Scientia QA - Intrebari si raspunsuri recente in Biologie

Cum se face repararea ADN-ului în cazul stricării unui singur helix?

Sun, 26 Sep 2021 12:27:37 +0000

Am citit în mai multe locuri despre felul în care se repară structura de dublu helix a ADN-ului în cazul în care apar mutații pe unul dintre cele 2 helix-uri: este luat celălalt helix sănătos ca și referință și există o proteină care înlocuiește porțiunea defectă cu una sănătoasă (ultimul loc unde am citit este DNA repair - Wikipedia). Nelămurirea mea este următoarea: De unde știe proteina (sau complexul de proteine) care este helixul bun și care este helixul defect, dacă structura ADN este numai dublu-helix?

Raspuns: Originile pandemiei. Cum interpretati schimbarea de optica?

Thu, 24 Jun 2021 11:30:15 +0000

Consider dupa mine ca este in mod cert o inginerie genetica in care sunt implicati francezii, americanii si chinezii, dar nu stiu daca este scapata din gresela sau deliberat, dar multiplele fatete ale programului prin care s-a "imbunatatit" acest virus ma face sa cred ca se merge pe urmele Testamenului-Poruncilor Rosacruciene sapate pe menhirele din Georgia(USA) mai ales ca cifra de 500 milioane locuitori ai Terrei ca cifra optima a populatiei globului este indicata si de dl Bill Gates.

Desigur ca cine nu se fereste nu o sa intre in cei 500 milioane si probabil ca se considera ca nu trebuie premiata prostia si stupiditatea concetatenilor nostri dar din pacate vor fi si multe victime colaterale, dar asa este in orice razboi.

Deci nu sauve qui peut mais sauve qui merite. :)

Raspuns: Cât de aproape e știința de a explica apariția vieții pe Terra?

Sat, 04 Jan 2020 16:51:41 +0000

Am incercat sa aflu parerea celor de aici desore https://scientia.ro/qa/18919/cat-de-adevarata-este-afirmatia-maimuta-poate-scrie-si-biblia-daca-are-suficient-timp-sa-apese-clapele-unei-masini-scris?show=18919#q18919. Am avut mai mult timp sa ma gandesc la problema: daca in loc de litere tastatura ar avea cuvinte. Ar trebui vreo 2000 de taste. Separarea dintre cuvinte se face cu tasta blank. Chiar daca ar nimeri maimuta o succesiune de vreo 10 cuvinte (cu tot cu blank-uri),, tot ar gresi cuvintele urmatoare. Asta este imaginatia mea: frecventa de aparitie a spatiilor in textul normal este mult mai mare decat a oricarui alt cuvant - dispare caracterul aleatoriu de apasare a tastelor...

Deci cat timp vor fi oameni de stiinta care vor sustine ca o maimuta poate prin incercari successive sa reuseasca scrierea Bibliei sau a oricarei alte carti, atat timp stiinta este departe de un raspuns detaliat si clar.

A apărut viaţa doar o singură dată în istoria Pământului?

Sat, 06 Jul 2019 09:38:32 +0000

Biologii clasifică toate vieţuitoarele având la bază ideea că toate organismele sunt înrudite, că toate au un strămoş comun. Dar ce ar fi apărut viaţa doar o singură dată? Pe de altă parte, dacă apariţia vieţii este complet întâmplătoare, deşi greu de crezut văzând cât de uşor se diversifică, de ce presupunem că ar trebui să fie viaţă pe alte planete?

Dacă viaţa nu a apărut doar o singură dată, ci de nenumărate ori, e de presupus că organisme apărute în procese diferite au interacţionat, iar vieţuitoarele de astăzi sunt rezultatul acestui amestec. Asta duce la o concluzie probabilă: că viaţa apare şi evoluează în maniere ce sunt inevitabile. Apariţia şi evoluţia vieţii este un fenomen inevitabil în evoluţia universului. Cercetătorii chiar au descoperit câteva specii dispărute şi reapărute, ceea ce arată existenţa unui mecanism determinist în evoluţia speciilor.

Ciupercile comestibile din flora spontană pot acumula substanțe otrăvitoare produse de alte ciuperci otrăvitoare vecine?

Wed, 25 Jul 2018 22:03:52 +0000

În ultima perioadă am tot auzit știri cu oameni intoxicați cu ciuperci culese din flora spontană. Jurnaliștii și medicii spun că din cauza ploilor abundente ciupercile comestibile s-au corcit cu cele otrăvitoare. Micologii spun că ciupercile comestibile nu se pot corci, iar cauza intoxicațiilor sunt doar erori umane, unele specii comestibile putând fi confundate cu specii otrăvitoare. Din cunoștințele mele unele ciuperci pot acumula metale grele, dar oare ar putea acumula și substanțele otrăvitoare produse de alte ciuperci vecine sau de alte organisme? Eu nu mă refer la spori purtați de vânt, mă refer strict la absorbția substanțelor din sol. Spre exemplu, o ciupercă otrăvitoare ce produce amanitină în mod natural ar putea lăsa amanitina în sol prin descompunerea ciupercii, iar o altă ciupercă comestibilă să acumuleze amanitina respectivă și astfel să devină otrăvitoare?

Ce va rezulta din următoarele căsătorii?

