Scientia QA - Activitate recenta in Terra-Univers

Raspuns editat: Cam ce temperatură ar putea avea o gaură neagră?

Thu, 18 Sep 2025 00:01:25 +0000

Conform teoriei lui Hawking, găurile negre au o temperatură invers proporțională cu masa lor. De exemplu o gaură neagră de circa ~1,6 M⊙ mase solare are o temperatură extrem de scăzută, de aproximativ 4 × 10⁻¹¹ K, practic aproape de zero absolut și mult mai rece decât radiația cosmică de fond (~2,7 K). Asta iin cazul in care Hawking are dreptate, inca nu am facut un calcul independent. Daca il voi face o sa public varianta mea.

Raspuns: Care este adevarata forma a galaxiei noastre?

Mon, 08 Sep 2025 15:13:26 +0000

Nu exista o imagine reala este adevarat, ce avem sunt simulari 3d facute pe calculatoare pe baza informatiilor cunoscute.

Raspuns editat: Se extinde universul cu o viteza mai mare decat a luminii?

Mon, 08 Sep 2025 15:09:01 +0000

Da, este posibil ca galaxiile să se îndepărteze unele de altele cu viteze relative mai mari decât viteza luminii, dar acest lucru nu încalcă teoria lui Einstein. Expansiunea nu reprezintă mișcarea galaxiilor prin spațiu, ci extinderea spațiu-timpului însuși între ele. Astfel, nicio lege a fizicii nu este încălcată și Einstein nu a greșit teoria relativității.

Adevărul este că teoriile lui Einstein, deși remarcabile și extrem de precise pentru multe situații, nu oferă explicații complete pentru toate fenomenele din univers. El a pus bazele relatiivitatii spatiu-timpului insa mai sunt multe fenomene de explicat pentru a avea o viziune completa asupra universului.

Raspuns editat: Cum se poate explica practic existenta buclei spatio temporale in spatiu timpul Pamantului.

Mon, 08 Sep 2025 14:54:08 +0000

Dacă scufundarea ar fi avut loc într-un vortex gravitațional, cum ar fi o gaură neagră, un tunel spațio-temporal sau o buclă temporală, atunci ar fi fost posibilă o dislocare temporală semnificativă. Însă situația descrisă este incompatibilă cu un astfel de fenomen. Într-adevăr, orice obiect generează în jurul său o „bulă” temporală, dar această deformare spațiu-timp este direct proporțională cu masa și energia-impuls a obiectului. Masa și energia-impuls ale Titanicului nu sunt suficiente pentru a produce o dislocare temporală de asemenea magnitudine și nici nu cred că cineva ar fi fost capabil să creeze o astfel de buclă.

Raspuns editat: Are picatura de ploaie, cind cade spre sol, frecare cu aerul?

Mon, 08 Sep 2025 14:39:16 +0000

Picăturile de ploaie se formează deasupra nivelului de condens, nivel care este variabil în funcție de umiditatea, presiunea și temperatura maselor de aer.

În momentul formării lor, picăturile au dimensiuni atomice și formă sferică. Pe măsură ce cresc, ele se aplatizează la bază datorită frecării cu aerul și se alungesc în partea superioară, ca un ou, luând o formă aerodinamică pe măsură ce viteza lor crește până la o viteza de echilibru. Datorită frecării cu aerul, picăturile se încălzesc ușor, astfel încât uneori se pot evapora parțial; acest fenomen depinde de umiditatea presiunea și temperatura mediului înconjurător. Deasupra nivelului de condens, picăturile nu se evaporă, dar pe măsură ce coboară, ele pot evapora complet, iar vaporii de apă sunt antrenați din nou de masele de aer.

Prin mișcarea maselor de aer, picăturile se unesc, devenind din ce în ce mai mari. De obicei, picăturile de ploaie condensează pe particule de praf, astfel încât în interiorul unei picături există mereu un grăunte de praf.

În cazul formării picăturilor de ploaie în interiorul unui nor Cumulonimbus, inițial mărimile fizice ale masei de aer care trece în ascensiune prin nivelul de condens suferă transformări de temperatură, presiune și viteză.

Totul pleacă de la soare: acesta încălzește diferit suprafețele terenului și ale apei. Energia fotonilor absorbită de sol, în funcție de albedou, se transformă parțial în căldură. Solul și suprafețele acoperite de apă încălzesc masele de aer din apropiere, astfel încât vom avea mase de aer cu umidități și presiuni diferite. Aerul mai cald și cu presiune mai mică este antrenat pe verticală de diferențele de presiune, formând mase de aer ascendente și descendente iar vaporii de apa sunt antrenati de aceste mase de aer.

Când masele de aer ascendente ajung la nivelul de condens, vaporii de apă condensează și eliberează energia absorbită inițial de la sol. Astfel, aerul se încălzește, își mărește volumul și scade presiunea, accelerând mișcarea ascendentă. În acest moment se formează norii.

Apa trecând în stare lichidă își micșorează volumul și începe mișcarea descendentă, de obicei într-un curent de aer ascendent. În urcare, picăturile acumulează energie potențială. Cum picăturile sunt încă foarte mici și viteza lor de cădere inițială este mai mică decât cea a maselor de aer, ele sunt antrenate pe verticală. În interiorul unui nor Cumulonimbus, viteza maselor de aer pe verticală poate ajunge până la 30 m/s.

Pe măsură ce picăturile se formează și încep să cadă datorită gravitației, ele experimentează rezistență la înaintare prin frecarea cu aerul, exact ca orice particulă sau corp care se deplasează printr-un fluid. Această frecare le deformează forma: baza se aplatizează, partea superioară se alungește și picăturile iau o formă aerodinamică. Frecarea produce și o ușoară încălzire, iar în condiții de umiditate scăzută, picăturile se pot evapora parțial. Forța de rezistență determină viteza maximă de cădere a picăturilor, cunoscută ca viteza terminală, la care accelerația devine zero.

