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26882/care-este-probabilitatea-de-a-extrage-o-bila-alba</guid>
<pubDate>Thu, 26 Aug 2021 08:51:28 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce este contabilitatea?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26881/ce-este-contabilitatea</link>
<description>Am avut o discuție în contradictoriu cu un expert contabil cu multă experiență în contabilitate. Eu fiind adept al statisticii susțineam că contabilitatea este o știință derivată din statistică. Expertul contabil îmi spunea că contabilitatea este o șiință de sine stătătoare. Deci, ce este contabilitatea?</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26881/ce-este-contabilitatea</guid>
<pubDate>Sun, 22 Aug 2021 04:23:07 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De unde provine apa de pe pamant?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26865/de-unde-provine-apa-de-pe-pamant</link>
<description></description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26865/de-unde-provine-apa-de-pe-pamant</guid>
<pubDate>Sat, 07 Aug 2021 12:20:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Sunteti pentru vaccinarea obligatorie anti-Covid?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26854/sunteti-pentru-vaccinarea-obligatorie-anti-covid</link>
<description>Discutia e lunga, poate fi despre libertate de opinie, libertate de alegere, despre faptul ca vaccinurile anti-Covid nu au trecut testul timpului, dpdv procedural, pentru multe categorii de oameni care urmeaza si alte tratamente, dar pana la urma intrebarea e simpla. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca simpli homo sapiens, sunteti pentru vaccinare obligatorie anti-Covid in contextul actual? Daca ati fi factori de decizie politica, ati lua o asemenea decizie pentru tara pe care o serviti?</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26854/sunteti-pentru-vaccinarea-obligatorie-anti-covid</guid>
<pubDate>Sun, 01 Aug 2021 16:00:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care sunt satelitii naturali ai pamantului, in afara de luna? Cati au fost identificati?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26850/care-sunt-satelitii-naturali-ai-pamantului-in-afara-de-luna-cati-au-fost-identificati</link>
<description>Am inteles ca există o serie de obiecte (nu ma refer la satelitii artificiali, creati de om) care orbiteaza in apropierea Pământului, in afara de luna. Credeti ca-i putem identifica si cu ocazia asta sa aflam originea lor? Si un scurt istoric in cea ce priveste observarea acestor sateliti, daca se poate pe acest subiect.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Multumesc</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26850/care-sunt-satelitii-naturali-ai-pamantului-in-afara-de-luna-cati-au-fost-identificati</guid>
<pubDate>Sat, 31 Jul 2021 15:51:00 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Dintr-un esantion de 21 de persoane care e probabilitatea ca 5 din ei sa aiba aceeasi zodie.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26849/dintr-un-esantion-de-21-de-persoane-care-e-probabilitatea-ca-5-din-ei-sa-aiba-aceeasi-zodie</link>
<description>Intrebare bonus : Care e probabilitatea sa existe cel putin o zodie nereprezentata ?</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26849/dintr-un-esantion-de-21-de-persoane-care-e-probabilitatea-ca-5-din-ei-sa-aiba-aceeasi-zodie</guid>
<pubDate>Fri, 30 Jul 2021 08:15:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cât de diferit e un proteom uman de altul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26841/cat-de-diferit-e-un-proteom-uman-de-altul</link>
<description>A făcut ceva vâlvă zilele astea știrea că DeepMind a publicat online o bază de date de structuri tridimensionale ale în jur de 350000 de proteine, structuri determinate de algoritmul de inteligență artificială AlphaFold 2. Baza de date include 98,5% din așa-numitul proteom uman, care înțeleg că reprezintă toate proteinele codificate de ADN-ul lui homo sapiens, în jur de 20000.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cum între orice 2 homo sapiens există diferențe genetice, am ajuns să mă întreb cât de mari sunt diferențele între 2 proteoame (sper că zic corect) de homo sapiens și cât de relevantă e realizatea AlphaFold 2 din perspectivă globală...</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26841/cat-de-diferit-e-un-proteom-uman-de-altul</guid>
