<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Activitate recenta in STIATI CA?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/activity/stiati-ca</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Comentat: Stiati ca experimentul Pound-Rebka poate sa explice altfel decat teoria lui Hubble redshift-ul stelelor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26821/stiati-ca-experimentul-pound-rebka-poate-sa-explice-altfel-decat-teoria-lui-hubble-redshift-ul-stelelor?show=26930#c26930</link>
<description>În explicațiile de pe Wikipedia există o detaliere a experimentului: emițătorul a fost plasat pe un difuzor. Am regăsit explicația în cartea &amp;quot;Fizica povestită&amp;quot; cu detalii ușor diferite decât cele de pe Wikipedia. Ambele explicații m-au făcut să mă întreb: ce sensibilitate trebuie să aibă receptorul (experimentul fiind făcut la nivelul anilor 1965 sau 1969) pentru a detecta redshift-ul, diferența dintre deplasarea la nivelul difozorului fiind nesemnificativă pentru viteza luminii, iar înălțimea turnului fiind de zeci de metri? Ori descrierea experimentului este defectuoasă, ori concluziile au fost &amp;quot;forțate&amp;quot; să fie în concordanță cu teoria...</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26821/stiati-ca-experimentul-pound-rebka-poate-sa-explice-altfel-decat-teoria-lui-hubble-redshift-ul-stelelor?show=26930#c26930</guid>
<pubDate>Tue, 12 Oct 2021 15:19:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Despre filoxera</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26787/despre-filoxera</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit un articol interesant despre filoxera. Nu stiam ce fel de &quot;boala&quot; este. Imi aduceam aminte ca viile noastre au fost decimate de filoxera. Atunci am cautat pe Google si am aflat ca nu este o boala, ci este un daunator. Mai multe in&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://evz.ro/afacerea-filoxera-americanii-ne-au-vandut-americanii-ne-au-vandut-mai-intai-bolile-mai-intai-bolile-pentru-a-le-cumpara-apoi-medicamentele.html&quot;&gt;https://evz.ro/afacerea-filoxera-americanii-ne-au-vandut-americanii-ne-au-vandut-mai-intai-bolile-mai-intai-bolile-pentru-a-le-cumpara-apoi-medicamentele.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26787/despre-filoxera</guid>
<pubDate>Wed, 03 Mar 2021 03:45:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Curiosul caz al verbului ”to sanction”.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26544/curiosul-caz-al-verbului-to-sanction?show=26549#c26549</link>
<description>Da, văd. Nu știam. Mulțumesc!</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26544/curiosul-caz-al-verbului-to-sanction?show=26549#c26549</guid>
<pubDate>Mon, 22 Jun 2020 13:07:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Starlink, proiectul despre care se vorbește mai puțin al lui Elon Musk și SpaceX</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26540/starlink-proiectul-despre-care-se-vorbeste-mai-putin-al-lui-elon-musk-si-spacex</link>
<description>&lt;p&gt;Am dat într-un articol&amp;nbsp;PressOne peste un film de prezentare de pe un canal Youtube foarte interesant - Real Engineering, videoclip care prezintă proiectul pentru un Internet planetar de mare viteză al viitorului bazat pe o constelație de 12000 de sateliți plasați pe orbită foarte joasă (în final vor fi poate chiar 42000 de sateliți), proiect al SpaceX&amp;nbsp;numit Starlink.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Dincolo de detaliile tehnice extrem de interesante, din clip puteți afla și multe alte lucruri, de pildă despre&amp;nbsp;lupta dintre cei mai mari actori de pe piețele financiare globale pentru conexiuni de cât mai mare viteză la Internet, într-un context în care câteva zeci de milisecunde pot face diferențe de miliarde de dolari.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Subtitrarea în engleză are niște probleme către final, dar o puteți activa pe cea generată automat, dacă simțiți nevoia de așa ceva.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=giQ8xEWjnBs&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=giQ8xEWjnBs&lt;/a&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Articolul PressOne, aici:&lt;br&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://pressone.ro/starlink-internetul-care-vine-din-cer&quot;&gt;https://pressone.ro/starlink-internetul-care-vine-din-cer&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26540/starlink-proiectul-despre-care-se-vorbeste-mai-putin-al-lui-elon-musk-si-spacex</guid>
