<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Activitate recenta in Stiati ca?-Fizica</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/activity/stiati-ca/fizica</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Comentat: Stiati ca experimentul Pound-Rebka poate sa explice altfel decat teoria lui Hubble redshift-ul stelelor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26821/stiati-ca-experimentul-pound-rebka-poate-sa-explice-altfel-decat-teoria-lui-hubble-redshift-ul-stelelor?show=26930#c26930</link>
<description>În explicațiile de pe Wikipedia există o detaliere a experimentului: emițătorul a fost plasat pe un difuzor. Am regăsit explicația în cartea &amp;quot;Fizica povestită&amp;quot; cu detalii ușor diferite decât cele de pe Wikipedia. Ambele explicații m-au făcut să mă întreb: ce sensibilitate trebuie să aibă receptorul (experimentul fiind făcut la nivelul anilor 1965 sau 1969) pentru a detecta redshift-ul, diferența dintre deplasarea la nivelul difozorului fiind nesemnificativă pentru viteza luminii, iar înălțimea turnului fiind de zeci de metri? Ori descrierea experimentului este defectuoasă, ori concluziile au fost &amp;quot;forțate&amp;quot; să fie în concordanță cu teoria...</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26821/stiati-ca-experimentul-pound-rebka-poate-sa-explice-altfel-decat-teoria-lui-hubble-redshift-ul-stelelor?show=26930#c26930</guid>
<pubDate>Tue, 12 Oct 2021 15:19:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Este electronul o particula compozita ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/5125/este-electronul-o-particula-compozita?show=26268#c26268</link>
<description>&lt;p&gt;1. Spun ca observatorul influenteaza fenomenele prin simpla observare deoarece nu exista un experiment izolat fata de observator;&amp;nbsp;cum ar fi&amp;nbsp;in celebrul experiment al fantelor inguste prin care trec fotonii/electronii, dar nu ma refer la patternul de interferenta de pe ecran, respectiv puncte izolate distincte sau benzi de minime si maxime, ci ma refer la instrumentul de detectie, care din cate stiu se bazeaza pe modificarile tranzitorii ale unui camp electric/magnetic la trecerea electronului. Acea variatie de camp modifica ecuatia intregului univers, dupa modelul efectului fluturelui si nu se poate prevedea daca nu este modificata nedetectabil si tranzitor energia interna a vidului ce contine spatiul prin care se propaga particula. Vidul e o notiune pentru tot ceea ce se afla sub limita aparatelor de masura inventate pana acum de om.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;2.&lt;em&gt; Simpla observare&lt;/em&gt; este prelungirea simturilor noastre cu un aparat de masura, atunci cand atentia ne este focalizata pe un singur aspect al unui fenomen fizic. Corpul uman este energie si revin la ceea ce se intelege prin vid, este ceea ce se afla sub ceea ce putem masura. Nu stiu daca mintea poate avea vreun efect direct, dar odata postulat principul incertitudinii al lui Heisenberg, este clar ca la nivelul marimilor atomice orice masuratoare are un bias linkat la modul nostru de intelegere fractionata a realitatii.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;3. &lt;em&gt;Gradul de marime,&amp;nbsp;&lt;/em&gt;nu este un termen potrivit, mai adecvat ar fi nivel&amp;nbsp;de complexitate. Un exemplu facil este trecerea de la 2D la 3D.&amp;nbsp; Sau trecerea de la notiunea de viteza la notiunea de acceleratie. Acestea semnifica adaugirea unei coordonate, cu pastrarea legilor initiale si integrarea lor intr-un ansamblu larg, cum e cuprinsa legea gravitatiei newtoniene&amp;nbsp;in teoria restransa a relativitatii.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;4. Daca as sti sa raspund la intrebarea asta m-as fi facut informaticiana. Un calculator poate cauta algoritmi care sa se potriveasca unor seturi de valori date. Acum, in biologie se cauta interactiunile dintre moleculele proteice pe baza clusterelor de mutatii care apar in diverse cancere. Pentru asta mai intai s-au facut baze de date cu genomul asa-zis normal, adica cel mai frecvent intalnit la indivizii sanatosi. Apoi baze de date cu genomul tesutului tumoral. Apoi care si cate gene sunt modificate, in ce forma de cancer, ce organ, etc. Ce compusi proteici rezulta din acele gene, cum interactioneaza, cum se metabolizeaza...