<pubDate>Sat, 24 Jul 2021 14:08:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Masina electrica cu bateria descarcata</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26836/masina-electrica-cu-bateria-descarcata</link>
<description>Masina electrica cu bateria descarcata, o cantaresc, iar dupa ce incarc bateria masinii, cantaresc din nou masina. Va rog sa-mi explicati de ce afisazul cantarului este acelasi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca cantaresc masina cu cauciucurile dezumflate si dupa aceea o cantaresc cu ele umflate, oare exista diferente la cantar?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26836/masina-electrica-cu-bateria-descarcata</guid>
<pubDate>Sat, 17 Jul 2021 14:27:00 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>În ce măsură cauciucul pe un perete din beton izolează fonic?  Este cauciucul un material eficace pentru antifonarea zgomotelor transmise prin beton?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26826/masura-cauciucul-perete-beton-izoleaza-fonic-cauciucul-material-eficace-pentru-antifonarea-zgomotelor-transmise-beton</link>
<description></description>
<category>Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26826/masura-cauciucul-perete-beton-izoleaza-fonic-cauciucul-material-eficace-pentru-antifonarea-zgomotelor-transmise-beton</guid>
<pubDate>Sun, 04 Jul 2021 23:12:06 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Planetele stâncoase. O variantă mai bună de traducere?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26822/planetele-stancoase-o-varianta-mai-buna-de-traducere</link>
<description>Terra, Marte ori Venus sunt planete stâncoase (li se mai spune și telurice), alcătuite din roci și metale, cu o scoarță solidă, spre deosebire de gigantele gazoase. În engleză, ”rocky planets” vs ”gas giants”. Mereu mi s-a părut că formule precum ”planetă stâncoasă” ori ”planetă telurică” nu sună tocmai bine. Cunoașteți alte variante?</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26822/planetele-stancoase-o-varianta-mai-buna-de-traducere</guid>
<pubDate>Sun, 04 Jul 2021 11:14:26 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Stiati ca experimentul Pound-Rebka poate sa explice altfel decat teoria lui Hubble redshift-ul stelelor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26821/stiati-ca-experimentul-pound-rebka-poate-sa-explice-altfel-decat-teoria-lui-hubble-redshift-ul-stelelor</link>
<description>&lt;p&gt;Am fost perfect de acord cu comentariul lui Pav din 21 februarie 2021 (la intrebarea&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://scientia.ro/qa/19234/deplasarea-spre-rosu-a-spectrului-de-la-stelele-indepartate-este-cauzata-de-indepartarea-stelelor-una-de-alta&quot;&gt;Deplasarea spre rosu a spectrului de la stelele indepartate este cauzata de indepartarea stelelor una de alta? - Scientia QA&lt;/a&gt;&amp;nbsp;) Pe forum.scientia.ro este un utilizator (calahan) care are din cand in cand postari interesante si de acolo mi-a venit ideea sa caut ce-i experimentul Pound-Rebka:&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Pound%E2%80%93Rebka_experiment&quot;&gt;Pound–Rebka experiment - Wikipedia&lt;/a&gt;&amp;nbsp;: (1959) &quot;...&lt;span style=&quot;color:rgb(32, 33, 34); font-family:sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;In the Pound–Rebka experiment, the emitter was placed at the top of a tower with the receiver at the bottom.&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/General_relativity&quot;&gt;General relativity&lt;/a&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(32, 33, 34); font-family:sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;&amp;nbsp;predicts that the gravitational field of the Earth will cause a photon emitted downwards (towards the Earth) to be blueshifted (i.e. its frequency will increase)...&quot; iar la iesirea din campul gravitational apare redshift-ul. Fara sa se cunoasca masa stelelor din Legea lui Hubble este greu sa se calculeze redshift-ul conform experimentului Pound-Rebka.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26821/stiati-ca-experimentul-pound-rebka-poate-sa-explice-altfel-decat-teoria-lui-hubble-redshift-ul-stelelor</guid>
<pubDate>Sun, 04 Jul 2021 06:57:57 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>