<pubDate>Thu, 11 Jun 2020 04:29:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>2 pagini de istorie americana...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26527/2-pagini-de-istorie-americana</link>
<description>&lt;p&gt;Uitandu-ma in continuare la serialul &quot;Omul din Castelul Inalt&quot;, care, incepand cu sezonul 2, nu s-a mai ridicat la nivelul primului sezon si a scazut constant dpdv calitativ, am ajuns sa aflu si despre 2 episoade&amp;nbsp;de istorie americana de care nu stiam, despre taberele (for the lack of a better term)&amp;nbsp;de japonezi-americani de pe teritoriul SUA pe perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, si despre asa-numitul&amp;nbsp;Chinese Exclusion Act, o lege federala din 1882 care interzicea imigratia muncitorilor chinezi in America. Pe aceasta din urma tema exista si un documentar PBS.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Internment_of_Japanese_Americans&quot;&gt;https://en.wikipedia.org/wiki/Internment_of_Japanese_Americans&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Chinese_Exclusion_Act&quot;&gt;https://en.wikipedia.org/wiki/Chinese_Exclusion_Act&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=FbBatK7JWYc&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=FbBatK7JWYc&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26527/2-pagini-de-istorie-americana</guid>
<pubDate>Sat, 23 May 2020 18:38:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Stirea zilei. Kim Jong-un nu e dintr-un film SF. Oficial.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26526/stirea-zilei-kim-jong-un-nu-e-dintr-un-film-sf-oficial</link>
<description>&lt;p&gt;Habar nu aveam ca lumea intreaga astepta aceasta dezmintire oficiala din partea Phenian-ului. Dar ea a&amp;nbsp;venit azi,&amp;nbsp;pare-se. Kim nu e din filmele cu propulsie warp:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.telegraph.co.uk/news/2020/05/22/north-korean-regime-finally-admits-kim-jong-un-cannot-magically/&quot;&gt;https://www.telegraph.co.uk/news/2020/05/22/north-korean-regime-finally-admits-kim-jong-un-cannot-magically/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26526/stirea-zilei-kim-jong-un-nu-e-dintr-un-film-sf-oficial</guid>
<pubDate>Fri, 22 May 2020 19:01:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>O particularitate a limbii engleze. Substantivele care desemneaza grupuri de oameni.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26520/o-particularitate-a-limbii-engleze-substantivele-care-desemneaza-grupuri-de-oameni</link>
<description>&lt;p&gt;Poate e lucru bine stiut de oricine a studiat engleza in scoala. Nu a fost cazul meu, asa ca descoperirea asta m-a surprins. Si anume, sa vad formulari de genul: &quot;The team are outside&quot; , &quot;The audience are wearing different wigs.&quot; sau &quot;The jury were undecided&quot;. Am citit&amp;nbsp;ca, in functie de context, asemenea substantive (&quot;collective nouns&quot;) sunt urmate de verb fie la singular, fie la plural.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.gingersoftware.com/content/grammar-rules/nouns/collective-nouns/&quot;&gt;https://www.gingersoftware.com/content/grammar-rules/nouns/collective-nouns/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.grammar-monster.com/glossary/collective_nouns.htm&quot;&gt;https://www.grammar-monster.com/glossary/collective_nouns.htm&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Contraintiuitiv pentru un vorbitor nativ de romana, nu-i asa?&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26520/o-particularitate-a-limbii-engleze-substantivele-care-desemneaza-grupuri-de-oameni</guid>
<pubDate>Sun, 17 May 2020 05:20:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Este electronul o particula compozita ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/5125/este-electronul-o-particula-compozita?show=26268#c26268</link>