&amp;nbsp;&amp;nbsp;Fara calculatoare aceste lucruri erau practic imposibile, pentru ca este un volum foarte mare de informatii pe care un om nu le poate procesa&amp;nbsp;si ca sa le ordoneze i-ar lua zeci de ani. Interactiunile din organismele vii urmeaza probabil tot niste legi ale naturii.&amp;nbsp; Presupun ca un calculator poate sa sugereze sau sa confirme niste legi ale naturii, omul trebuie sa puna intrebarea corecta.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/5125/este-electronul-o-particula-compozita?show=26268#c26268</guid>
<pubDate>Mon, 15 Oct 2018 18:22:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Dupa &quot;Pisica lui Schrodinger&quot;, confirmat si &quot;Motanul Cheshire&quot;</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21120/dupa-pisica-lui-schrodinger-confirmat-si-motanul-cheshire?show=25167#a25167</link>
<description>Dlor, faceti distinctie intre realitate si imaginatia observatorului. In exper. mintal propus de Schrodinger, este o &amp;quot;smecherie&amp;quot; usor de identificat, pt ca incertitudinea la care se refera fizicianul nu este in realitate, in cutia in care se afla motanul, ci in mintea sa.... motanul poate fi atat mort, cat si viu. In realitate, motanul nu poate fi decat intr-una din aceste doua stari. Sub acest aspect, mecanica cuantica, impusa de Bohr, Born... este o porcarie, care e evident ca nu se refera la realitatea obiectiva, ci la cum percepe observatorul un fenomen dat. &amp;nbsp;La fel si cu acesti cautatori de &amp;quot;oua cosmice&amp;quot;. Nu au reusit sa explice cauza momentului magnetic la neutron, dar au reusit sa-l desprinda si sa-l plimbe...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aceste descoperiri, ca si cea cu planetele de la 40 de ani lumina, sunt ca sa-si justifice intr-un fel banii cheltuiti cu cercetarea.</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21120/dupa-pisica-lui-schrodinger-confirmat-si-motanul-cheshire?show=25167#a25167</guid>
<pubDate>Wed, 22 Mar 2017 18:58:38 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum apare portanta?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24924/cum-apare-portanta</link>
<description>Forta portanta apare din cauza diferentei de presiune dintre fata de sus a aripii si fata de jos a aripii. Din cauza profilului convex al aripii, pe fata de sus viteza de curgere a aerului este mult mai mare decat pe fata de jos a aripii care este plana sau usor concava. Din cauza vitezei mari de curgere a aerului pe dosul aripii, componentele impulsurilor moleculare ale aerului, normale la suprafata aripii sunt mult mai mici. Ceeace face ca pe dosul aripii apare o presiune mult mai mica. Adica apare o depresiune. &amp;nbsp;&amp;nbsp;Pe partea de jos a aripii viteza de circulatie a aerului fiind mult mai mica, componenele impulsurilor moleculare normale la suprafata sunt mai mari si creaza o presiune mai mare. Diferenta de presiune dintre cele doua fete face de fapt presiune care &amp;nbsp;genereaza &amp;nbsp;forta portanta a aripii. Pentru ca sa apara forta portanta este obligatoriu ca sa circule aerul cu viteza mare. Daca nu mai circula aerul nu mai este portanta si avionul cade.</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24924/cum-apare-portanta</guid>
<pubDate>Wed, 14 Dec 2016 12:14:46 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum zboară avioanele?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24901/cum-zboara-avioanele?show=24904#a24904</link>
