<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Activitate recenta in Stiati ca?-Biologie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/activity/stiati-ca/biologie</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Premiul Nobel pentru Medicina 2017. Ritmul circadian - explicatia biologica.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25683/premiul-nobel-pentru-medicina-2017-ritmul-circadian-explicatia-biologica</link>
<description>A fost decernat Nobelul pentru Medicina pe 2017 pentru explicatia biologica a faptului ca dormim noaptea si suntem treji ziua. Castigatorii sunt Jeffrey Hall de la Universitatea din Maine, Michael Rosbash de la Universitatea Brandeis din Massachusetts si Michael Young de la Universitatea Rockefeller din New York.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe scurt, povestea este ca, in anii 80, cei trei cercetatori au izolat o gena despre care au considerat ca este responsabila pentru controlul asa-numitului ceas biologic al musculitei Drosophila. Hall si Rosbash au descoperit ulterior si o proteina codificata de gena respectiva si al carei nivel in organism variaza pe o perioada de 24 de ore, crescand noaptea si scazand ziua.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25683/premiul-nobel-pentru-medicina-2017-ritmul-circadian-explicatia-biologica</guid>
<pubDate>Mon, 02 Oct 2017 15:32:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Evolutia in actiune si rezistenta la antibiotice (video)</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24876/evolutia-in-actiune-si-rezistenta-la-antibiotice-video</link>
<description>Am dat peste un clip video despre cat de rapida este adaptarea bacteriilor la antibiotice administrate in doze din ce in ce mai mari. Mi s-a parut foarte interesant si pun linkul si aici. Are subtitrare in engleza.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://player.vimeo.com/video/180908160&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://player.vimeo.com/video/180908160&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24876/evolutia-in-actiune-si-rezistenta-la-antibiotice-video</guid>
<pubDate>Mon, 24 Oct 2016 16:45:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: James Watson, căruia i s-a decernat Premiul Nobel în 1962 (descoperirea structurii ADN-ului) îşi vinde medalia primită</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22484/james-watson-caruia-i-s-a-decernat-premiul-nobel-in-1962-descoperirea-structurii-adn-ului-isi-vinde-medalia-primita?show=22513#c22513</link>
<description>Haios proverbul japonez. Parca special inventat pentru a fi reamintit atunci cand e vorba de afirmatii cu tente rasiste ;)</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22484/james-watson-caruia-i-s-a-decernat-premiul-nobel-in-1962-descoperirea-structurii-adn-ului-isi-vinde-medalia-primita?show=22513#c22513</guid>
<pubDate>Mon, 01 Dec 2014 13:00:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Game of Life - o simulare matematica a Evolutiei</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17663/game-of-life-o-simulare-matematica-a-evolutiei?show=21325#a21325</link>
<description>&lt;p&gt;
	Ceva legat de subiect a fost conceput şi de Richard Dawkins. Simularea asta e puţin diferită, rolul utilizatorului fiind de a realiza selecţia (artificială).&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Programul începe cu un punct abia vizibil (caracterizat de un set de 15 gene care pot suferi mutaţii), iar in cursul generaţiilor acesta evoluează în forme tot mai complexe, forme datorate selecţiei realizate de utilizator&amp;nbsp;&lt;img alt=&quot;laugh&quot; height=&quot;20&quot; src=&quot;http://www.scientia.ro/qa/qa-plugin/wysiwyg-editor/plugins/smiley/images/teeth_smile.gif&quot; title=&quot;laugh&quot; width=&quot;20&quot;&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://suhep.phy.syr.edu/courses/mirror/biomorph/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://suhep.phy.syr.edu/courses/mirror/biomorph/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17663/game-of-life-o-simulare-matematica-a-evolutiei?show=21325#a21325</guid>