Pe măsură ce cad, picăturile se ciocnesc între ele și cresc în volum, cele mai mari inglobând pe cele mai mici. Dacă masele de aer ajung la temperaturi negative, picăturile îngheață, formând grindină sau zăpadă. Aerul se răcește în medie cu aproximativ 1 °C la fiecare 100 m altitudine, astfel că dacă la sol sunt 20 °C, la un plafin de 1000 de metri yemperatura este de circa 10 °C si la 2000 m avem aproximativ 0 °C. Plafonul norilor depinde de nivelul de condens si se formeaza acolo unde umiditatea ajunge la 100%.

Când picăturile devin solide, volumul lor crește, devin mai ușoare și viteza de cădere scade. Cristalele de gheață sau fulgii continuă să crească în interiorul norului, până când curenții descendenți îi scot spre marginea norului, de unde cad pe pământ sau daca sunt foarte grele pot cadea si direct prin curentii ascendenti, încheind astfel aventura picăturilor de ploaie.

Comentat: Dacă toate galaxiile se îndepărtează unele fata de altele, cum de se mai și ciocnesc?

Wed, 06 Apr 2022 03:57:10 +0000

Depinde de distanta. :De ex Anromeda se apropie de Calea Lactee cu o viteza mai mare decat cea a expansiunii Hubble care la o ditanta mica est mai mica si atunci deplasarea relativa a celor doua puncte pe balonul Hubble este de apropiere.

CTP și paradoxul lui Zenon

Sat, 18 Sep 2021 16:05:42 +0000

Am citit articolul postat acum câteva minute pe Republica, sub semnătura lui CTP. Printre alte subiecte, autorul vine și cu o interpretare a paradoxului celebru din titlul intrebarii. Redau fragmentul cheie mai jos, întrebându-vă ce părere aveți:

S-a încercat rezolvarea paradoxului Ahile și al Dichotomiei, în secolul XIX, prin utilizarea noțiunii de serie convergentă. Într-adevăr,1/2+1/4+1/8+1/16+… este convergentă către suma 1. Deci, Ahile ajunge broasca și paradoxul e desființat? Nu, pentru că suma unei serii infinite e un număr finit, dar care nu este atins, distanța față de el poate fi infinit mica, dar nu 0 – nu ieșim din paradox.

Soluția stă în definirea termenului „distanță”. Avem fenomenul observabil că Ahile o rupe la fugă, depășește broasca și câștigă cursa. Zenon zice însă că Ahile trebuie să parcurgă mai întâi distanța până unde era broasca. În natură, nu există distanțe. Ca să vorbim de distanță, trebuie să vorbim de măsură; distanța, ca să existe, trebuie măsurată – din ochi, cu rigla, sau cu satelitul. Astfel, Zenon mută discuția din planul real, în planul conceptual, procesul de măsurare petrecându-se în psihicul uman, fără corespondent în natură. Există în natură 1 metru? Nu. Există în natură o jumătate? Asta înseamnă două părți egale. Există în natură două cevauri egale? Nicidecum. Oricât de precis am despica un măr cu laserul, să zicem, cele două „jumătăți” nu vor fi „egale” decât până la precizia de măsurare. Dincolo de ea, nu mai știm. Măsurarea, operațiune umană, este întotdeauna aproximativă. Ea suportă divizarea la infinit. Să zicem că luăm o unitate de măsură foarte mică pentru a măsura distanța Ahile-locul unde era broasca. Întotdeauna va exista o unitate de măsură și mai mică, dar diferită de 0, pentru că atunci nu mai măsurăm nimic, care aproximează și mai bine punctul respectiv. Zenon transferă faptul adevărat al aproximației infinite în procesul măsurării, din plan abstract psihic în planul real, unde el e fals, pentru că în realitate lucrurile sunt, nu se măsoară.

Fragment din articolul:
https://republica.ro/interceptari-fuga-din-real-a-testoasei-lui-ahile-zenon-si-iubirea-dezvaluire-mondiala-un-machiaverlac

Comentariu editat: De unde provine apa de pe pamant?

Mon, 09 Aug 2021 13:34:35 +0000

Steven Desch, profesor de astrofizică, spune că este posibil ca Pământul să fi conținut apa cu mult înaintea impactului care a format Luna – probabil în argile care au eliberat apa când au fost încălzite de coliziune. El spune că „la vremea impactului cu Theia, probabil că Pământul avea aproape toată apa pe care urma s-o aibă.”

Comentat: Care sunt satelitii naturali ai pamantului, in afara de luna? Cati au fost identificati?

Thu, 05 Aug 2021 22:12:49 +0000

Asteroidul 2016HO3 este și nu prea este satelit al Pământului: De fapt este satelit al Soarelui, și ''cvasi-satelit'' al Pământului:

Iată aici o explicație competentă și cu umor a situației create în sistemul solar de către acest ''bolovan''.

Și un istoric al familiei de corpuri cerești din care face parte: aici

Energie nucleara vs energii regenerabile (solara, eoliana)

Fri, 21 May 2021 20:34:35 +0000

Am dat de un tip destul de prezent pe TEDx, Michael Shellenberger, fost activist de mediu care a devenit pro-energie nucleara in defavoarea solutiilor regenerabile (vant, soare).

Il gasiti usor pe YT, argumentele lui sunt foarte ok, de obicei vine cu documente de la IPCC/studii publicate de Science/studii colaborative efectuate de multe universitati de prestigiu.

Ideea de baza e ca solutia "solar+vant" e, overall, mai poluanta decat varianta centralelor nucleare si ca pierdem vremea, ca planeta, daca mergem pe solutia nemteasca, inchidere de centrale nucleare si instalare de panouri solare si centrale eoliene.

Totul ok, dovedit cu cifre, iata mai jos 2 aparitii ale respectivului.

As vrea sa imi lamureasca cineva un aspect strict tehnic, si anume ceea ce este precizat mai jos intre minutele 13:20 si 13:50 (de ce e nevoie sa se arda mult gaz natural pentru a compensa caracterul variabil al energiei solare si eoliene): https://www.youtube.com/watch?v=N-yALPEpV4w

Alta prezentare TEDx:

https://www.youtube.com/watch?v=ciStnd9Y2ak

Comentat: Ce argumente pro sau contra fenomenului OZN puteti aduce?