<description>Avioanele sunt aparate de zbor cu motor (spre deosebire de planoare sau parapante care nu au motor), cu aripă fixă (spre deosebire de elicoptere).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a zbura, un avion trebuie să aibă o viteză relativă faţă de masa de aer în care se află, astfel încât pe aripa sa să se dezvolte forţe de suprafaţă de natură aerodinamică. Pentru simplificare, acestea sunt două: o forţă portantă şi o forţă de rezistenţă la înaintare. Forţa portantă este orientată către în sus iar forţa de rezistenţă la înaintare este orientată către în spate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Astfel, asupra avionului în mişcare se manifestă patru forţe: greutatea sa, forţa de tracţiune generată de motor, forţa portantă şi rezistenţa la înaintare. Echilibrul (sau dezechilibrul) lor determină felul în care avionul evoluează: urcă, coboară, zboară orizontal, accelerează, se frânează sau îşi menţine viteza constantă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Într-o primă accepţiune, două sunt legile care guvernează fenomenele despre care am spus mai sus: legea lui Bernoulli şi legea continuităţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În domeniul vitezelor mari, acolo unde fenomenul de compresibilitate a aerului produce efecte semnificative, apar aşa-numitele &amp;quot;unde de şoc&amp;quot; - zone unde curgerea aerului pe suprafaţa avionului prezintă discontinuităţi de presiune şi densitate - care afectează global poziţia şi echilibrul forţelor pe avion.</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24901/cum-zboara-avioanele?show=24904#a24904</guid>
<pubDate>Mon, 21 Nov 2016 11:25:40 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: &quot;Nu exista gauri negre, ci gauri gri&quot; - Stephen Hawking</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19416/nu-exista-gauri-negre-ci-gauri-gri-stephen-hawking?show=22046#c22046</link>
<description>Salut prieteni !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Zilele trecute a provocat rumoare afirmatia prof. Laura Mersini-Houghton , cum ca stele masive nu sucomba in gauri negre - cum zice teoria curenta - din cauza ca, inainte de colapsul decisiv, se produce o explozie care imprastie prea mult din masa si energia lor. Cu aceasta solutie (demonstrata matematic, zice profa), s-ar rezolva si conflictul intre fizica relativista si cea cuantica, eliminandu-se singularitatea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://guardianlv.com/2014/09/scientist-believes-black-holes-do-not-exist/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://guardianlv.com/2014/09/scientist-believes-black-holes-do-not-exist/&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19416/nu-exista-gauri-negre-ci-gauri-gri-stephen-hawking?show=22046#c22046</guid>
<pubDate>Sun, 28 Sep 2014 14:43:27 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Prima particula tetra-quark</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16499/prima-particula-tetra-quark</link>
<description>&lt;p&gt;
	Salut prieteni !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Poate ca unora v-a scapat un eveniment foarte important in fizica particulelor, doua laboratoare au confirmat (dupa cativa ani de suspiciuni) existenta unei stranii (si efemere) particule compusa din 4 quarci ! Inca nu este foarte sigur daca este o particula de sine statatoare sau este vorba de asocierea a doi mezoni.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Astept comentariile domniilor voastre !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.nature.com/news/quark-quartet-opens-fresh-vista-on-matter-1.13225&quot;&gt;http://www.nature.com/news/quark-quartet-opens-fresh-vista-on-matter-1.13225&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://physicsworld.com/cws/article/news/2013/jun/18/charged-charmonium-confounds-particle-physicists&quot;&gt;http://physicsworld.com/cws/article/news/2013/jun/18/charged-charmonium-confounds-particle-physicists&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16499/prima-particula-tetra-quark</guid>
<pubDate>Thu, 20 Jun 2013 16:25:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: S-a descoperit bosonul Higgs!</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/8420/s-a-descoperit-bosonul-higgs?show=14946#c14946</link>