<pubDate>Mon, 25 Aug 2014 10:06:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>A fost identificata o noua zona cerebrala: &quot;centrul pesimismului&quot;</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21104/a-fost-identificata-o-noua-zona-cerebrala-centrul-pesimismului</link>
<description>&lt;p&gt;
	Daca v-a scapat cumva, va informez ca a fost identificata o noua zona cerebrala - &lt;em&gt;&quot;habenula&quot;&lt;/em&gt; - cu rol in evitarea unor imprejurari nefaste. Mi s-a parut important sa v-o semnalez din 2 motive:&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- constituie inca o dovada ca toate sentimentele, senzatiile si ceea ce numim &quot;suflet&quot; sunt &quot;hardcoded&quot; in emisferele cerebrale (de fapt, sistemul nervos in ansamblu);&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- demonteaza teoria cum ca ai putea vedea viitorul (precognitia) - iata ca din motive pragmatice, creierul are si zone dedicate anticiparii unor evenimente - de aici si confuzia.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/centrul-pesimismului-identificat-de-cercetatori-12998543&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/centrul-pesimismului-identificat-de-cercetatori-12998543&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21104/a-fost-identificata-o-noua-zona-cerebrala-centrul-pesimismului</guid>
<pubDate>Wed, 30 Jul 2014 15:12:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce urinăm mai des când vremea este rece? (plus: De ce e mai probabil să faci un infarct când ţi-e frig?))</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17628/de-ce-urinam-mai-des-cand-vremea-este-rece-plus-de-ce-e-mai-probabil-sa-faci-un-infarct-cand-ti-e-frig?show=17792#a17792</link>
<description>Pe vreme rece transpirația e zero, iar corpul nu mai elimină apă și prin transpirație, ci numai prin urină.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17628/de-ce-urinam-mai-des-cand-vremea-este-rece-plus-de-ce-e-mai-probabil-sa-faci-un-infarct-cand-ti-e-frig?show=17792#a17792</guid>
<pubDate>Wed, 02 Oct 2013 19:46:06 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce ne îmbolnăvim de gripă mai des (şi mai uşor) în sezonul rece?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17632/de-ce-ne-imbolnavim-de-gripa-mai-des-si-mai-usor-in-sezonul-rece?show=17791#a17791</link>
<description>În sezonul rece, imunitatea organismului e slăbită, iar virușii prosperă.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17632/de-ce-ne-imbolnavim-de-gripa-mai-des-si-mai-usor-in-sezonul-rece?show=17791#a17791</guid>
<pubDate>Wed, 02 Oct 2013 19:40:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Un pas mai departe in identificarea cauzelor cancerului</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17098/un-pas-mai-departe-in-identificarea-cauzelor-cancerului?show=17269#c17269</link>
<description>Clar si limpede.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17098/un-pas-mai-departe-in-identificarea-cauzelor-cancerului?show=17269#c17269</guid>
<pubDate>Sat, 24 Aug 2013 19:03:41 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Descoperire medicală: până la 40% dintre cazurile de dureri cronice de spate pot fi vindecate cu antibiotice</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15749/descoperire-medicala-pana-la-40-dintre-cazurile-de-dureri-cronice-de-spate-pot-fi-vindecate-cu-antibiotice?show=16210#c16210</link>
<description>Un vot pentru precizare, era evident ca functie de cauza durerii, antibioticele au sau nu efect asupra acestora. Nu stiu in ce masura este o descoperire, imi pare mai mult o statistica medicala. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt de parere ca reporterul a preluat dintr-un articol de specialitate privind cauzele durerilor de spate numai partea care i s-a parut mai &amp;quot;vandabila&amp;quot; - toti cei care sufera de dureri de spate spera sa scape cu doar cateva pastile - nu-si doresc sa ajunga pana la &amp;quot;cutit&amp;quot;.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15749/descoperire-medicala-pana-la-40-dintre-cazurile-de-dureri-cronice-de-spate-pot-fi-vindecate-cu-antibiotice?show=16210#c16210</guid>
<pubDate>Fri, 31 May 2013 19:00:27 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Stiati ca exista fiinte care au sânge albastru?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15035/stiati-ca-exista-fiinte-care-au-sange-albastru</link>