Tue, 22 May 2018 21:55:25 +0000

a) X^dXxXY; b) XXxX^dY; c) X^dXxX^dY; d) X^dX^dx XY; e) X^dX^dxX^dY (d-gena pentru daltonism)

Raspuns: Ce presupune acceptarea ori respingerea unui organ transplantat? Ce se întâmplă cu ADN-ul original?

Tue, 06 Mar 2018 22:14:35 +0000

Fiecare om are pe suprafata tuturor celulelor sale (cu exceptia hematiilor) un complex proteic, numit MHC I (complex major de histocompatibilitate) care functioneaza ca mecanism de verificare a calitatii de "self", altfel spus este un cod unic de identificare pentru fiecare organism. Sistemul imunitar este cel care "scaneaza" mediul intern. El functioneaza datorita faptului ca poate face diferenta intre ce este al lui, așa-zis "self", si ce este străin.

Limfocitele (ca agenti ai sistemului imunitar) recunosc acest MHC I printr-o molecula complementara numita CD8. In mod normal sistemul imunitar monitorizeaza constant mediul intern si limfocitele formeaza legaturi tranzitorii MHC I - CD8 fara urmari in cazul cand celula e normala = toleranta sistemului imunitar la antigenele proprii.

Daca CD8-ul unui limfocit intalneste un MHC I cu alta structura decat a organismului din care face parte, limfocitul se va activa si va ataca celula respectiva, cheama si intariri- alte limfocite (numite T helper si T citotoxice), adica declanseaza un raspuns imun.

In cazul unui transplant de organ, organul transplantat are pe suprafata celulelor MHC I-ul donorului. Limfocitele primitorului care scaneaza mediul intern il vor recunoaste ca fiind non-self si il vor ataca.

Reactia de respingere variaza in functie de gradul de deosebire dintre MHC I-ul donorului si al primitorului si de competenta sistemului imunitar al primitorului.

ADN-ul original ramane ADN original. El nu vine in contact cu celulele sistemului imunitar, sta "izolat" in nucleu.

Practic e o simbioza, organul invata sa traiasca in noul organism si organismul isi insuseste noul organ diminuand functia sistemului imunitar, devenind mai tolerant.

Prin tratament imunosupresor se reduce functia imunitara, fortand astfel toleranta fata de organul transplantat. Uneori esueaza, fie ca MHC-urile sunt foarte diferite, fie ca pragul de toleranta imunitara al primitorului este ridicat.

Raspuns: Ce este un ceas molecular?

Sun, 04 Mar 2018 14:39:41 +0000

Deşi nu ticăie şi nu spune ce oră din zi este, un ceas molecular poate măsura timpul, însă la o scară mai mare, de secole sau milenii. Conceptul de ceas molecular a fost adus pentru prima dată în discuţie de către chimistul Linus Pauling şi biologul Emile Zuckerkandl şi se bazează pe faptul că mutaţiile genetice, deşi întâmplătoare, au loc la intervale de timp relativ constante.

Desi nu arată ca un ceas obisnuit, un ceas molecular, măsurând numarul de mutaţii, ne dă informaţii despre evoluţia diferitelor specii.

În loc să măsoare secunde, minute sau ore, ceasul molecular măsoară modificările sau mutaţiile ce se acumulează la nivelul diferitelor secvenţe ADN, ale diferitelor specii, de-a lungul timpului. Astfel se poate deduce cum au evoluat speciile.

Însă, ca oricare ceas, el trebuie să fie mai întâi potrivit după o referinţă. Astfel, trebuie să se calculeze, de exemplu, cât de veche este o anumită fosilă, apoi să se stabilească rata mutaţiilor. Iar dacă rata mutaţiilor e de 5 la fiecare milion de ani, iar noi numărăm 25 de mutaţii în secvenţa de ADN, înseamnă că specia noastră s-a desprins din o altă specie cu 5 milioane de ani în urmă.

Astfel, acest procedeu, de numărare a mutaţiilor, poate fi folosit şi în a stabili o cronologie a diferitelor evenimente în evoluţia speciilor. Comparând diferite secvenţe ADN de la diferite specii, se poate determina când anume speciile respective au împărţit pentru ultima oară un strămoş comun.

Raspuns oferit de Raul Sandu. Mai multe detalii puteti citi aici.

Din fosta secțiune Q&A

Raspuns: Care este diferenta dintre "virus" si "bacterie"?

Sun, 25 Feb 2018 20:51:21 +0000

Salut!

Probabil stim cu totii ca ambele sunt entitati infectioase, care au nevoie de un organism gazda pentru a se dezvolta si multiplica, acest organism imbolnavindu-se de cele mai multe ori. Insa nu este chiar asa, avand in vedere ca exista bacterii care nu au nevoie de gazda si care traiesc in apa, in sol, in aer, unele facand fotosinteza, altele hranindu-se descompunand materia organica moarta.