<description>...si totusi se-nvarteste!!!</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/8420/s-a-descoperit-bosonul-higgs?show=14946#c14946</guid>
<pubDate>Fri, 15 Mar 2013 13:52:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Știați că e posibil sa se fi  obținut în laborator temperatura negativă pe scara Kelvin?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12295/stiati-ca-e-posibil-sa-se-fi-obtinut-in-laborator-temperatura-negativa-pe-scara-kelvin?show=12302#c12302</link>
<description>am pus un link si in romana &lt;a href=&quot;http://www.descopera.ro/dnews/10427476-prima-reusita-uluitoare-a-anului-2013-cercetatorii-au-obtinut-o-temperatura-mai-scazuta-decat-zero-absolut&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.descopera.ro/dnews/10427476-prima-reusita-uluitoare-a-anului-2013-cercetatorii-au-obtinut-o-temperatura-mai-scazuta-decat-zero-absolut&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12295/stiati-ca-e-posibil-sa-se-fi-obtinut-in-laborator-temperatura-negativa-pe-scara-kelvin?show=12302#c12302</guid>
<pubDate>Sat, 05 Jan 2013 21:54:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: A fost identificat un fermion de tip Majorana ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/5044/a-fost-identificat-un-fermion-de-tip-majorana?show=10549#a10549</link>
<description>&lt;p&gt;
	Fermionul este o particula care adera la statisticile &lt;span style=&quot;color: rgb(178, 34, 34);&quot;&gt;Fermi - Dirac, &lt;/span&gt;spre deosebire de un &lt;span style=&quot;color: rgb(178, 34, 34);&quot;&gt;Boson.&lt;/span&gt; La nivel sub - atomic, materia este rezultata din doua tipuri de particule - fermioni, care formeaza materia si bosoni, care transmit fortele ce modeleaza fizica sub - atomica.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp; Fermionii (speciali)&amp;nbsp;Majorana, sunt particule adiacente cu fermionii.&amp;nbsp;Ei reprezinta propiile sale antiparticule, deci, fermionii Majorana sunt identici cu antiparticulele lor.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp; O particula si o antiparticula se anihileaza reciproc atunci cand se intalnesc, iar acest fenomen este perfect valabil pentru toti fermionii cunoscuti. In schimb, la bosoni, fiecare particula reprezinta si propria antiparticula, iar cele doua nu se anihileaza, de unde si caracterul neobisnuit al fermionului Majorana.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www/science.org/content/&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; http://www/science.org/content/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp; Fizicianul Ettore a emis ipoteza in anul 1937, cand acesta solutiona ca pentru a realiza un fermion Majorana trebuie omogenizat intr-o singura particula, un fermion si o antiparticula.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp; Bineinteles, ipoteza lui Ettore Majorana este considerata ,,nesolutionata,, tinand cont de saltul tehnologic pe care stiinta l-a dobandit, dar, rezulta aceeasi relevanta pe care o detin si grupul de cercetare olandez, cat si ansanblul stiintific de cercetare americano - chinez, Ettore fiind cel care a intuit in mod teoretic pentru prima data existenta neutrinilor.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp; Noua particula ar putea fi utilizata pentru stocarea de informatii&amp;nbsp;la computerul cuantic si nu numai .&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://cuentos-cuanticos.com/2012/0&quot;&gt;http://cuentos-cuanticos.com/2012/0&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/5044/a-fost-identificat-un-fermion-de-tip-majorana?show=10549#a10549</guid>
<pubDate>Wed, 26 Sep 2012 12:45:51 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: &quot;Efectul Yarkovsky&quot;deviaza semnificativ orbitele asteroizilor ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/7369/efectul-yarkovsky-deviaza-semnificativ-orbitele-asteroizilor?show=10368#a10368</link>