<description>&lt;p&gt;1. Spun ca observatorul influenteaza fenomenele prin simpla observare deoarece nu exista un experiment izolat fata de observator;&amp;nbsp;cum ar fi&amp;nbsp;in celebrul experiment al fantelor inguste prin care trec fotonii/electronii, dar nu ma refer la patternul de interferenta de pe ecran, respectiv puncte izolate distincte sau benzi de minime si maxime, ci ma refer la instrumentul de detectie, care din cate stiu se bazeaza pe modificarile tranzitorii ale unui camp electric/magnetic la trecerea electronului. Acea variatie de camp modifica ecuatia intregului univers, dupa modelul efectului fluturelui si nu se poate prevedea daca nu este modificata nedetectabil si tranzitor energia interna a vidului ce contine spatiul prin care se propaga particula. Vidul e o notiune pentru tot ceea ce se afla sub limita aparatelor de masura inventate pana acum de om.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;2.&lt;em&gt; Simpla observare&lt;/em&gt; este prelungirea simturilor noastre cu un aparat de masura, atunci cand atentia ne este focalizata pe un singur aspect al unui fenomen fizic. Corpul uman este energie si revin la ceea ce se intelege prin vid, este ceea ce se afla sub ceea ce putem masura. Nu stiu daca mintea poate avea vreun efect direct, dar odata postulat principul incertitudinii al lui Heisenberg, este clar ca la nivelul marimilor atomice orice masuratoare are un bias linkat la modul nostru de intelegere fractionata a realitatii.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;3. &lt;em&gt;Gradul de marime,&amp;nbsp;&lt;/em&gt;nu este un termen potrivit, mai adecvat ar fi nivel&amp;nbsp;de complexitate. Un exemplu facil este trecerea de la 2D la 3D.&amp;nbsp; Sau trecerea de la notiunea de viteza la notiunea de acceleratie. Acestea semnifica adaugirea unei coordonate, cu pastrarea legilor initiale si integrarea lor intr-un ansamblu larg, cum e cuprinsa legea gravitatiei newtoniene&amp;nbsp;in teoria restransa a relativitatii.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;4. Daca as sti sa raspund la intrebarea asta m-as fi facut informaticiana. Un calculator poate cauta algoritmi care sa se potriveasca unor seturi de valori date. Acum, in biologie se cauta interactiunile dintre moleculele proteice pe baza clusterelor de mutatii care apar in diverse cancere. Pentru asta mai intai s-au facut baze de date cu genomul asa-zis normal, adica cel mai frecvent intalnit la indivizii sanatosi. Apoi baze de date cu genomul tesutului tumoral. Apoi care si cate gene sunt modificate, in ce forma de cancer, ce organ, etc. Ce compusi proteici rezulta din acele gene, cum interactioneaza, cum se metabolizeaza...&amp;nbsp;&amp;nbsp;Fara calculatoare aceste lucruri erau practic imposibile, pentru ca este un volum foarte mare de informatii pe care un om nu le poate procesa&amp;nbsp;si ca sa le ordoneze i-ar lua zeci de ani. Interactiunile din organismele vii urmeaza probabil tot niste legi ale naturii.&amp;nbsp; Presupun ca un calculator poate sa sugereze sau sa confirme niste legi ale naturii, omul trebuie sa puna intrebarea corecta.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/5125/este-electronul-o-particula-compozita?show=26268#c26268</guid>
<pubDate>Mon, 15 Oct 2018 18:22:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Premiul Nobel pentru Medicina 2017. Ritmul circadian - explicatia biologica.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25683/premiul-nobel-pentru-medicina-2017-ritmul-circadian-explicatia-biologica</link>
<description>A fost decernat Nobelul pentru Medicina pe 2017 pentru explicatia biologica a faptului ca dormim noaptea si suntem treji ziua. Castigatorii sunt Jeffrey Hall de la Universitatea din Maine, Michael Rosbash de la Universitatea Brandeis din Massachusetts si Michael Young de la Universitatea Rockefeller din New York.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe scurt, povestea este ca, in anii 80, cei trei cercetatori au izolat o gena despre care au considerat ca este responsabila pentru controlul asa-numitului ceas biologic al musculitei Drosophila. Hall si Rosbash au descoperit ulterior si o proteina codificata de gena respectiva si al carei nivel in organism variaza pe o perioada de 24 de ore, crescand noaptea si scazand ziua.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25683/premiul-nobel-pentru-medicina-2017-ritmul-circadian-explicatia-biologica</guid>
<pubDate>Mon, 02 Oct 2017 15:32:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care sunt oceanele planetei noastre? Există Oceanul Sudic (ori de Sud)?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25552/care-sunt-oceanele-planetei-noastre-exista-oceanul-sudic-ori-de-sud?show=25553#a25553</link>
<description>&lt;p&gt;Intr-adevar, Organizatia Hidrografica Internationala a decis in anul 2000 sa numeasca intinderea de apa de la 60 de grade latitudine sudica pana la coasta Antarcticii Oceanul Sudic.&lt;br&gt;Celelalte oceane ale lumii, in cazul ca se intreaba cineva: Oceanul Pacific - in vestul SUA, Oceanul Atlantic - intre estul SUA si coasta vestica a Europei, Oceanul Indian in sudul Asiei si Oceanul Arctic in nordul planetei.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul&amp;nbsp;este din arhiva Q&amp;amp;A.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25552/care-sunt-oceanele-planetei-noastre-exista-oceanul-sudic-ori-de-sud?show=25553#a25553</guid>