In esenta, bacteriile sunt CELULE cu o structura simpla si material genetic (intotdeauna ADN) neinvelit intr-o membrana. Din aceasta cauza, bacteriile se numesc procariote (pro=inainte; karion=nucleu). Prezint aceasta structura in antiteza cu cea a celulelor eucariote (eu=adevarat), care au materialul genetic invelit intr-o membrana si constituind nucleul celulei cu membrana sa (cum au plantele sau animalele). Bacteriile pot avea structuri care sa le ajute sa se hraneasca singure (folosind lumina solara) sau pot parazita organisme superioare lor. In esenta, putem afirma fara retinere ca bateriile sunt o forma de viata celulara. Din aceasta cauza, ele pot fi distruse sau controlate cu medicamente numite antibiotice, care actioneaza asupra diverselor structuri bacteriene: membrana celulara, peretele celular, enzimele replicarii ADN etc. Tuberculoza sua tetanosul sunt exemple de infectii bacteriene.

Virusurile (singular, virus) sunt particule nucleoproteice, formate dintr-una sau mai multe molecule de material genetic (ADN sau ARN), inconjurate de o capsida (invelitoare) proteica. Nu au structura celulara, sunt doar entitati care nu se pot multiplica in exteriorul unei gazde, ci doar intracelular, folosind aparatul enzimatic al celulei pe care o paraziteaza. Nefiind, practic, forme de viata, infectia virala nu se poate trata cu antibiotice, acestea fiind prin excelenta ineficiente si nepotrivite in acest context. Bolile copilariei, de exemplu (varicela, oreion), dar si gripa comuna sunt boli virale.

Deci: bacteriile sunt celule, virusurile nu. Infectia bacteriana se trateaza cu antibiotice, cea virala nu, ci cu antivirale, o clasa foarte complicata de medicamente.

Cum au aparut virusurile si unde e locul lor in evolutia vietii, sunt intrebari controversate. Sper ca te-am lamurit cat de cat!

Răspuns republicat din vechea secțiune Q&A

Raspuns: Care este diferența dintre animalele cu sânge rece și animalele cu sânge cald?

Tue, 12 Dec 2017 13:03:52 +0000

Sunt trei termeni:

- animale homeoterme (grecescul homos = acelasi; thermos = cald) - au temperatura corpului constanta in orice mediu deoarece au mecanisme proprii de producere a caldurii (prin metabolism); de temperatura mediului intern depind toate reactiile chimice necesare vietii; enzimele au o temperatura optima de functionare pentru catalizarea acestor reactii; afinitatea substratului depinde de asemenea de temperatura.

- animale polikiloterme - temperatura corpului variaza putin fata de temperatura mediului ambiant. Aici intra in principal reptilele, amfibienii, pestii. Acestea preiau din mediu caldura si o disipeaza lent; mecanismele lor interne de producere a caldurii sunt ineficiente si necesita surse externe; pentru functiile de reproducere, digestie si aparare imunitara au nevoie de caldura si cum nu o pot produce intern, o preiau din mediul ambiant; e de observat ca poikilotermele sunt adesea animale acvatice, temperatura apei variaza mult mai putin decat a aerului si are o conductivitate termica crescuta comparativ cu a aerului (apa transmite mai usor temperatura catre alte corpuri fata de aer) si din aceasta cauza animalele care traiesc in apa, in lipsa unor mecanisme izolattorii termice, adopta imediat temperatura apei. Temperatura apei la suprafata pamantului nu e chiar cea mai propice desfasurarii reactiilor chimice din interiorul celulelor vii care intra in componenta unui organism complex.

- animale heteroterme - in perioadele active sunt homeoterme; ele isi pot produce singure caldura necesara in anotimpurile calde; in anotimpurile reci isi incetinesc functiile metabolice, intra in hibernare si au temperatura apropiata de cea a mediului (unele specii de hamsteri, veverite, lilieci).

rezumat:

- animalele cu sange rece - depind de surse externe de caldura (aer, apa, nisip incalzite la soare)

- animalele cu sange cald - isi produc singure caldura prin metabolism; si ele fac schimb de caldura cu mediul, dar au si un control intern; as aminti aici si de centrul neural al reglarii termice prezent al homeoterme; la om e in hipotalamus. Oare acest centru nervos a aparut mai intai ca senzor al mediului intern apoi ca centru motor?

- animale cu sange cald uneori si sange rece alteori- isi produc caldura singure, prin metabolism, in anotimpul cald iar in anotimpurile reci hiberneaza si au temperatura similara cu a mediului.

Raspuns: Care este cel mai mic organism (cea mai mică vietate)?

Mon, 11 Dec 2017 16:49:18 +0000

Eu am gasit ca cel mai mic organism este nanobul, care cica are o forma de filament si a fost descoperit in 1996 de Philipa Uwins. Acestia traiesc pe roci si sedimente.

Cei mai mici au doar 20 de nanometri, in conditiile in care un nanometru inseamna o parte dintr-un miliard.

Nu stiu daca e tradus asa in romana, nanob, dar in engleza este nanobe.

Răspuns republicat din vechea secțiune Q&A

Raspuns: Inelele de creștere și vârsta copacilor

Sun, 10 Dec 2017 12:03:34 +0000

Da, este foarte precisă. De fapt sunt două perioade pe care le au copacii pe parcursul unui an: o perioadă de creştere, când asimilează substanţă în tulpină, adăugând materie sub scoarţă, şi o perioadă de stagnare, când copacul nu se mai hrăneşte la fel de mult, fie datorită frigului sau secetei. Aceste perioade coincid de fapt cu anotimpurile, alternanţa vară-iarnă. Astfel ajunge ca într-un an copacul să adauge trunchiului său masă, delimitată vizibil de cea din anul precedent. Numărând aceste cercuri aflăm cu exactitate vârsta copacului, în ani. Ba chiar putem distinge anii ploioşi de cei secetoşi, inelele sunt inegale. Bănuiţi cum?