Fri, 05 Mar 2021 10:41:37 +0000

Cred ca merita citit si acest text tot al dlui Dan D, Farcas din revista Magazin in care se militeaza pentru cercetarea serioasa, stiintifica a OZN(UFO): http://www.magazin.ro/content/view/15673/4/ care se incheie cu un indemn excelent pentru studiile stiintifice: „Sa ne conduca datele la ceea ce sunt”.

Comentat: Deplasarea spre rosu a spectrului de la stelele indepartate este cauzata de indepartarea stelelor una de alta?

Sun, 21 Feb 2021 04:16:32 +0000

Quasarii au abateri spre roșu puternice , teoria actuală afirmă că sunt la marginea de observație a universului nostru . Lumina e influențată de câmpul gravitațional când trece pe lângă un corp ceresc efectul însă este nul , întrebarea firească ce se întâmplă când scapă de la un corp cu atracție gravitațională mare , în mod logic își schimbă spectrul spre roșu .

Comentariu editat: De ce sunt 3 rase de oameni si nu una sau mai multe ?

Sat, 13 Feb 2021 16:33:38 +0000

Varsta lui Y Adam si a lui Eva Mitocondriala s-au mai apropiat si se apropie mereu tinzand sa-mi confirme teoria mea biblica cu gemenii homozigoti adica clona unul altuia.

Caci ce este coasta decat ce trebuie unei clonari gandite in epoca bronzului. De cine? Pai de Moise isn.t it? :)

Raspuns: Ecosia vs Google. Ați schimba?

Thu, 14 Jan 2021 17:57:21 +0000

Nu am auzit de acest motor de cautare, unde ai dat de el? Si eu sunt curios din ce castiga ei bani

Raspuns: Big Crunch si viteza luminii

Wed, 28 Oct 2020 11:35:04 +0000

Am scris pe forum parerea mea in legatura cu viteza maxima (a luminii): https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5477.0.html (“Paradoxul lui Ahile si broasca testoasa” si viteza maxima in univers). Nu cred ca viteza luminii este viteza maxima de deplasare. Este doar aparent ca viteza maxima este viteza luminii, asa cum in paradoxul lui Ahile acesta nu poate sa depaseasca broasca testoasa.

Deci daca avem o nava care se deplaseaza in directie opusa unei a doua nave cu viteza mai mare decat viteza luminii, navele vor vedea evenimentele desfasurandu-se in directie inversa din punct de vedere temporal.

Comentat: Există online vreo simulare video a mișcării planetei noastre prin spațiu?

Sat, 29 Aug 2020 05:30:20 +0000

Desi nu e un raspuns, iata cateva linkuri unde se abordeaza partial poblema, fara o reprezentare video insa:

https://www.youtube.com/watch?v=Vlkei2R1G-A

https://www.forbes.com/sites/startswithabang/2018/08/30/our-motion-through-space-isnt-a-vortex-but-something-far-more-interesting/#945fc037ec2b

https://www.forbes.com/sites/startswithabang/2017/06/16/how-does-earth-move-through-space-now-we-know-on-every-scale/#5184ba46861f

Ce insule sunt cele mai departate de oricare dintre continente?

Thu, 21 May 2020 05:48:37 +0000

Ma gandesc ca Hawaii, privind un glob pamantesc, dar nu sunt sigur...

Comentat: Despre fotoni, distanțe și timp în univers...

Fri, 15 May 2020 16:26:35 +0000

„Asta înseamnă că luminii i-ar trebuii, zic fizicienii, 1000 de ani să ajungă acolo”. Adico cum să ajungă acolo? Unda de lumină de acolo a pornit! Dacă nu ai înțeles, belind ochii, poate o să înțelegi dacă belești mintea (rațiunea) mai în profunzime, la ce asm zis.

Comentariu editat: Pandemia. Un eveniment rar sau nu pe Terra?

Wed, 04 Mar 2020 10:48:55 +0000

Un preambul: istoric, pandemia era definita de catre OMS ca o epidemie ce depaseste granitele dintre natiuni si afecteaza un numar mare de oameni. Asta era definitia cand OMS era o institutie pasiva pe piata internationala, ca un arbitru ce isi ia notite si mai colaboreaza pe ici pe colo cu niste ONG-uri.

Odata ce OMS a devenit activ, cu ghiduri si recomandari si odata cu globalizarea pietei medico-farmaceutice, a aparut necesitatea unor termeni mai precisi, cerinta venind din partea institutiilor care gaseau aceeasi imprecizie in definirea unor termeni si nu stiau ce masuri sa ia, sa produca sau nu stocuri de vaccin pentru o tulpina virala nou-aparuta, daca da cu ce ordin de prioritate, cand si daca se introduc masuri de carantina, etc. Asa cum un copil nu se naste direct cantand la pian, nici OMS nu a aparut direct ca o institutie deplin functionala si optimizata ci invata pe parcurs.

Un punct de vedere sustine ca pandemiile gripale sunt epidemiile de gripa care apar in sezonul rece si se raspandesc simultan si in emisfera unde nu este sezon de gripa(1). In acest fel s-ar delimita pe criteriu geografic si sezonier epidemia de pandemie, sau altii zic pandemia clasica de pandemie (fara alte specificatii).

Se incearca masurarea unor indici de severitate: rata de transmitere (media de contacte care iau virusul de la o persoana infectata), rata de mortalitate (numarul de persoane care mor din cauza virusului raportat la nr total de persoane infectate) astfel ca masurile luate sa fie proportionale si sa estimeze riscurile. In acest moment nu am gasit sa existe niste valori ale acestor indici de severitate care sa delimiteze epidemia de pandemie. Astfel ca singurele criterii sunt depasirea granitelor si transmiterea independenta de sezon. In zilele noastre poate ca cineva ar trebui sa mentioneze ca tinand cont de traficul international curent, orice epidemie care depaseste granitele unei tari si in care este implicat un agent infectios nou/neidentificat are risc maxim sa devina pandemie, de aceea trebuie denumita specific, alerta pandemica sau altfel. Poate sa fie si numita direct pandemie desi aceasta este masura cea mai drastica dar si cea mai sigura ca masura preventiva.