<pubDate>Sun, 11 Jun 2017 05:26:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Dupa &quot;Pisica lui Schrodinger&quot;, confirmat si &quot;Motanul Cheshire&quot;</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21120/dupa-pisica-lui-schrodinger-confirmat-si-motanul-cheshire?show=25167#a25167</link>
<description>Dlor, faceti distinctie intre realitate si imaginatia observatorului. In exper. mintal propus de Schrodinger, este o &amp;quot;smecherie&amp;quot; usor de identificat, pt ca incertitudinea la care se refera fizicianul nu este in realitate, in cutia in care se afla motanul, ci in mintea sa.... motanul poate fi atat mort, cat si viu. In realitate, motanul nu poate fi decat intr-una din aceste doua stari. Sub acest aspect, mecanica cuantica, impusa de Bohr, Born... este o porcarie, care e evident ca nu se refera la realitatea obiectiva, ci la cum percepe observatorul un fenomen dat. &amp;nbsp;La fel si cu acesti cautatori de &amp;quot;oua cosmice&amp;quot;. Nu au reusit sa explice cauza momentului magnetic la neutron, dar au reusit sa-l desprinda si sa-l plimbe...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aceste descoperiri, ca si cea cu planetele de la 40 de ani lumina, sunt ca sa-si justifice intr-un fel banii cheltuiti cu cercetarea.</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21120/dupa-pisica-lui-schrodinger-confirmat-si-motanul-cheshire?show=25167#a25167</guid>
<pubDate>Wed, 22 Mar 2017 18:58:38 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Știați de existența unei teorii despre o stea companion a Soarelui?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25074/stiati-de-existenta-unei-teorii-despre-o-stea-companion-a-soarelui</link>
<description>&lt;p&gt;Încă din 1984 a fost propusă în revista &lt;em&gt;Nature&lt;/em&gt; ideea existenței unei stele companion a Soarelui ca o posibilă explicație pentru aparenta periodicitate a extincțiilor în masă care au avut loc pe Terra.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Până azi habar nu aveam de asta, iar dacă aș fi auzit&amp;nbsp;așa ceva, să zicem, de la un coleg de serviciu, aș fi catalogat informația ca pseudoștiință, în cel mai bun caz.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Totuși, în cele câteva minute de lectură online pe tema acestei presupuse stele, botezată Nemesis, nu am găsit vreo pagină web unde ideea să fie respinsă cu argumente solide.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a href=&quot;http://swanson.bol.ucla.edu/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://swanson.bol.ucla.edu/&lt;/a&gt;&lt;br&gt;&lt;a href=&quot;http://www2.lbl.gov/Science-Articles/Archive/extinctions-nemesis.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www2.lbl.gov/Science-Articles/Archive/extinctions-nemesis.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25074/stiati-de-existenta-unei-teorii-despre-o-stea-companion-a-soarelui</guid>
<pubDate>Sun, 05 Mar 2017 15:41:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Teorema de punct fix a lui Brouwer. Aplicații practice.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25068/teorema-de-punct-fix-a-lui-brouwer-aplicatii-practice?show=25073#a25073</link>
<description>As vrea sa mentionez cateva fapte istorice asupra acestei teoreme.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ideea de demonstratie a avut Poincare in 1886,Brouwer a demonstrat in 1909 pentru cazul particular n=3 iar Hadamard in 1910 pentru cazul general n ca in 1912 Brouwer sa revina si el cu o demonstratie pentru cazul general n .si aici ma refer la spatiul euclidian si ea se aplica pe bile inchise.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In caz particular gasim un rezultat cunoscut si in liceu si anume orice functie continua f:[0,1]-&amp;gt;[0,1] admite un punct fix.</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25068/teorema-de-punct-fix-a-lui-brouwer-aplicatii-practice?show=25073#a25073</guid>
<pubDate>Sun, 05 Mar 2017 09:00:15 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum apare portanta?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24924/cum-apare-portanta</link>