Răspuns republicat din vechea secțiune Q&A

Raspuns: Cum se face un vaccin? Cum sunt virușii făcuți inofensivi?

Sun, 10 Dec 2017 11:15:16 +0000

Un vaccin se face in mai multe moduri, insa indiferent de mod, scopul este acelasi si anume dezvoltarea unui raspuns imun dintr-un virus sau bacterie slabite fara a dezvolta simptomele bolii. Vaccinurile sunt facute din aceleasi componente care se gasesc in mod natural in virus sau bacterie.

Slabirea unui virus: Virusurile sunt slabite ("molesite") astfel incat, odata ajunsi in corp, ele sa se reproduca foarte putin. Virusurile de regula produc boala prin reproducerea masiva a lor in corp. In timp ce virusurile naturale se reproduc de mii de ori, vaccinurile pe baza de virusi fac ca acestia sa se reproduca de mai putin de 20 de ori. Din acest motiv nu apar simptomele de boala insa virusul din vaccin se replica suficient incat sa induca memorarea structurii lui de catre sistemul imunitar (celule B) si sa ne protejeze pe viitor de infectie. Avantajul unui astfel de vaccin este ca da imunitate pe termen lung, chiar pe viata, Dezavantajul este ca nu poate fi dat persoanelor cu sistem imunitar deficitar.

Utilizarea unei parti din virus: O parte dintr-un virus este indepartata si folosita ca vaccin. Vaccinurile contra hepatitei B si HPV sunt facute in acest mod. Vaccinul este compus dintr-o proteina care sta pe suprafata unui virus. Acest tip de vaccin poate fi folosit cand raspunsul imunitar la una din partile virusului (sau bacteriei) este responsabil pentru protectia impotriva bolii. Avantajul acestui tip de vaccin este ca poate fi dat si persoanelor cu imunitate scazuta si da imunitatea pe viata dupa trei doze.

Utilizarea unei parti din bacterie: unele bacterii pot provoca boala prin eliminarea unei proteine nocive numita toxina. Vaccinurile sunt facute luand toxinele si inactivandu-le chimic (toxina odata inactivata se numeste toxoid). Vaccinurile impotriva difteriei, tetanosului si tusei convulsive sunt facute in acest mod.

O alta metoda de a face un vaccin bacterial este de a utiliza o parte din invelisul zaharos (invelis polizaharidic) al bacteriei. Protectia impotriva infectiei cauzate de anumite bacterii se bazeaza pe imunitatea la acest invelis polizaharidic (si nu la toata bacteria). Deoarece copii mici nu au un raspuns imun bun doar la invelisul polizaharidic, acesta este atasat de o proteina inofensiva (vaccin polizaharidic conjugat). Vaccinurile impotriva Haemophilus influenzae B, penumococ si meningogoc sunt facute in acest mod.

Răspuns republicat din vechea secțiune Q&A

Raspuns: Cum explică teoria evoluționistă poziționarea ochilor?

Sun, 10 Dec 2017 11:09:29 +0000

Daca ochii sunt mult prea departati unul de altul se obţin imagini (complet) diferite din care creierul nu poate reconstrui prea bine mediul inconjurator.

Daca ochii sunt apropiati, imaginile se pot uni si astfel se obtine o acoperire continua a mediului.

La antilope(de exemplu) ochii sunt pozitionati mai in lateral decât la oameni. astfel se extinde mai mult spaţiul perceput.

La oameni, ochii sunt apropiati unul de altul. asta ajută la aproximarea distanţei faţă de obiectele din faţă. tocmai de aceea majoritatea prădătorilor au ochii apropiaţi unul de altul(cum au oamenii).

Răspuns republicat din vechea secțiune Q&A

Raspuns: De ce câinii urăsc pisicile?

Mon, 12 Jun 2017 15:13:07 +0000

Cred ca nu e vorba de o "ura" speciala impotriva pisicilor ci de instinctul de a latra si eventual incerca sa prinda orice animal strain. Intr-un oras ca Bucurestiul pisicile sant cam singurele animale des intalnite (poate si sobolani dar astia sant mai "prudenti"). Dar cainii se dau si la veverite, iepuri, ratoni, etc. Chiar si la vaci, pe la tara. In orasul unde traiesc acuma veveritele (pe strazi) sant sant mult mai des intalnite asa ca ai putea trage concluzia ca ar exista o ura a cainilor impotriva veveritelor. :)

Raspuns: De ce mor albinele după ce înțeapă un om? De ce nu mor și viespile?

Sat, 03 Jun 2017 08:28:43 +0000

Acul albinei este in forma de carlig si se blocheaza in pielea umana. Atunci cand incearca sa se desprinda de piele, odata cu acul se rupe, de regula, si o parte din abdomen, albina murind la scurt timp dupa.