<description>Acestea sint molustele, a caror hemoglobina contine cupru in loc de fier.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15035/stiati-ca-exista-fiinte-care-au-sange-albastru</guid>
<pubDate>Mon, 18 Mar 2013 15:56:39 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce ni se încreţesc degetele în apă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12436/de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa</link>
<description>&lt;a href=&quot;http://www.descopera.ro/dnews/10443093-de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa-cercetatorii-au-aflat-raspunsul-video&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.descopera.ro/dnews/10443093-de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa-cercetatorii-au-aflat-raspunsul-video&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Se pare ca degetele nu ni se incretesc de la imbibarea cu apa(asa cum si eu credeam)</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12436/de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa</guid>
<pubDate>Wed, 09 Jan 2013 12:28:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: La şobolani, modificările epigenetice sunt moştenite de următoarele cel puţin 2 generaţii...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/11232/la-sobolani-modificarile-epigenetice-sunt-mostenite-de-urmatoarele-cel-putin-2-generatii?show=12070#a12070</link>
<description>&lt;p&gt;
	Da. O extraordinară prezentare a sistemului respectiv, cu aplicare la specia umană, a făcut-o Amalia G. Diaconeasa în cartea sa&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;h1 style=&quot;font-size: 12px; color: rgb(102, 102, 102); font-family: Verdana, Geneva, Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.lumeacartii.ro/carti/civilizatia-foametei-o-alta-abordare-a-umanizarii/978-973-746-619-8.html?&quot;&gt;Civilizaţia foametei. O abordare a umanizării&lt;/a&gt;&lt;/h1&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/11232/la-sobolani-modificarile-epigenetice-sunt-mostenite-de-urmatoarele-cel-putin-2-generatii?show=12070#a12070</guid>
<pubDate>Sat, 29 Dec 2012 15:19:23 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Tratament experimental (rozatoare) tintit al cancerului</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10703/tratament-experimental-rozatoare-tintit-al-cancerului</link>
<description>&lt;p&gt;
	Cea mai comuna abordare in tratamentul cancerului este distrugerea celulelor canceroase - sunt cunoscute multe metode numai ca impactul nu este suficient de tintit, afectand si celulele sanatoase.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Iata o stire care a circulat in presa privind un progres promitator al unor cercetatori francezi, privind obtinerea unei molecule care poate ghida agentul anticancerigen strict la celulele canceroase, efect spectaculos dovedit la soareci.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Sursa originala :&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.univ-poitiers.fr/cancer-une-nouvelle-molecule-therapeutique-qui-ne-s-attaque-qu-aux-cellules-tumorales--707451.kjsp?RH=1184053739038&quot;&gt;http://www.univ-poitiers.fr/cancer-une-nouvelle-molecule-therapeutique-qui-ne-s-attaque-qu-aux-cellules-tumorales--707451.kjsp?RH=1184053739038&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10703/tratament-experimental-rozatoare-tintit-al-cancerului</guid>
<pubDate>Fri, 05 Oct 2012 07:09:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Au credinta si leacurile naturiste efect asupra cancerului ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10430/au-credinta-si-leacurile-naturiste-efect-asupra-cancerului?show=10486#c10486</link>
<description>Si boala te pocneste aleatoriu... intr-un univers determinist bazat pe cauza si efect noi nu avem drept de apel in ceea ce priveste sanatatea noastra!?&lt;br /&gt;
Cancerul e o afectiune psihica ce se manifesta fizic prin disocierea celulelor de restul organismului. Daca efectul placebo/nocebo nu te face sa intelegi ca gandurile ne influenteaza corpul, numai experienta personala te poate convinge...desi este atat de simplu, am ajunge asa departe daca ne-am increde in noi.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10430/au-credinta-si-leacurile-naturiste-efect-asupra-cancerului?show=10486#c10486</guid>