<description>Forta portanta apare din cauza diferentei de presiune dintre fata de sus a aripii si fata de jos a aripii. Din cauza profilului convex al aripii, pe fata de sus viteza de curgere a aerului este mult mai mare decat pe fata de jos a aripii care este plana sau usor concava. Din cauza vitezei mari de curgere a aerului pe dosul aripii, componentele impulsurilor moleculare ale aerului, normale la suprafata aripii sunt mult mai mici. Ceeace face ca pe dosul aripii apare o presiune mult mai mica. Adica apare o depresiune. &amp;nbsp;&amp;nbsp;Pe partea de jos a aripii viteza de circulatie a aerului fiind mult mai mica, componenele impulsurilor moleculare normale la suprafata sunt mai mari si creaza o presiune mai mare. Diferenta de presiune dintre cele doua fete face de fapt presiune care &amp;nbsp;genereaza &amp;nbsp;forta portanta a aripii. Pentru ca sa apara forta portanta este obligatoriu ca sa circule aerul cu viteza mare. Daca nu mai circula aerul nu mai este portanta si avionul cade.</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24924/cum-apare-portanta</guid>
<pubDate>Wed, 14 Dec 2016 12:14:46 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum zboară avioanele?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24901/cum-zboara-avioanele?show=24904#a24904</link>
<description>Avioanele sunt aparate de zbor cu motor (spre deosebire de planoare sau parapante care nu au motor), cu aripă fixă (spre deosebire de elicoptere).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a zbura, un avion trebuie să aibă o viteză relativă faţă de masa de aer în care se află, astfel încât pe aripa sa să se dezvolte forţe de suprafaţă de natură aerodinamică. Pentru simplificare, acestea sunt două: o forţă portantă şi o forţă de rezistenţă la înaintare. Forţa portantă este orientată către în sus iar forţa de rezistenţă la înaintare este orientată către în spate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Astfel, asupra avionului în mişcare se manifestă patru forţe: greutatea sa, forţa de tracţiune generată de motor, forţa portantă şi rezistenţa la înaintare. Echilibrul (sau dezechilibrul) lor determină felul în care avionul evoluează: urcă, coboară, zboară orizontal, accelerează, se frânează sau îşi menţine viteza constantă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Într-o primă accepţiune, două sunt legile care guvernează fenomenele despre care am spus mai sus: legea lui Bernoulli şi legea continuităţii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În domeniul vitezelor mari, acolo unde fenomenul de compresibilitate a aerului produce efecte semnificative, apar aşa-numitele &amp;quot;unde de şoc&amp;quot; - zone unde curgerea aerului pe suprafaţa avionului prezintă discontinuităţi de presiune şi densitate - care afectează global poziţia şi echilibrul forţelor pe avion.</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24901/cum-zboara-avioanele?show=24904#a24904</guid>
<pubDate>Mon, 21 Nov 2016 11:25:40 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Evolutia in actiune si rezistenta la antibiotice (video)</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24876/evolutia-in-actiune-si-rezistenta-la-antibiotice-video</link>
<description>Am dat peste un clip video despre cat de rapida este adaptarea bacteriilor la antibiotice administrate in doze din ce in ce mai mari. Mi s-a parut foarte interesant si pun linkul si aici. Are subtitrare in engleza.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://player.vimeo.com/video/180908160&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://player.vimeo.com/video/180908160&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24876/evolutia-in-actiune-si-rezistenta-la-antibiotice-video</guid>
<pubDate>Mon, 24 Oct 2016 16:45:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Statia Spatiala Internationala deasupra orasului tau</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24615/statia-spatiala-internationala-deasupra-orasului-tau?show=24808#c24808</link>
<description>Păi este așa de mare stația spațială ca s-o putem vedea cu ochiul liber? Întreb și eu de curiozitate...</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24615/statia-spatiala-internationala-deasupra-orasului-tau?show=24808#c24808</guid>
<pubDate>Mon, 29 Aug 2016 10:53:44 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cafeaua, capcana de molii.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21397/cafeaua-capcana-de-molii?show=22800#c22800</link>