Acul albinei a evoluat pentru a fi folosit impotriva altor albine ori insecte. Deci numai atunci cand albina inteapa un om ori un alt animal cu pielea groasa, in care acul se blocheaza, albina moare.

Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&A.

Raspuns: De ce păianjenii nu sunt capturați de propria pânză?

Thu, 01 Jun 2017 10:25:48 +0000

Am citit ca nu toate firele plasei paianjenilor sunt lipicioase. Lasa unele fire nelipicioase pentru a a se putea deplasa pe ele.

Unii paianjeni cad prada altor paianjeni mai mari, incurcandu-se in plasa acestora.

In sfarsit, unii paianjeni au pe "picioare" o substanta care le permite sa se deplaseze pe firele plasei, in asa fel incat sa nu se blocheze.

Complicata lumea paianjenilor.

Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&A.

Cum supraviețuiesc cămilele fără apă în deșert?

Thu, 01 Jun 2017 10:22:57 +0000

Camilele pot supravietui fara apa timp de mai multe zile, in desert. Cum pot face asta? Chiar stocheaza cumva apa atunci cand se adapa?

Scientia.ro: Întrebarea este din arhiva Q&A.

Raspuns: De ce păsările flamingo au culoarea portocalie?

Sun, 28 May 2017 09:08:32 +0000

Păsările flamingo sunt portocalii ori roz, ori albe - în funcţie de ceea ce mănâncă. Acestea pot mânca alge ori crustacee care conţin pigmenţi numiţi caretonoizi. Aceşti pigmenţi, în urma procesării de către ficat ajung să fie depozitaţi în penele, ciocul şi picioarele păsării.

Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&A.

Raspuns: Un elefant poate alerga?

Sun, 21 May 2017 11:07:27 +0000

Nu, nu cred ca un elefant poate alerga, din cauza marimii si greutatii sale.

Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&A.

Raspuns: Ar supraviețui o pisică dacă ar fi aruncată de la etajul 9?

Tue, 16 May 2017 17:14:50 +0000

Ar supravietui, insa depinde de agilitatea pisicii...si pisicile difera, ca agilitate. Problema caderii pisicii si cum se redreseaza in aer pentru a cadea pe picioare, cat de elastice picioarele pentru a absorbi soc la impact au fost dezbatute intr-o renumita lucrare, care ti-o recomand daca te impaci cu matematica aplicata. Am vazut si eu care a cazut de la etajul 3 insa n-a avut absolut nimic.

Bibliografie suplimentara:

http://web.mit.edu/shawest/Public/Papers/cat_gauge_theory.PDF

Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&A, secţiunea "Ştiinţa pentru copii" (vechiul QA, acum inaccesibil).

Raspuns: De ce unele pasari stau intr-un picior? Care-i avantajul?

Sat, 13 May 2017 14:17:33 +0000

Păsările flamingo stau mult timp într-un picior, celălalt stând ridicat, lipit de corp.

Motivul nu este înţeles pe deplin: unii sugerează că flamingo are capacitatea de a ţine jumătate de corp într-o stare de somnolenţă, şi atunci când aceasta este odihnită pasărea se sprijină pe celălalt picior pentru a-şi odihni şi partea cealaltă a corpului. Acest lucru încă nu este dovedit.

Cercetările recente au indicat că pasărea îşi ţine un picior lipit de corp pentru a-şi conserva căldura corpului, datorită faptului că petrec mult timp în apa rece, căutându-şi hrana.

Scientia.ro: Răspunul este din arhiva Q&A.

Raspuns: Un elefant poate sări?

Sat, 13 May 2017 01:11:53 +0000

Ce inseamna "a sari"?Niciun patruped nu "sare" asemeni oamenilor,doar cele mici care-si folosec coloana vertebrala asemeni unui arc.Calul se propteste pe picioarele din spate si face "o bolta" peste obstacole.Astfel si elefantul poate "sari" dar e mai simplu, la greutatea si puterea "aferenta", sa darame "gardul".

Dimensiunea maximă a populației

Sat, 25 Mar 2017 16:10:39 +0000

Avem la dispoziție o populație a unei specii hermafrodite care ”pleacă la drum” cu doar 6 indivizi. Cei 6 indivizi, să le spunem generația 1, se pot împerechea oricare cu oricare, din fiecare pereche rezultând un singur urmaș.

Descendenții din generația 2 se pot reproduce atât între ei, cât și cu generația 1, atâta vreme cât respectă regula anterioară (fiecare pereche dă naștere unui singur urmaș), dar fără a fi posibilă împerecherea între ”rude de sânge”, indiferent de ”gradul de rudenie”.

Regulile (1 singur urmaș per cuplu și fără consangvinizare, indiferent de cât de îndepărtată e înrudirea) se aplică și pentru generațiile următoare, care se pot împerechea atât în cadrul generației proprii, cât și cu toate generațiile anterioare.

Care este dimensiunea maximă la care poate ajunge populația respectivei specii, presupunând că speranța de viață a reprezentanților speciei îi face pe aceștia practic nemuritori în contextul problemei?

Puteți generaliza pentru o populație cu n indivizi?

Grupati urmatoarele plante dupa rezistenta lor la rupere. Explicati fenomenul.

Mon, 10 Oct 2016 18:49:06 +0000

Plantele in discutie sunt: soc, plop, fag, salcam, salcie, molid, grau, cires, liliac, iedera.