<pubDate>Mon, 24 Sep 2012 19:33:26 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Au fost identificate 5 gene implicate in conformatia fetei umane</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10288/au-fost-identificate-5-gene-implicate-in-conformatia-fetei-umane?show=10340#c10340</link>
<description>Asa ziceam si eu. Deci Politia n-o sa aiba rezultatul mura-in-gura, va trebui sa mai munceasca putin in identificarea adevaratei infatisari a &amp;quot;suspectului&amp;quot; ! :)</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10288/au-fost-identificate-5-gene-implicate-in-conformatia-fetei-umane?show=10340#c10340</guid>
<pubDate>Mon, 17 Sep 2012 18:19:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Acupunctura, sigura sau nu ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10062/acupunctura-sigura-sau-nu?show=10258#a10258</link>
<description>În aceeaşi situaţie inclusiv de legalitate se află şi homeopatia, care e o mare gogoaşă vândută pe bani buni, e demonstrat faptul că nu numai că nu are efect, dar înlocuirea tratamentelor medicale clasice (medicamentoase) cu aceste metode şi abordări sunt de-a dreptul periculoase. În cazul homeopatiei situaţia e mult mai clară, pentru că ea se bazează pe nişte concepte mai simple, mai uşor de analizat şi combătut.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cu acupunctura nu e aşa simplu, există şi cazuri în care se pare că există rezultate, problema apare când deşi se aplică aceleaşi procedee, rezultatele sunt total diferite, nu există o constanţă cât de câtă în aceste rezultate. Metoda are definite nişte noţiuni destul de generale, care în combinaţie se constitue în cauze ale unor anumite afecţiuni şi deci implicit pot fi interpretabile. Nu e o ştiinţă exactă, e empirică şi suspusă multor factori de influenţă necunoscuţi, contează şi o &amp;quot;pregătire&amp;quot; mentală anterioară. Cu alte cuvinte, s-ar putea să meargă, s-ar putea să nu meargă. Aşa e şi cu presopunctura, care are şi ea efecte vizibile la unii, deloc la alţii. Ştiinţa actuală nu o poate accepta nici pe una nici pe alta, în schimb respinge categoric homeopatia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Eu nu le dau credit acestor două metode pseudo-medicale, dar nici nu le exclud 100%, e posibil să existe pe viitor unele explicaţii, o abordare pe fundamente ştiinţifice clare, pentru nişte procedee folosite cu unele rezultate de mii de ani.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cât este de sigură din ce punct de vedere? Al beneficiilor cred că am răspuns mai sus, nu e sigură. Ca şi riscuri, probabil că e discutabil, eu nu am auzit de cazuri de deces din cauza practicării efective a acestei metode, dar se moare din cauze colaterale, cea mai frecventă fiind ignorarea unor soluţii medicale dovedit eficiente, în schimbul metodei acesteia care nu oferă siguranţa succesului. Siguranţă nu există întotdeauna nici în medicina clasică, se moare şi aici masiv, cauzele fiind diverse, inclusiv slaba eficienţă a tratamentului în sine. Şi medicina clasică se bazezază pe o doză serioasă de empirism, de experienţă umană atât în procesul de diagnosticare, cât şi în cel de aplicare a metodei consacrate de tratament. De medicamente nici nu merită să detaliez, pe termen scurt să spunem că sunt ok, îşi fac treaba, dar pe termen lung scapi de dracu şi dai de soră-sa, îţi faci praf ficatul, poţi să dezvolţi alte complicaţii tocmai de la ele. În momentul când începi o medicamentaţie, devi practic cobai (mai ales dacă sunt medicamente noi), iar ăsta-i tocmai unul din &amp;nbsp;motivele de bază pentru care unii acceptă să apeleze la metode alternative!</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10062/acupunctura-sigura-sau-nu?show=10258#a10258</guid>
<pubDate>Sat, 15 Sep 2012 19:13:08 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Noua ipoteza privind efectul Placebo</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10061/noua-ipoteza-privind-efectul-placebo?show=10265#c10265</link>