Ca un punct de vedere interesant, noile tulpini virale apar de obicei din rezervorul animal (zoonoze) care devin patogene si pentru om. De ex. se crede despre Covid-19 ca origineaza in populatiile de lilieci deoarece materialul genetic al Covid-19 semana cel mai mult cu tulpini de coronavirus de la lilieci (nu mai gasesc articolul acum, am citit zilele trecute). E interesant daca nu cumva ceva pe care omul il modifica in habitatul acestor animale poate conduce la aparitia de noi agenti patogeni virali. Este evident ca suntem capabili sa alteram mediul natural la orice nivel, unde se produc modificarile si care sunt implicatiile vor afla generatiile urmatoare. Este de asemenea la fel de posibil ca acesti agenti infectiosi modificati sa apara spontan prin biodiversitate.

De mentionat ar fi ca daca strigam "vine lupul", "vine lupul" cand nu vine, s-ar putea sa ne pierdem vigilenta tocmai cand este mai mare nevoie de ea. In aceste cazuri, cel mai bine este sa urmarim indeaproape evenimentele. Inconstientul colectiv este foarte bine pregatit pentru a amplifica scenariile apocaliptice, e un un subiect senzational hranit din vremuri imemoriale, poate ca asa a fost felul oamenilor de a se impaca cu propia lor moarte in detrimentul lumii ce continua fara ei zicand ca totul va muri candva. Istoria pandemiilor este documentata obiectiv (2) si inaintea descoperirii antibioticelor nu doar virusurile au fost cauza.

Mortalitatea ridicata poate permite asocierea adjectivului de pandemie apocaliptica.

Partea utila stiintifica este cum s-au mobilizat autoritatile chineze odata ce a fost identificat Covid-19, cum si-au dat seama ca e un agent viral nou si cum au sintetizat kitul de diagnostic.

Sa nu uitam (haz de necaz):

Chiar si plantele pot cauza pandemii, cum este fumatul.

Depresia este o pandemie in care este contraindicata izolarea bolnavilor.

Bibliografie:

1. https://www.who.int/bulletin/volumes/89/7/11-088815/en/

2. https://www.mphonline.org/worst-pandemics-in-history/

Cum funcționează calendarul solar Hijri?

Sat, 08 Feb 2020 12:00:59 +0000

Am citit despre calendarul solar Hijri, utilizat in Iran si Afganistan, ca este de departe cel mai precis din lume, necesitand o corectie de o zi la 110000 de ani. Prin comparatie, calendarul gregorian, pe care il utilizam si noi, are nevoie de o corectie de o zi la fiecare 3236 de ani, si implementeaza reguli de adaugare a unei zile lunii februarie la fiecare 4 ani, cu anumite exceptii, care la randu-le suporta o exceptie.

Stie cineva cum anume ”functioneaza” calendarul solar Hijri si de unde i se trage acuratetea? In cele cateva surse consultate online nu am gasit detalii lamuritoare pe intelesul meu...

Comentat: De unde provine diferenta de nivel al apei intre Atlantic si Pacific in dreptul canalului Panama?

Tue, 04 Feb 2020 03:37:08 +0000

Cat de considerabila si de constanta?
La faptul ca diferenta de nivel poate fi cand pozitiva, cand negativa, din cauza mareelor, v-ati gandit?

Concentrația de oxigen din atmosferă. Constantă sau nu?

Thu, 02 Jan 2020 18:23:35 +0000

Am văzut chiar azi într-un documentar că nivelul concentrației oxigenului din atmosfera terestră se menține constant, de milioane de ani, la valoarea de 20,95% din gazele din compoziția atmosferei. Informația e din documentarul Netflix °One Strange Rock°, primul episod.

În acest articol BBC se spune ceva diferit.

Care e adevărul?

Editat: Ok, dar astronautii care plutesc, desi parasesc nava sau statia spatiala, asta cum se explica?

Wed, 28 Aug 2019 14:47:42 +0000

Ok,dar astronautii care plutesc,desi parasesc nava,sau statia spatiala,asta cum se explica?

Comentat: de ce plutesc planetele? ce cauzeaza misc de rev?

Sat, 13 Apr 2019 23:22:44 +0000

Foarte amuzantă inteepretare

Raspuns editat: De ce nu cade luna de pe cer?

Sat, 13 Apr 2019 16:23:36 +0000

De fapt luna si pamantul nu sunt intr-un echilibru perfect, Luna este pe o orbita de fuga, intr-un final vom ramane fara luna. Luna se indeparteaza de pamant la ora actuala in medie cu 3, 8 centimetri pe an, de asemenea tin sa xompletez ca aceasta distanta este in crestere de la an la an chiar daca momentan este imperceptibil http://stirileprotv.ro/stiri/international/luna-nu-mai-e-ce-a-fost-odata.html

Raspuns editat: De unde hidrogenul necesar formarii noilor stele?

Sat, 13 Apr 2019 15:43:44 +0000

Hidrogenul nu sa format in urma acestui asa zis Bing Bang. In urma unei asemena explozii care ar fi asemănătoare cu explozia unei supernove nu s-ar crea hidrogen ci elemente mult mai grele chiar ca fierul, daca ar exista deja hidrogen anterior. Pentru formarea hidrogenului în univers este responsabil un alt fenomen dar deocamdată nu vreau sa va raspund e un raspuns de premiu Nobel. Cand o sa fiu pregătit să dau răspunsul o sa public explicația într-o lucrare științifică. Deocamdată nimeni nu știe cum.se formează majoritatea hidrogenului în univers.

Raspuns: De ce traim?

Wed, 28 Nov 2018 07:04:20 +0000

Avem o viata. Ce facem cu ea?