<description>&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&amp;nbsp; Ivan Osipovich Yorkovsky, de origine ruso - poloneza, nascut in localitatea Osveja pe langa Vitbesk in anul 1844,&amp;nbsp;este autorul ,,marca inregistrata,, a acestui &lt;span style=&quot;color: rgb(178, 34, 34);&quot;&gt;Efect Yarkovsky &lt;/span&gt;pe care l-a inventat la inceputul sec 19, ulterior, elaborat de numeroase institutii de cercetare.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Pe langa Efectul Yarkovsky, cu privire la efectele radiatiilor termice pe obiectele mici din sistemul solar (ex - asteroizi)&amp;nbsp;s-a&amp;nbsp;mai dezvoltat, cum de altfel, a mentionat si bunul nostru coleg Truth un alt interesant ,, efect solar,, ce ar aduce un plus de prospetime subiectului si nu numai&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Este vorba de &lt;span style=&quot;color: rgb(178, 34, 34);&quot;&gt;Efectul YORP&amp;nbsp;= Efectul Yarkovsky - O&#039;Keefe - Radzievskii - Paddak, &lt;/span&gt;inventant de Dr David P Rubincam care teoretic, este o variatie de ordinul al doilea pe efectul Yarkovsky si care schimba rata de rotatie si nu numai, a unui corp mic din sistemul nostru solar (ex - asteroid), cand acesta este in ,,miscare de revolutie,,&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp;Efectul YORP inventat in anul 2000 de Dr Rubincam&amp;nbsp; schimba multe dintre ipotezele controvesate de pana acum asupra contextului -&amp;nbsp;1999 RQ36 deviat de pe traiectoria lui in ultimii 12 ani, cat&amp;nbsp;si calculele ipotezelor, s-a uitat ca Soarele detine &amp;nbsp;un &amp;nbsp;ciclu care se manifesta &amp;nbsp;odata la cativa anisori, cand acesta isi&amp;nbsp;&lt;span style=&quot;color: rgb(255, 0, 0);&quot;&gt;amplifica&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(255, 0, 0);&quot;&gt; &lt;/span&gt;sau &lt;span style=&quot;color: rgb(255, 0, 0);&quot;&gt;diminueaza &lt;/span&gt;forta generata de radiatia termica asupra obiectelor mici sau mari in miscare de revolutie din sistemul sau.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; In anul 2016 va fi lansat Vehiculul Spatial &lt;span style=&quot;color: rgb(255, 0, 0);&quot;&gt;OSIRIS - REX&lt;/span&gt;, care va ajunge la asteroidul &lt;span style=&quot;color: rgb(255, 0, 0);&quot;&gt;1999 RA36 &lt;/span&gt;in anul 2019 pentru a preleva mostre de pe acesta si va ajunge inapoi pe Terra, in anul 2023. Cu respect!&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/7369/efectul-yarkovsky-deviaza-semnificativ-orbitele-asteroizilor?show=10368#a10368</guid>
<pubDate>Wed, 19 Sep 2012 17:23:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Articol: Cum a &quot;rotit&quot; Einstein timpul</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/4024/articol-cum-a-rotit-einstein-timpul?show=9957#a9957</link>
<description>Salut,tot respectul ptr cei 133 de ani de la nasterea,, fenomenului,,-- pe langa inteligenta pe care o avea Albert Einstein nu numai ca era ,,AS,,in teorii,dar avea si darul de a explica mult mai multe in contextul acestora -- Timpul psihologic nu este la fel de obiectiv ca timpul fizic..&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;Albert Einstein spunea ca,,o ora petrecuta in compania unei fete dragute,trece mai repede decat o ora petrecuta pe scaunul unui dentist,,sau,... daca imi dati voie( petrecuta mergand pe un drum prafuit la o temperatura caniculara)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;Teoria s,ar confirma intr,un mod extrem de convingator daca am detine ,,evident,,o tehnologie cu care am putea ,,depasii,,viteza luminii(300 000Km\s)...lucru care cert astazi este ,,irezistibil,,fiind de domeniul teoretic sau de ce nu de domeniul S.F.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;Ipotetic vb daca am atinge aceasta,, performanta,,consecintele ar fi aproape de ,,paranormal,, de ex--am calatorii cu o nava spatiala dimp de 2 ani pana la cea mai apropiata stea,urmand ca apoi sa ne reintoarcep pe Terra,unde am gasii pe cei apropiati si nu numai mai batranii cu 14 ani decat i,am lasat..</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/4024/articol-cum-a-rotit-einstein-timpul?show=9957#a9957</guid>