<description>O fi curios, dar cert este că nu poate fi controlat mental, conştient!.. aşa cum nu sunt controlate mental extrem de multe procese. &lt;br /&gt;
Ce face IceMan este o combinaţie de talente şi capacităţi mult diferite de ordinar (nu există mulţi oameni aşa), cu exerciţiu în cantităţi industriale, dar şi de autoeducare (fără discuţie). Dar nu e nimic conştient în procesul de control, el doar crează condiţionări care au ca rezultantă acel control, e indirect şi nu e abordabil în orice condiţii. Nu spun că nu se poate, ci doar faptul că e foartă multă speculaţie la mijloc. Rezultatele lui sunt valabile pentru el şi poate încă câţiva, dar cam atât. Există oameni care pot să-şi bage mâinile în priză şi nu se electrocutează, nu au efecte secundare, organismul lor prezintă nişte particularităţi foarte diferite de ceilalţi, dar asta NU înseamnă că e un exerciţiu accesibil pt. oricne, chiar nu vă recomand! Aşa cum nu recomand nici alergatul prea lung prin jar sau zăpadă.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10061/noua-ipoteza-privind-efectul-placebo?show=10265#c10265</guid>
<pubDate>Fri, 14 Sep 2012 11:56:15 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Noua specie de maimuta - Lesula</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10235/noua-specie-de-maimuta-lesula?show=10242#a10242</link>
<description>Salut, asa o numesc localnicii zonei Opala de unde altfel a fost descoperita printr-o intamplare destul de haioasa. Este vorba de o localitate, mai degraba un satuc, &amp;nbsp;unde cativa cercetatori au facut &amp;nbsp;o oprire de rutina, si au constatat prezenta maimutei legata de un par.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;Lesula din categoria (Cercopithecus Lomamicnisis) traieste pe o arie de aproximativ 17.000 de km patrati in cea mai impadurita zona a statului Congo, &amp;nbsp;intre raurile Lamani si Tshuapa, zona care este foarte grav amenintata de braconieri si taietori de lemne, care de altfel au ucis femela, (mama lui Lesula), motiv care Georgette, fica directorului scolii din sat a luat-o spre adoptie cu morivul de &amp;nbsp;o avea ca animal de companie, bineinteles dupa multe peripetii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;Specialitii afirma ca aceste paduri detin o categorica sursa de descoperiri, mai mult, au un rol extrem de important in biodiversitatea Terrei.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10235/noua-specie-de-maimuta-lesula?show=10242#a10242</guid>
<pubDate>Fri, 14 Sep 2012 10:40:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Stiati ca puteti sa deveniti un copac dupa ...?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/9503/stiati-ca-puteti-sa-deveniti-un-copac-dupa?show=9516#a9516</link>
<description>incinerarea este folosita pe scara larga in tari dezvoltate precum Japonia, unde nu se mai gasesc (sau foarte greu) spatii libere pentru morminte. &amp;nbsp;presupun ca optiunea e si de ordin religios (purificare si altele).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
totusi cel mai util, si poate si mai frumos, ar fi ca oamenii sa fie ingropati la radacinile unui copac, fara sicriu. asa reintram in ciclul vietii, si nici nu polueaza! insa cred ca multi s-ar impotrivi, tot din motive religioase ori simple prejudicii. (am mai auzit de asemenea ritualuri sub numele de &amp;quot;green burials&amp;quot;)</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/9503/stiati-ca-puteti-sa-deveniti-un-copac-dupa?show=9516#a9516</guid>
<pubDate>Sun, 09 Sep 2012 19:55:21 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cum sa ne crestem performantele in sport ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/9351/cum-sa-ne-crestem-performantele-in-sport?show=9622#c9622</link>
<description>Desigur, contează determinarea și concentrarea pe ceea ce numesc ei un punct exterior. Eu unul am ajuns aprox. la această concluzie atunci când fac un lucru la care nu ma pricep prea bine: de exemplu nu știu să merg prea bine pe role. Aproape de fiecare dată când am fost în pericol de a cădea și m-am concentrat mai mult cum să îmi ghidez conștient mișcările am căzut, însă de multe ori când am lăsat echilibrul și alte alea care or fi inconstiente pe acolo (nu pot să spun exact componentele anatomice care fac această treabă așa că mai bine nu mai zic deloc) am scăpat, oarecum ca prin minune, acest fapt fiind posibil oricând, cu condiția să nu fii prea conștient de mișcarea exactă pe care o faci.&lt;br /&gt;