Ni s-a dat viata dar nu ni s-a transmis scopul si instructiunile de utilizare. Majoritatea oamenilor se invart in jurul acestei intrebari pana mor. Unii s-au hotarat totusi sa faca ceva, sa o dedice unui scop (ex. salvarea balenelor, sa devina cei mai buni intr-un domeniu, sa creeze o opera care sa ramana si dupa moartea lor, sa inventeze ceva care sa schimbe lumea, sa imbunatateasca viata celorlalti, sa salveze vieti de la o moarte prematura, sa amelioreze suferinte, etc etc)

Intrebarea mi-a adus aminte de o epigrama care suna asa:

" In Rai e bine, dar e plictiseala/ In Iad e rau, dar cica sunt tentatii/ Lipsind cu totul alte informatii/ Raman in viata ros de indoiala."

Consider ca prea multi dintre noi analizam viata prea egocentrist. Daca vom incepe sa o analizam mai mult in relatie cu ceilalti ... s-ar putea ca aceasta sa inceapa sa capete un sens ;)

Comentat: De ce este nevoie de un început al timpului?

Tue, 28 Aug 2018 19:19:45 +0000

Stiinta si mitologia s-au fertilizat reciproc. Religiile exista dinaintea stiintei, aparent. Macar alea animiste. Toate religiile au o cosmogonie, cum a inceput totul. Adica stabilesc fara drept de apel ca exista un inceput pentru univers (cu exceptia hindusilor din cate stiu, unde universul are o existenta ciclica, fara inceput si fara sfarsit). Plecand de la premisa cea mai frecventa s-au cautat si s-au gasit cateva argumente stiintifice pentru un inceput. Ma indoiesc ca un om se poate elibera complet de sentimentul ca ceva este inaccesibil ratiunii chiar in el insusi, in om. Poate numai ignorand franturile de ganduri, intentiile neconstientizate, bucataria mentalizarii existentei. Adica daca in noi este ceva ce scapa ratiunii, cum putem gandi ca universul cu infinitii lui este cognoscibil cu totul? Ma bate gandul ca pana la un anumit moment dat mandria se hraneste din cunoastere, abia la mai multa cunoastere revine la dimensiunile normale. Pe langa aceste speculatii, o sa adaug ca bunul simt imi spune ca oamenii (occidentalii) adoptasera inconstient, prin religie si mitologii, cu mii de ani inainte, ca universul are un inceput. Ideea asta are radacini atat de adanci incat a te indoi de ea insemna a te azvarli in gol.

Faptul ca galaxiile se indeparteaza unele de altele in spatiul observabil, fara sa avem habar ce este in spatiul neobservabil de unde lumina inca nu a ajuns la noi sau ce sunt energia intunecata si materia intunecata si de ce materia este neomogen distribuita, a dus totusi la acceptarea incredibil de facila a unei teorii despre univers, Big-Bang, care suna vulgar si pune un o axioma arbitrara de la care pleaca presupuneri si ajungem la niste enigme atat de indepartate fizic de noi incat acceptam usor orice cuvant cu care putem sa punem piciorul proprietatii intelectuale pe intangibilele galaxii de la jdemii de ani lumina care au trimis spre noi niste radiatii mai mult sau mai putin vizibile. Teoria inflatiei spune ca universuri noi se formeaza chiar acum. Si atunci in realitate habar nu avem daca exista un inceput, dar mai trist este ca nu stim precis al cui inceput ca deja intre randul anterior si acesta, universul trebuie ca s-a propasit mai departe (asa sa fie?).

Prin faptul ca omul si-a arogat diverse pretentii de stapan al pamantului si imblanzitor al naturii, el crede ca tot universul ii apartine si atunci incepe sa-l masoare, sa-l ingradeasca, sa-i puna niste garduri de proprietate, in timp si spatiu. Constelatia noastra, galaxia noastra, sistemul nostru solar, soarele nostru, pamantul nostru. Cat de copii suntem, cand noi suntem ai pamantului, ai soarelui, ai sistemului solar si etc.

Scuza-ma te rog daca am ocupat spatiu fara sa dau argumente stiintifice. Tot speculand, poate ca era un gol de cunoastere in care oamenii de stiinta au pus orice era la indemana pentru a distruge ideea de divinitate creatoare.(nu ca aveam noi habar de vreo divinitate creatoare care sa merite denumirea asta, dar ideea este intradevar foarte stanjenitoare pentru o minte insetata de cunoastere).

Mereu m-a uimit cat de bine seamana Big Bangul cu cosmogonia vedica. Intai aflasem de big bang (sec XX), dar mai intai a existat poezia urmatoare (sec XIX). Din Eminescu , Scrisoarea I (inspirata din cosmogonia vedica indiana):

"La-nceput, pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă,
Pe când totul era lipsă de viaţă şi voinţă,
Când nu s-ascundea nimica, deşi tot era ascuns...
Când pătruns de sine însuşi odihnea cel nepătruns.
Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă?
N-a fost lume pricepută şi nici minte s-o priceapă,
Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază,
Dar nici de văzut nu fuse şi nici ochi care s-o vază.
Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface,
https://Versuri.ro/w/8ad2
Şi în sine împăcată stăpânea eterna pace!...
Dar deodat-un punct se mişcă... cel întâi şi singur. Iată-l
Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!...
Punctu-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stăpânul fără margini peste marginile lumii...
De-atunci negura eternă se desface în făşii,
De atunci răsare lumea, lună, soare şi stihii...""

Comentat: Ce este gravitaţia?

Sat, 25 Aug 2018 01:51:22 +0000

Si forta ce este?

Ultravioletele. Zi insorita versus zi innorata

Wed, 01 Aug 2018 12:16:03 +0000

In zilele de vara nu se recomanda expunerea la soare intre 11 si 17. Cat de mult schimba discutia prezenta norilor? Cat din radiatia periculoasa mai ajunge la nivelul pielii?

Raspuns: Cum se stabilește zona habitabilă a unei galaxii? În cazul galaxiei Calea Lactee s-a delimitat asa ceva?

Sun, 18 Mar 2018 06:35:06 +0000

Salut Damian,

Înainte de a-ți da niște răspunsuri punctuale consider că este foarte necesar sa fie făcute niște precizări importante (zic eu) cu privire la limitele acestor teorii.