<pubDate>Wed, 05 Sep 2012 13:10:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum functioneaza LRAD (dispozitiv acustic cu raza lunga) ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/6147/cum-functioneaza-lrad-dispozitiv-acustic-cu-raza-lunga?show=9945#a9945</link>
<description>salut,cu siguranta te referi la miraculosul dispozitiv (defensiv - ofensiv)aparut recent in arsenalul de arme inteligente a marinei americane...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;L.R.A.D --( Long Range Acoustic Device)este conceput si fabricat de S.U.A.(marina americana)si utilizat in mai multe scopuri printre care si cel de a dispersa multimile in caz de(revolte,mitinguri neautorizate,evenimente (cu un grad maxim de securitate s.a.m.d.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;Dispozitivul Acustic cu Raza Lunga poate emite operational un suntet (mega-puternic)pana la 150 decibeli..catalogandu,se cea mai puternica (arma sonica)din lume..&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;Pe langa domeniul militar L.R.A.D.este utilizat in scopuri ca -- indepartarea animalelor salbatice din preajma pistelor de decolare - aterizare a zonei ,,aero,instalilor nucleare,domeniul agricol,operatiuni de cercetare,s.a.m.d...cat si in domeniul de comunicare..&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;L.R.A.D.poate functiona cu comenzi multiple in functie de caz -- asupra fiintei umane -- cu rafale (jeturi)scurte intre 100 - 300 metri (330ft) respectiv (990ft)...cu toata ca ,,autoritatile,,au declarat ca pot fi utilizate numai in cazuri,,extreme,,...</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/6147/cum-functioneaza-lrad-dispozitiv-acustic-cu-raza-lunga?show=9945#a9945</guid>
<pubDate>Wed, 05 Sep 2012 11:34:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Exista o unda in spatele functiei de unda ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/9471/exista-o-unda-in-spatele-functiei-de-unda?show=9556#c9556</link>
<description>Salut Iosif si multumesc de raspuns. Interesanta teoria ta, dar nu se potriveste cu anumite fenomene cuantice - care se manifesta si la fotoni (cuante de energie si cu masa de repaos zero) si la particule materiale, care au masa de repaos proprie si energie cinetica/potentiala).</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/9471/exista-o-unda-in-spatele-functiei-de-unda?show=9556#c9556</guid>
<pubDate>Thu, 23 Aug 2012 20:28:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Editat: De ce uneori apa caldă îngheaţă mai repede decât apa rece? Se oferă premiu...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/9553/de-ce-uneori-apa-calda-ingheata-mai-repede-decat-apa-rece-se-ofera-premiu?show=9553#q9553</link>
<description>&lt;p&gt;
	Această întrebare a mai fost pusă pe site aici: &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.scientia.ro/qa/7073/cum-se-explica-efectul-mpemba&quot;&gt;&lt;span title=&quot;Este vorba despre faptul că, uneori, apa mai calda ingheata mai repede decat apa rece. De ce se întâmplă asta?&quot;&gt;Cum se explică efectul Mpemba?&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Am introdus întrebarea în mod intenţionat la Ştiaţi că, pentru că nu doresc să pun aceeaşi întrebare, ci doar să menţionez că recent&lt;strong&gt; Societate Regală de Chimie a Marii Britanii a pus un premiu de 1000 de lire pentru cel care oferă răspunsul corect la această întrebare.&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Iată pagina destinată concursului, &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.hermes2012.org/ice/&quot; title=&quot;&quot;&gt;Hermes website&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Citind un articol de pe &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.guardian.co.uk/science/blog/2012/jun/26/hot-water-freeze-faster-cold-water&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;TheGuardian&lt;/a&gt;, de unde am aflat de concurs, înţeleg că întrebarea încă nu are un răspuns. &lt;strong&gt;Dar nu e interesant că lumea chimiştilor se îndreaptă către publicul larg pentru răspuns?&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Concursul s-a încheiat, dar ncă nu s-au anunţat rezultatele.&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/9553/de-ce-uneori-apa-calda-ingheata-mai-repede-decat-apa-rece-se-ofera-premiu?show=9553#q9553</guid>