Raspuns: Pestii sunt pentru acvariu ceea ce pasarile sunt pentru... ?

Thu, 01 Sep 2016 14:02:30 +0000

Voliera...sau, la modul general, vivariu, loc amenajat special pentru cresterea animalelor mici (inclusiv pasari)

Raspuns: Ce se intampla din punct de vedere genetic in cazul transplantului de organe sau al transfuziei de sange?

Mon, 09 May 2016 21:24:18 +0000

Nu se întâmplă nimic ( sper ca am înțeles corect intrebarea). Celulele organului transplantat rămân cu ADN-ul lor (adică cu codul lor genetic) și cele ale primitorului cu ADN inițial. Treaba e mai complicata un pic adică sistemul imunitar al gazdei încearcă sa scape de organul primit pentru ca celulele noului organ nu au aceasi markeri de suprafață ca restul organelor (MHC I) dacă primitorul nu primește terapie imunosupresoare organul va fi rejectat. Sper ca ai inteles

Raspuns: Putem estima probabilitatea ca doi indivizi neinruditi sa fie identici dpdv genetic?

Sun, 24 Apr 2016 10:34:48 +0000

ADN-ul nu se modifica pe parcursul vietii, nu exista mutatii in secventa ADN, daca ar exista atunci nu ar fi acelasi individ, ar avea pana si alte caracteristici fizice sau fiziologice. Mutatii se pot produce la nivel celular , din diverse motive , boli (mai precis virusi) , agenti mutageni , radiatii, dar nici una nu modifica secventa ADN a individului.

De asemeni trebuie inteles faptul ca omul e in plina evolutie, omul se adapteaza continuu la mediu, astfel potiuni de ADN sunt lasate in urma si apar altele noi dealungul procesului de evolutie. Cu alte cuvinte ADN-ul omului actual e usor diferit de ADN-ul stramosilor nostrii de acum 500-1000 de ani,asa cum ADN-ul unui european e diferit de cel al unui asiatic. Probabilitatea ca 2 oameni neinruditi sa aiba acelasi ADN , e practic imposibila .

S-a pus problema ca omul a avut un stramos comun (un Adam si o Eva) . Ideea s-a dovedit a fi falsa. Analizand ADN-ul si inlaturand selectiv portiuni din el pentru a ajunge la o mica parte a ADN-ului primului homo sapiens care sa fie comun tuturor oamenilor e o pista falsa. Per total da, o parte din populatie au o mica parte de ADN comuna , chiar daca nu sunt rude, dar alta populatie are o alta parte comuna ce difera fata de comunitatea cealalta, de aici rezulta ca nu a existat un Adam si o Eva.Homo sapiens a aparut cam in acelasi timp in regiuni diferite ale globului din populatii total diferite. De aici rezulta o diversitate genetica extraordinar de mare.

Raspuns: Cum isi stabileste corpul uman temperatura?

Fri, 21 Aug 2015 13:50:52 +0000

V-am raspuns printr-un articol aici.

Raspuns: Medular este acelasi lucru cu spinal?

Sun, 19 Jul 2015 01:05:54 +0000

Potrivit Dex-ului primul termen se refera la coloana vertebrala in general iar al doilea la masa nervoasa din coloana sau maduva osoasa.

SPINÁL, -Ă, spinali, -e, adj. Care aparține coloanei vertebrale sau spinării, privitor la coloana vertebrală sau la spinare.

MEDULÁR, -Ă, medulari, -e, adj. Care aparține măduvei spinării sau măduvei osoase, care se referă la măduva spinării sau la măduva osoasă ori are caracterele ei; care alcătuiește măduva. ◊ Canal medular = canal în interiorul coloanei vertebrale, în care se află măduva spinării; canal rahidian

Raspuns: Mi se cere la examenul de admitere la medicina o intrebare descriptionala; ce trebuie sa fac si as vrea si un exemplu daca se poate?

Thu, 16 Jul 2015 20:58:49 +0000

Cum se reproduce o planta ? Care sunt partile unei carti ? Cum ti-ar place sa te deplasezi ? Cum este statuia libertatii ? Cum este casa unui prieten ? Cum te imbraci la nunta ? la intrebarea descriptionala raspunsul este detaliat.

intrebarea explicativa: Cainele tau este un dalmatian ?

Raspuns: Fructul teiului are vreo denumire specifica?

Thu, 16 Jul 2015 02:17:20 +0000

In alta limba am gasit la descriere stiintifica "nuca indehiscenta" capsula sau fruct achena , dar nu si numele popular.

INDEHISCÉNT, -Ă, indehiscenți, -te, adj. (Despre fructe) Care nu se deschide spontan la maturitate, spre a pune în libertate semințele. – Din fr. indéhiscent.

ACHÉNĂ, achene, s. f. Tip de fruct indehiscent, a cărui sămânță, acoperită cu un înveliș tare, nu e sudată de acest înveliș. – Din fr. akène.

Raspuns: De ce nu s-a evoluat de la ou la nasterea de pui vii in cazul pinguinilor?

Thu, 08 Jan 2015 20:38:22 +0000

Am o intrebare mai buna: De ce a evoluat un mamifer, ornitorincul, de la nasterea de pui vii la ou?