În primul rând acestea sunt foarte speculative. Sunt speculative pentru că nu prea se supun metodei științifice, ci se bazează mai mult pe niște deducții în care este implicată logica bunului simț. Acest tip de abordare, însă, are o foarte mare lacună. Mă voi opri aici cu argumentarea teoretică și îți voi da un exemplu concludent. Logica bunului simț in urmă cu ceva timp susținea faptul că planeta noastră se află in centrul universului, că este plată și că se întinde la infinit. Cum ar fi arătat astăzi teoria zonelor locuibile plecând de la acele prezumții total aberante in lumina noilor descoperiri, dar perfect logice atunci ? Sau daca s-ar căuta viața sub forma îngerilor din ”ceruri” ? Și exemplele pot continua.

În al doilea rând teoriile zonelor locuibile (pt că sunt mai multe) sunt foarte reducționiste, iar acest lucru este in legatură cu punctul anterior de vedere. În teoriile acestea se presupune ca viața sa fie similara celei de pe Pamânt. Carevasazică, discutăm despre structuri moleculare bazate pe carbon și organizate pe baza acelorași reguli. Numai că noile teorii cu privire la natura vieții extind foarte mult spectrul sub care poate exista viața (vezi viața bazată pe legături de siliciu, amoniac ș.a.). Mai mult, teoriile acestea se rezumă doar la planete asemănătoare Pamântului: telurice, o anumită mărime, o anumită activitate vulcanică, o anumită rotație, un câmp de temperaturi, etc. Ceea ce nu este tocmai acoperitor (vezi cazul lunii Europa a lui Jupiter unde se prea poate să descoperim viața).Extinderea la nivelul galaxiilor se face așijderea: se consideră galaxii asemănatoare Căii Lactee pe când in realitate există multe tipuri si subtipuri de galaxii.

În al treilea rând teoria este mai degrabă una probabilistică, ea punctând zonele unde este cel mai probabil a se dezvolta viața.

Revin la intrebările tale la care voi da niște răspunsuri punctuale și succinte, bazându-mă strict pe teoriile despre care întrebi, ci nu pe parerea-mi proprie.

1) Da, exista asemenea teorii.

2) Criteriile se reduc la galaxii asemănatoare Căii Lactee, dacă nu doar la aceasta. Prea aproape de centrul galaxiei se propagă energii de frecvențe mult prea mari generate de evenimente cosmice majore. Cu cât ești mai aproape de centrul galaxiei cu atât evenimentele sunt mai violente. Prea departe de centrul galaxiei nu există suficientă materie constituită din elemente grele necesare unei anumite structuri a planetelor și mai ales vieții (i.e. nu există suficient carbon). Cam acestea ar fi principalele delimitări.

3) Da, există o asemenea zonă și in Calea Lactee.

4) Granița interioară se află la circa 26.000 de ani lumină, granița exterioară se află la circa 29.000 de ani lumină. Vezi punctul 2 pentru cum s-au stabilit aceste granițe.

5) Nu există certitudine în nimic pe lumea aceasta, cu atât mai puțin într-o teorie care estimează (se bazează pe probabilități).

6) Nu cunosc. Poate ne ajută altcineva.

Sper că ți-am oferit o serie de răspunsuri satisfăcătoare.

O zi bună !

Din fosta secțiune Q&A

Raspuns: De ce se spune că supernovele sunt "creuzetele" atomilor din care este făcută planeta noastră și noi înșine?

Sat, 17 Mar 2018 11:33:28 +0000

La inceputurile Universului, cand s-au format atomii, au aparut doar cei mai simpli, hidrogen, heliu, foarte putin litiu si doar urme de beriliu. Din acest combustibil s-au format stele, fara planete, pentru ca planetele au nevoie de metalicitate ridicata.

Metalicitate inseamna continut de metale, iar in astronomie metale sunt toate elementele mai grele decat hidrogenul si heliul.

Elementele pana la fier sunt produse in orice stea. Stelele se nasc cu o mare concentratie de hidrogen si heliu, iar pe parcursul vietii fuzioneaza aceste elemente in altele din ce in ce mai grele. De ce pana la fier? Pentru ca elementele mai usoare decat fierul produc energie cand fuzioneaza iar reactia se autointretine; de la fier in sus, pentru reactie este nevoie de energie in plus, iar reactia se opreste si steaua colapseaza sub propria greutate.

Stelele normale ca Soarele in ultima parte a vietii si cand mor expulzeaza in spatiu o buna parte din materia lor. Insa ce facem cu elementele si mai grele? Aici intervin supernovele. Stele gigantice, de zeci de mase solare, ard si mor violent, in explozii extrem de puternice. In acele cateva fractiuni de secunda cand steaua colapseaza, nucleul isi pierde sustinerea reactiilor de fuziune si face implozie, fortand protonii si electronii sa fuzioneze si sa formeze neutroni, astfel ia nastere o stea neutronica (sau, daca steaua a fost cu adevarat uriasa, o gaura neagra). In momentul colapsului o imensa cantitate de neutrini este eliberata. Socul urias pune o presiune fantastica pe straturile superioare ale stelei, producand fuziuni ale elementelor in nuclee grele si foarte grele.

Aceste elemente grele sunt raspandite de socul exploziei in spatiu, intrand in formarea altor sisteme stelare.

Bibliografie suplimentara:

http://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/2022-nasterea-si-evolutia-stelelor-2.html

Din fosta secțiune Q&A

Raspuns: De ce se bifurcă fulgerele?

Sun, 11 Mar 2018 16:35:29 +0000

Salut!

Fulgerele constituie un fenomen interesant, sunt un experiment natural privind propagarea electricitatii in medii dielectrice.

"Problema" fulgerului este ca trebuie sa strabata un amestec de gaze si vapori de apa, neomogen si slab conducator de electricitate. Atunci cand diferenta de potential (zeci de milioane de volti) a urcat suficient ca sa invinga rezistivitatea acestui mediu, se propaga mai intai un lant de mici descarcari intermediare, din "aproape in aproape", pana la atingerea celuilalt "pol" (alt nor sau Pamantul) - creand astfel un canal ionizat cu rezistivitate mai scazuta. Abia acum descarcarea principala poate profita de acest mediu, avand loc chiar mai multe descarcari principale succesive.