După părerea mea, acest mecanism funcționează numai atunci cănd sinapsele necesare s-au dezvoltat, adică ai oarecare habar cum se face treaba pe care trebuie să o faci. Ca exemplu: nu știu cum să înot și nici nu mi-ar reuși din prima oricât de mult m-aș concentra pe vreun punct exterior, poate doar dacă mă concentrez asupra vreunuia care știe să înoate ca să îi spun să mă salveze, prin telepatie.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/9351/cum-sa-ne-crestem-performantele-in-sport?show=9622#c9622</guid>
<pubDate>Sun, 26 Aug 2012 15:10:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Importanta descoperire genetica - ARN-ul este sever modificat de o enzima &quot;nefasta&quot;</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/6705/importanta-descoperire-genetica-arn-ul-este-sever-modificat-de-o-enzima-nefasta</link>
<description>&lt;p&gt;
	Zilele trecute a fost realizata o importanta descoperire genetica:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- Este stiut ca daca elicea dubla de &lt;strong&gt;ADN &lt;/strong&gt;este sablonul, punerea lui in opera (construirea proteinelor corpului) se face indirect, prin intermediul unei copii cu elice simpla - respectiv &lt;strong&gt;ARN&lt;/strong&gt;-ul. Se credea ca acesta este o copie perfecta a ADN-ului - tocmai s-a descoperit ca &lt;strong&gt;mai intervine un proces perturbator natural (&quot;metilare&quot;)&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;care afecteaza (reversibil !) informatia ARN - functie de actiunea unei anumite &lt;strong&gt;enzime &quot;nefaste&quot;.&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- Rezultatul acestei interferente este foarte interesant:&lt;strong&gt; nu este modificata structura anumitor proteine fabricate in mod normal - CI CANTITATEA SI MOMENTUL IN CARE VOR FI FABRICATE&lt;/strong&gt;. Excesul nefast al enzimei stimulatoare a procesului de metilare a ARN-ului este legat de boli ca obezitatea, cancerul, autismul, Alzheimer, schizofrenia, etc.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.brightsurf.com/news/headlines/75977/Researchers_reveal_an_RNA_modification_influences_thousands_of_genes.html#.T7uZM9x1CQw&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.brightsurf.com/news/headlines/75977/Researchers_reveal_an_RNA_modification_influences_thousands_of_genes.html#.T7uZM9x1CQw&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/6705/importanta-descoperire-genetica-arn-ul-este-sever-modificat-de-o-enzima-nefasta</guid>
<pubDate>Tue, 22 May 2012 15:16:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Editat: De ce sunt unii oameni mai inclinati spre spiritualitate ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/5171/de-ce-sunt-unii-oameni-mai-inclinati-spre-spiritualitate?show=5171#q5171</link>
<description>&lt;p&gt;
	Un studiu mai vechi afirma ca ar fi fost identificat in creier un &quot;punct al lui Dumnezeu&quot;. Iata ca un nou studiu nuanteaza ideea, dovedind ca persoanele inclinate spre spiritualitate au o functionalitate redusa a lobului parietal si mai ridicata in lobul frontal.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Ceea ce mi se pare de subliniat este ideea ca &quot;felul nostru de a fi&quot;, constiinta, abilitatile si celelalte caracteristici psihosomatice personale sunt determinate preponderent de structura cerebelului nostru si de modul in care diferitele sectiuni ale creierului uman (aparute la momente diferite ale evolutiei) colaboreaza/interfereaza.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Deci nimic altceva decat o masina la lucru ...&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://scitechdaily.com/spirituality-involves-more-than-just-a-god-spot-in-the-brain/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://scitechdaily.com/spirituality-involves-more-than-just-a-god-spot-in-the-brain/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;PS:&lt;/strong&gt; Cateva zile mai tarziu am citit si un interesant articol Scientia (Andreea Dogaru) &amp;nbsp; - se pare ca s-a descoperit zona cerebrala care genereaza preferinta spre o societate egalitarista (tradus: conceptii politice de stanga) !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.scientia.ro/homo-humanus/75-granitele-gandirii/3368-societatea-perfecta-si-creierul-uman.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.scientia.ro/homo-humanus/75-granitele-gandirii/3368-societatea-perfecta-si-creierul-uman.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/5171/de-ce-sunt-unii-oameni-mai-inclinati-spre-spiritualitate?show=5171#q5171</guid>