Raspuns: De ce s-a evoluat de la ou la nasterea de pui vii?

Tue, 06 Jan 2015 11:41:14 +0000

Intrebarea este de fapt de ce s-a evoluat. Pentru ca unele mutatii s-au dovedit viabile si au prezentat avantaje in lupta pentru existenta. Nasterea de pui vii nu este neaparat o forma evoluata. Totul pleaca de la un ou. Daca acesta se dezvolta catre un organism incapsulat sau catre unul liber depinde de eficacitatea concreta a solutiei.

Raspuns: Evolutia ochiului si teoria designului inteligent...

Sun, 04 Jan 2015 11:08:17 +0000

Ochiul a evoluat de nenumărate ori la specii diferite de animale. Un ochi care vede foarte slab este mai bun decât lipsa lui. Unul care vede ceva imagine este mai bun decât cel ce vede doar dacă este lumină sau întuneric. Ca să nu mai vorbim de faptul că ochiul uman este mult mai slab decât cel al unui vultur pentru a distinge amănunte sau decât al unei albine pentru a distinge lungimi de undă în spectrul ultraviolet. Şi apoi ce fel de proiectant + designer + planificator este un creator ce pune carul în faţa boilor? Pentru că ochiul uman are celulele senzitive poziţionate exact invers decât cum ar fi fost normal, fundul celulei fiind plin cu senzori de lumină.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Retin%C4%83
Complexitatea ireductibilă este de fapt o altă formulare pentru "nu ştiu răspunsul şi pentru că nu înţeleg selecţia naturală şi evoluţia consider că acest organ este ireductibil complex"

Raspuns: Care sunt condiţiile genetice necesare pentru ca un cuplu să aibă un copil cu ochi albaştri?

Wed, 19 Nov 2014 18:54:51 +0000

(Nivelul raspunsului este genetica clasa a 9-a) genele de ochi albastri sunt recesive, iar genele de ochi caprui gene dominante(cele care domina, "au prioritate"). Culoarea ochilor va fi data de gena dominanta, daca exista, iar daca nu, va fi data de genele recesive astfel:

AA - ochi caprui cu ambele gene dominante(doua gene de ochi caprui)

Aa - ochi caprui, cu o gena dominanta(caprui) si una recesiva(albastri)

aa - oci albastri, cu ambele gene recesive.

La imperecherea dintre doi indivizi cu AA AA (ochi caprui cu ambele gene dominante) vor putea avea copii AA AA AA AA (toate combinatiile) 100% ochi caprui cu ambele gene dominante

aa cu aa asemanator, dar pt ochi albastri

Aa si aa (ochi caprui cu o gena dominanta si una recesiva si ochi albastri) vor exista combinatiile Aa Aa aa aa (50% ochi caprui cu gene recesive de ochi albastri si 50% ochi albastri)

Situatia la care te referi tu: Fiecare dintre cei doi parinti are Aa Aa (ochi caprui dar au si gene recesive de ochi albastri). Copii posibil vor fi AA Aa Aa aa , adica 25% aa (ochi albastri).

Am putea incuba artificial oua de gaina in gunoi organic sau nisip ?

Mon, 14 Jul 2014 12:49:45 +0000

In lumea oviparelor exista si aceasta posibilitate, ma intreb daca intr-o situatie exceptionala cu putin ajutor uman am reusi macar un singur exemplar.

Oul de gaina se incubeaza la 37 Cº si in 21 de zile.

Nu cred ca ar fi imposibil ca dupa mai multe experimente cu anumite cantitati de material organic si umiditatea necesara, sa obtinem 21 de zile o temperatura constanta de 37 Cº undeva la suprafata gramezii.

In zonele de desert temperatura nisipului ziua poate depasi la suprafata 60 Cº, deci, undeva mai jos in functie de umiditate temperatura poate fi ceva mai mica si constanta in ciclul zi-noapte.

Raspuns: Greutatea puiului de găină abia eclozat

Sun, 01 Jun 2014 17:39:02 +0000

Ouăle pierd cca 18% din greutate în timpul procesului de incubaţie (din care 11-13% în primele 18 zile), prin evaporarea apei.

Puii ies din găoace în a 21-a zi. Mai uşurei, cred

Raspuns: ADN-ul este programat sau nu? Unde gresesc?

Tue, 07 Jan 2014 10:42:21 +0000

Salut prieteni !

Eu consider ca alta este greseala in aceasta (falsa) dilema: utilizarea conceptului de "informatie" ca realitate fizica (inclusiv ca factor ontologic primordial - din care ar fi fost general Universul). Dar va atrag respectuos atentia ca aceasta viziune NU este acceptata de majoritatea comunitatii stiintifice, fiind la nivelul unor teorii inca nedemonstrate.

In opinia mea, notiunea de informatie nu exista apriori, este doar o reflexie prin prisma constiintei umane, a modului in care intelegem noi lumea - tot asa cum nu exista culorile ! De pilda, procesul de fuziune care alimenteaza stelele, contine informatie ? Pai contine in viziunea noastra, dar exista oare aceasta informatie de sine statator sau este doar in mintea noastra ? DOAR IN MINTEA NOASTRA !