Deci motivul zig-zag-ului fulgerului este proasta conductivitate a aerului (ionii nu sunt aliniati regulat ca in metale), canalul fulgerului principal fiind deschis initial de o succesiune de mini-fulgere necoliniare.

Din fosta secțiune Q&A

Comentat: Ce este radiația Hawking?

Sun, 11 Mar 2018 16:24:07 +0000

Mi-a placut raspunsul lui X de mai sus. Simplu si la obiect. Nu am inteles partea cu particulele virtuale. Cum dracu apar din nimic? Iar chestia cu masa negativa chiar e ciudata...

Din fosta secțiune Q&A

Raspuns: Scenariul din Melancholia lui Lars von Trier e posibil dpdv stiințific?

Sat, 10 Mar 2018 21:19:18 +0000

In completarea lui Cerberus adaug ca, la o apropiere serioasa de Pamant a unei planete mari, care ar trece pe langa noi, primul lucru care s-ar intampla ar fi modificarea orbitei terestre. Nu vad cum ar putea sa scape.

Evident, cum se modifica orbita ar tine de traiectoria planetei. Ar putea doar sa o schimbe putin, ar putea sa-i modifice excentricitatea (si atunci o parte din an am sta mult mai departe de Soare decat in rest, anotimpurile ar fi extreme). S-ar putea sa ne trimita spre Soare sau spre alta planeta, sau ar putea sa ne expulzeze din Sistemul Solar. Ar mai putea sa ne faca sa pierdem Luna, sau sa trimita Luna spre Pamant. Scenarii sunt multe, niciunul nu are happy end.

Din fericire sa ne trezim cu o astfel de planeta pe la noi nu e posibil in urmatoarea lunga perioada de timp.

Din fosta secțiune Q&A

Raspuns: Cât este ceasul la poli?

Wed, 07 Mar 2018 19:02:42 +0000

Salut !

"Fusul" orar nu este o chestiune obiectiva, ci o conventie la care adera sau nu statele strabatute de meridianele respective. Cum Polii nu apartin vreunui stat, nici nu exista timp oficial!

In particular, avem urmatoarea situatie:

- La Polul Nord nu exista nicio asezare umana - deci nici nu exista un timp oficial;

- La Polul Sud exista o statie americana, iar pentru ca ei ajung/pleaca pe relatia Christchurch-Australia, folosesc fusul orar australian.

Din fosta secțiune Q&A

Raspuns: Ce semnificație are principiul antropic?

Sun, 04 Mar 2018 08:55:28 +0000

Daca te referi la versiunea "tare" a principiului antropic, care spune ca cineva (sau ceva, o forta atotputernica si atotcuprinzatoare, bla bla) a creat universul pentru noi, asta nu se numeste stiinta, ci teologie pura plina de egocentrism care, pe mine, personal, ma lasa rece. Aceasta versiune "tare" nu explica, de fapt, nimic, ci doar incearca sa raspunda fara un fundament logic la intrebarea "de ce este universul asa cum e?", intrebare la care stiinta inca nu a raspuns.

In ceea ce priveste versiunea "slaba" a principiului antropic, aceasta nu este decat o simpla constatare a unei probabilitati. Sa presupunem ca universul ar fi infinit in spatiu si in timp. Oricat de mica ar fi probailitatea ca un lucru sa se intample in acest Univers, el, cu siguranta, se va intampla, nu? Versiunea slaba ne spune ca oricat de mica ar fi probabilitatea ca universul "stiut" (observabil) sa aiba exact aceste caracteristici fundamentale pe care le are si oricat de mare ar fi numarul de combinatii al constantelor sale, faptul ca noi il putem observa pe cel pe care il observam, este dovada ca cel putin un astfel de univers exista.

Principiul antropic spune ca universul este asa cum este, deoarece daca ar fi fost altfel, noi nu am mai fi fost aici ca sa-l observam. Cu alte cuvinte, se poate spune ca "nu e universul facut pentru noi", ci noi suntem un produs al universului asa cum este el.

Din fosta secțiune Q&A

Comentat: Cercurile din lanuri

Sun, 25 Feb 2018 22:48:21 +0000

Vreți să spuneți că există o nouă formă de artă prin care niște oameni investesc bani și tehnologie pentru a distruge niște parcele din culturi agricole sub forma unor figuri geometrice?

Opere de artă care dispar destul de repede dealtfel, pe când rolul artei este să rămână. Hmm....

Ciocnirea dintre Andromeda si Calea Lactee - contradictie cu modelul Big Bang?

Sun, 18 Feb 2018 13:38:42 +0000

Faptul ca Andromeda va ciocni galaxia noastra (http://www.descopera.ro/stiinta/16989406-o-descoperire-surprinzatoare-arata-ca-pana-acum-ne-am-inselat-cu-privire-la-galaxia-noastra-vecina-andromeda) contrazice teoria Big Bang care spune ca galaxiile se indeparteaza una de alta?

Raspuns: Care e cel mai depărtat punct de mare sau ocean de pe Terra și la ce distanță?

Fri, 08 Dec 2017 16:54:41 +0000

Fiecare continent are propriul Pol Continental Inaccesibil definit ca locul de pe continent care este cel mai indepartat de ocean. Dintre acest puncte continentale, cel mai indepartat este Polul Euroasiatic (PE) 46°17′N 86°40′E in NV Chinei, langa granita cu Kazakhstan. Calculele sugereaza ca se afla la 2.645 km de cel mai indepartat tarm, localizat in Desertul Dzoosotoyn Elisen. Un studiu "mai" recent sugereaza ca s-a calculat gresit punctul in care Golful Ob intra in contact cu Oceanul Arctic propunand ca locatie a PE1 undeva intre 44°17′N 82°11′E si 44°29′N 82°19′E, la aproximativ 2510±10 km de cel mai apropiat ocean sau 45°17′N 88°08′E si 45°28′N 88°14′E, aproximativ 2514±7km de cel mai apropiat ocean. Daca acesta din urma ar fi adoptat, Polul Continental Inaccesibil final ar fi localizat cu 130km mai aproape de ocean decat initial.