<pubDate>Thu, 23 Aug 2012 20:09:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Un pulsar super-greu -ocazie pentru punerea in evidenta a undelor gravitationale</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/7303/un-pulsar-super-greu-ocazie-pentru-punerea-in-evidenta-a-undelor-gravitationale?show=7417#c7417</link>
<description>Chiar azi am citit in revista Science Focus despre un proiect : Telescopul Einstein ce este construit in Europa la o adancime de 100m ce va costa 827 mil de euro si va fi de 100 de ori mai sensibil decat orice instrument actual.</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/7303/un-pulsar-super-greu-ocazie-pentru-punerea-in-evidenta-a-undelor-gravitationale?show=7417#c7417</guid>
<pubDate>Thu, 07 Jun 2012 11:18:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Record depasit pentru &quot;quantum entaglement&quot;: 97 km !</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/6203/record-depasit-pentru-quantum-entaglement-97-km?show=6360#c6360</link>
<description>Daca avem o corelatie intre fotoni nu putem vorbi de transfer de informatie intre ei. Putem vorbi de modificarea starii sistemului daca se modifica starea unui foton. Si nu putem spune ca excitarea unuia duce la modificarea spontana a starii celuilalt &amp;quot;fara a axista o legatura fizica intre ei&amp;quot; din acelasi motiv, pentru ca ei formeaza un sistem cuantic, aceasta este legatura fizica dintre ei, sistemul care se supune legilor conservarii. Reactia sistemului este informatia si prin notiunea SF de teleportare descriem comportamentul sistemului in termeni informationali. Nu mi-ai raspuns la intrebarea pe ce &amp;quot;tipuri de informatie transferata instantaneu&amp;quot; se bazeaza mecanica cuantica?</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/6203/record-depasit-pentru-quantum-entaglement-97-km?show=6360#c6360</guid>
<pubDate>Tue, 15 May 2012 18:44:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Articol: Cat cantareste un pitic de gradina pe glob</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/3965/articol-cat-cantareste-un-pitic-de-gradina-pe-glob?show=4000#c4000</link>
<description>Cei carora problema li s-a parut banala trebuie sa stie ca &amp;quot;bazaconia&amp;quot; a aparut si in NewScientist:&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.newscientist.com/blogs/shortsharpscience/2012/03/lisa-grossman-reportera-nomadi.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.newscientist.com/blogs/shortsharpscience/2012/03/lisa-grossman-reportera-nomadi.html&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si inca un link in aceeasi speta: &lt;a href=&quot;http://www.realitatea.net/crezi-ca-stii-care-este-forma-pamantului-adevarul-in-hartile-nasa-foto_925160.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.realitatea.net/crezi-ca-stii-care-este-forma-pamantului-adevarul-in-hartile-nasa-foto_925160.html&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/3965/articol-cat-cantareste-un-pitic-de-gradina-pe-glob?show=4000#c4000</guid>
<pubDate>Wed, 21 Mar 2012 16:28:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Afisat din nou: Stiati ca la Magurele se va construi cel mai puternic LASER din lume?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/1711/stiati-ca-la-magurele-se-va-construi-cel-mai-puternic-laser-din-lume?show=1711#q1711</link>
<description>Este un proiect European care se va finaliza in 2015.Pentru acest proiect domnule director Nicolae Zamfir va felicit prin intermediul Scientia.ro.Bine ca mai avem in Romania oameni ca dumneavoastra.Toata stima.</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/1711/stiati-ca-la-magurele-se-va-construi-cel-mai-puternic-laser-din-lume?show=1711#q1711</guid>
<pubDate>Sat, 18 Feb 2012 08:50:43 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>