Ce este, de fapt ADN-ul ? Este DOAR o "chimicala", un polimer, asa cum sunt gramezi in chimia organica. In viziunea asta "informativa" si ailalti contin informatie, de pilda materialele plastice care ne inconjoara. Ca si toata materia care ne inconjoara ! Dar subliniez din nou, asta e doar interpretarea noastra, obiectiv nu sunt decat oarecare grupari de atomi ordonate sub imperiul legilor fizico-chimice, ale fortelor care se manifesta in acest Univers.

In continuare facem aceeasi greseala - vedem rezultatul (complex, ce-i drept) al actiunii fortelor din Univers si stam si ne minunam privind "informatia" care construit acel rezultat care ne pare nefiresc de ordonat fata de "haos" - intocmai cum ne miram ca Luna are exact viteza si orbita potrivita ca sa nu ne cada in cap - iar de aici pana la a imagina si un Creator nu-i decat un pas !

NU fratilor, nu sunt decat rezultatele actiunii (orbesti, daca vreti) a fortelor din Univers ! In ciuda aparentelor, ADN-ul NU este vreun soft creat de ceva sau cineva cu un scop anume (nici macar cel de construire a unui nou organism), este doar o insiruire de chimicale care au avut exact ordinea potrivita (din multi-cvintilioane de variante nefunctionale eliminate evolutiv) indeplinirii unei functii in existenta unei fiinte - forma avansata de agregare a materiei. Daca aceste combinatii nu erau posibile fizico-chimic, noi nu eram aici sa ne miram ! Dar pentru ca au existat niste combinatii posibile, ele s-au manifestat in cele din urma, iar evolutia biologica a selectat variantele care au putut sa subziste conditiilor de mediu.

PS: Mai exista o eroare populara - ridicarea ADN-ului pe un piedestal, ca fiind unica chintesenta a inteligentei materiei. Aceasta viziune este reductionista, in fapt ADN-ul nu este decat o piesa dintr-un formidabil puzzle care formeaza sistemul de reproducere a unui organsim. In viziunea "informativa", TOATE chimicalele implicate in acel proces sunt purtatoare de informatie - dar sper ca v-am convins ca este doar efectul ciobului prin care privim noi lumea ...

Transfuzie de sânge

Sun, 22 Dec 2013 14:17:07 +0000

De ce persoanele cu grup sanguin B si Rh- nu pot primi sânge de la persoane de grup 0 si Rh+ ?

De ce fac copacii noduri in trunchi?

Tue, 19 Nov 2013 16:52:28 +0000

Peste cat timp credeti ca se vor putea face schimbari genetice pentru ca o persoana sa-si schimbe culoarea pielii?

Tue, 12 Nov 2013 15:50:34 +0000

Toti suntem constienti ca in viitor genetica va putea tehnic sa faca unele schimbari fizice daca o persoana doreste acest lucru. (culoarea ochilor, pielii sau a parului) Importanta sociala si politica nu este una mica daca pamantenii ar fi mai uniformi fizic in functie de moda momentului. Ganditi-va ca integrarea rromilor ar fi fost mai usoara daca ar fi diparut diferentele. Deci, peste cat timp dupa parerea dv. credeti ca vom avea o asfel de posibilitate tehnica ?

Hormoni steroizi

Sat, 09 Nov 2013 18:57:40 +0000

Transportul prin membrană a hormonilor steroizi este unul activ ? Implică proteine de transport ?

Pestii aud sau simt vibratiile din apa?

Wed, 30 Oct 2013 20:31:02 +0000

Care sunt dovezile evolutiei?

Mon, 28 Oct 2013 15:20:43 +0000

Am o intrebare mai "delicata", despre evolutie...

Eu stiu ca lantul stramosilor nostrii este in felul urmator: pesti->amfibieni->reptile->mamifere->noi....dar,

daca trecerea de la o specie la alta s-a facut treptat, adica (spre ex) de la 100%reptila, in 100%mamifer, sau de la 100%amfibieni in 100% reptila...atunci inseamna ca trebuie sa avem dovezi in care fiintele se afla in acest proces de transformare si ca unele se afla chiar la jumatatea proesului, adica 50% amfibian - 50% reptila, sau 50% reptila - 50% mamifer, sau 50% mamifer - 50% om, etc....dar oare avem aceste dovezi? exista astfel de fiinte?

PS: doresc exemple in viata...nu fosile care pot fi modificate usor sau care sunt incerte..

Oul de găină este format din mai multe celule sau nu? Care este cea mai mare celulă de pe planetă?

Fri, 25 Oct 2013 15:04:56 +0000

Dacă nu este vorba despre o celulă unică, ce fel de ţesut intră în compoziţia oului?

Care este cea mai mare celulă de pe planetă?

Care sint functiile sarurilor minerale in celula?

Tue, 15 Oct 2013 18:08:36 +0000

In ce stadiu al dezvoltarii postembrionare se afla cobaiul?

Tue, 08 Oct 2013 19:18:45 +0000

Cum explicati metoda lui J. Sachs? Adica experimentul cu frunzele ghiveciului.

Sat, 05 Oct 2013 18:41:33 +0000

Organisme transgenice. Opinii pro si contra.

Sat, 14 Sep 2013 18:52:17 +0000