Răspuns republicat din vechea secțiune Q&A

Raspuns: Există o separare clară dpdv geografic între America de Nord și America de Sud?

Fri, 22 Sep 2017 11:43:12 +0000

Aici (https://en.wikipedia.org/wiki/Central_America) am gasit ca partea istmica - America Centrala - face parte din America de Nord. Cred ca asta ar fi separatia clara dintre America de Nord si America de Sud: America Centrala.

Raspuns: Ce este și cum se formează vântul?

Fri, 16 Jun 2017 07:42:22 +0000

Pai din cauza diferentelor de presiune atmosferica. De acolo se explica faptul ca la deal si munte bate vantul mai tot timpul ...

Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&A, secţiunea "Ştiinţa pentru copii" (vechiul QA, acum inaccesibil).

Comentat: Care este utilitatea stratului de ozon al Pământului?

Thu, 15 Jun 2017 16:59:20 +0000

Corect, viata omului ar fi imposibila fără acest strat de ozon.

Scientia.ro: Comentariul este din arhiva Q&A, secţiunea "Ştiinţa pentru copii" (vechiul QA, acum inaccesibil).

Comentat: Care este cauza apariției "stelelor căzătoare" pe cerul nopților senine?

Thu, 15 Jun 2017 16:40:05 +0000

Stelele cazatoare is stele cazatoare... si supernove sunt supernove. Sunt 2 chestii total diferite. Nu baga omu in ceata. :)

Acele stele cazatoare sunt meteoriti. Meteoritii fiind resturi de roca rezultate din coliziunea asteorizilor. In momentul in care acei meteoriti intra in atmosfera terestra, din cauza frecarii mari respectivii meteoriti incep sa se descompuna si lasa in urma lor o dara de lumina. Asta este considerata o "stea cazatoare". Meteoritii care intra in atmosfera terestra nu este obligatoriu sa si cada pe pamant. Sunt care intra in atmosfera terestra ca si o tangenta la un cerc: intra in atmosfera, lasa dara de lumina, si iese din atmosfera, si-si vede de drum mai departe :)

Scientia.ro: Comentariul este din arhiva Q&A, secţiunea "Ştiinţa pentru copii" (vechiul QA, acum inaccesibil).

Raspuns: Cum a apărut sistemul nostru solar?

Thu, 15 Jun 2017 06:07:47 +0000

Un articol bun pe această temă este chiar pe site-ul nostru:

http://www.scientia.ro/univers/ghid-prin-univers/1970-formarea-si-structura-sistemului-solar.html

Comentat: Cât de mare este Luna? Dacă am trage-o pe Pământ, cât de mult spațiu ar ocupa?

Thu, 15 Jun 2017 05:55:40 +0000

Întrebarea asta este ca în basmul ăla în care copiluţul nu se mai oprea din plâns, iar mămuca pentru a-l linişti i-a promis luna de pe cer. Nu-mi mai amintesc ce s-a întâmplat mai departe, şi ce-o fi sperat mama că poate face copilul cu satelitul nostru iubit. :-)

Scientia.ro: Comentariul este din arhiva Q&A, secţiunea "Ştiinţa pentru copii" (vechiul QA, acum inaccesibil).

Raspuns: Cum se formează ceața?

Thu, 15 Jun 2017 05:46:34 +0000

Ceata se formeaza in urma condensului vaporilor de apa generati de un lac, pamantul mai cald decat aerul etc. In principiu, atunci cand vaporii de apa intalnesc aerul rece apare lichefierea si astfel se formeaza ceata.

Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&A, secţiunea "Ştiinţa pentru copii" (vechiul QA, acum inaccesibil).

Raspuns: Cum se formează fulgii de zăpadă?

Sun, 11 Jun 2017 19:41:28 +0000

Zapada se formeaza prin cristalizarea vaporilor de apa, deci transformarea vaporilor direct in gheata, fara a mai trece prin stadiul de apa. Acest fenomen da nastere acelei structuri hexagonale care reprezinta structura de baza a fulgului de zapada. Se mai acumuleaza ceva apa ulterior si pana la urma, fiind prea greu, fulgul de zapada cade spre Pamant.

Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&A.

Raspuns: Cum s-a format petrolul în interiorul Pământului? Cum s-a format cărbunele?

Mon, 05 Jun 2017 06:19:04 +0000

Petrolul a luat nastere din vegetatia si animalele moarte si descompuse, care s-au depus pe fundul marii (planctonul), cu 350-400 milioane de ani in urma si care au fost acoperite ulterior de sedimente.

Carbunele a inceput sa se formeze in padurile mlastinoase acum mai bine de 350 milioane de ani (perioada carbonifera). Plantele descompuse au fost ingropate sub straturile de noroi si sub influenta temperaturii si a presiunii ridicate au fost transformate in carbuni.

Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&A.

Cum vedeți retragerea SUA din Acordul de la Paris?

Fri, 02 Jun 2017 12:15:21 +0000

Am avut în ultima perioadă destule discuții cu apropiați pe tema schimbărilor climatice și impresia e că, totuși, tematica e una controversată, în ciuda faptului că avem de-a face cu o majoritate în rândurile oamenilor de știință, majoritate a căror opinie este că există o componentă antropogenă care participă la acest fenomen al modificărilor de climă, unul altfel normal. Dincolo de asta, Acordul de la Paris vine cu termeni destul de diferiți, din câte știu, de la țară la țară, în funcție de nivelul de dezvoltare și de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră ale fiecăreia în parte. Cum vedeți deci retragerea SUA din Acord? Au acoperire economică argumentele lui Trump? Credeți că economia SUA va avea cu adevărat de câștigat din asta? Credeți că vor exista consecințe majore la nivel planetar? Un articol solid pe tema asta îmi puteți recomanda?