<pubDate>Tue, 24 Apr 2012 16:53:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Editat: A fost &quot;desfiintat&quot; monopolul ADN/ARN privind transmiterea informatiei genetice ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/5123/a-fost-desfiintat-monopolul-adn-arn-privind-transmiterea-informatiei-genetice?show=5123#q5123</link>
<description>&lt;p&gt;
	Unul din argumentele (logic gresite din start) creationiste suna cam asa: &quot;probabilitatea ca materia sa se organizeze spontan exact in forma necesara Vietii este infinitezimala&quot;- deci este rezultatul unui Creator.&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	Ultimile cercetari ale biologiei sintetice au demonstrat ca ADN/ARN-ul nu sunt singura solutie pentru transmiterea informatiei urmatoarei generatii (proces specific Vietii in forma pe care o cunoastem), existand variante biochimice care pot face acelasi lucru - pur si simplu ADN/ARN au fost constituite din elementele disponibile abundent pe Terra.&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	Aceasta descoperire este atat un argument privind aparitia spontana a vietii in forme diverse cat si o deschidere de noi domenii in exobiologie.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.newscientist.com/article/dn21720-move-over-dna-six-new-molecules-can-carry-genes.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.newscientist.com/article/dn21720-move-over-dna-six-new-molecules-can-carry-genes.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/5123/a-fost-desfiintat-monopolul-adn-arn-privind-transmiterea-informatiei-genetice?show=5123#q5123</guid>
<pubDate>Sun, 22 Apr 2012 11:59:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Rezistenta bacteriilor la antibioticele moderne este scrisa de miliarde de ani in ADN-ul lor !</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/4788/rezistenta-bacteriilor-la-antibioticele-moderne-este-scrisa-de-miliarde-de-ani-in-adn-ul-lor?show=4823#c4823</link>
<description>As vrea sa adaug ceva in lamurirea ideii, ADN-ul unei specii contine o cantitate colosala de informatii sub forma succesiunii unor baze azotate. Smecheria este ca doar o mica parte din acesta este &amp;quot;codant&amp;quot; ! De pilda ADN-ul uman contine 25.000 de gene (secvente de baze azotate), dar din acestea NUMAI 1% sunt codante = participa la constructia corpului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ce sunt restul 99% ? Informatii privind adaptarea la mediu a stramosilor. Aceste informatii nu sunt pierdute definitiv, ar putea fi reutilizate daca o cer conditiile.&lt;br /&gt;
Alt exemplu: o planta numita Paris Japonica are cel mai lung genom cunoscut, de 50 de ori mai lung decat al omului !</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/4788/rezistenta-bacteriilor-la-antibioticele-moderne-este-scrisa-de-miliarde-de-ani-in-adn-ul-lor?show=4823#c4823</guid>
<pubDate>Fri, 13 Apr 2012 08:28:15 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Putem trai fara puls ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/4365/putem-trai-fara-puls?show=4411#c4411</link>
<description>Mica publicitate varianta 3012 A.D.&lt;br /&gt;
CNP XXXXXXXXX . Pierdut memorie. O declar nula.&lt;br /&gt;
Sau:&lt;br /&gt;
Atelier specializat, schimbam panetare copii, adulti si animale de casa.&lt;br /&gt;
Sau:&lt;br /&gt;
Domn manierat, ofer impulsuri dinti de fierastrau, 19 mV, 350 THz doamnelor cu grad de uzura peste 50%. Asigur si pretind discretie.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/4365/putem-trai-fara-puls?show=4411#c4411</guid>
<pubDate>Tue, 03 Apr 2012 16:21:43 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>