<description>Atunci de ce nu se sinucide/ineaca nici un peste in cafeaua mea?. M-as multumi si cu un ton de cateva zeci de Kg!.</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21397/cafeaua-capcana-de-molii?show=22800#c22800</guid>
<pubDate>Sat, 24 Jan 2015 09:56:00 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce alte schimbări majore de paradigmă din medicina contemporană cunoaşteţi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15542/ce-alte-schimbari-majore-de-paradigma-din-medicina-contemporana-cunoasteti?show=22788#a22788</link>
<description>&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;color: rgb(204, 204, 204); font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 15px; line-height: 20.7900009155273px; background-color: rgb(28, 28, 28);&quot;&gt;Inca de la introducerea apei alcaline ionizate in clinica noastra in 1985, am avut multe experiente clinice interesante in utilizarea acestui tip de apa. Pacienti nostrii au resimtit imbunatatiri ale starilor lor de sanatate, iar unele dintre acestea au fost considerate chiar miraculoase la acel moment.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;color: rgb(204, 204, 204); font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 15px; line-height: 20.7900009155273px; background-color: rgb(28, 28, 28);&quot;&gt;Astfel de experiente clinice ne-au determinat sa recunoastem faptul ca apa alcalina ionizata este nu numai eficienta pentru refacerea florei intestinale si a metabolismului, dar, de asemenea, este eficace in neutralizarea oxigenului activ (O+) (&lt;/span&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://apastructurata.blogspot.ro/2014/10/ce-este-apa-zen-apa-alcalina-ionizata.html&quot; style=&quot;font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 15px; line-height: 20.7900009155273px; text-decoration: none; color: rgb(111, 168, 220);&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;Apa alcalina ionizata&lt;/a&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(204, 204, 204); font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 15px; line-height: 20.7900009155273px; background-color: rgb(28, 28, 28);&quot;&gt;). Metabolismul celular depinde de apa intracelulara. Chiar si celulele canceroase si-ar putea pierde trasaturile lor caracteristice de proliferare nelimitata atunci cand acestea sunt scufundate in apa bogata in molecule de hidrogen incarcat negativ (H-)(&lt;/span&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://apastructurata.blogspot.ro/2014/10/hidrogenul-incarcat-negativ-h-forta.html&quot; style=&quot;font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 15px; line-height: 20.7900009155273px; text-decoration: none; color: rgb(111, 168, 220);&quot; target=&quot;_blank&quot;&gt;H- forta universala a vietii&lt;/a&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(204, 204, 204); font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 15px; line-height: 20.7900009155273px; background-color: rgb(28, 28, 28);&quot;&gt;). Solutia ar putea fi acum in mainile noastre. Aceasta &quot;apa noua&quot; ar trebui sa fie prima noastra alegere atat pentru baut, cat si chiar pentru gatit.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;div&gt;
	&lt;div style=&quot;color: rgb(204, 204, 204); font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 15px; line-height: 20.7900009155273px; margin-bottom: 0in; background-color: rgb(28, 28, 28);&quot;&gt;
		Prin utilizarea apei alcaline ionizate pentru baut si prepararea hranei, am observat clinic la pacientii nostri urmatoarele:&lt;/div&gt;
	&lt;ul style=&quot;padding-right: 2.5em; padding-left: 2.5em; margin: 0.5em 0px; line-height: 20.7900009155273px; list-style-position: initial; list-style-image: initial; color: rgb(204, 204, 204); font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 15px; background-color: rgb(28, 28, 28);&quot;&gt;
		&lt;li style=&quot;padding: 0px; margin: 0px 0px 0.25em; border: none;&quot;&gt;
			&lt;div style=&quot;margin-bottom: 0in;&quot;&gt;
				scaderea nivelului de zahar din sange la pacientii cu diabet zaharat&lt;/div&gt;
		&lt;/li&gt;
		&lt;li style=&quot;padding: 0px; margin: 0px 0px 0.25em; border: none;&quot;&gt;
			&lt;div style=&quot;margin-bottom: 0in;&quot;&gt;
				imbunatatirea circulatiei periferice in gangrena diabetica&lt;/div&gt;
		&lt;/li&gt;
		&lt;li style=&quot;padding: 0px; margin: 0px 0px 0.25em; border: none;&quot;&gt;
			&lt;div style=&quot;margin-bottom: 0in;&quot;&gt;
				scaderea concentratiilor de acid uric la pacientii cu guta&lt;/div&gt;
		&lt;/li&gt;
		&lt;li style=&quot;padding: 0px; margin: 0px 0px 0.25em; border: none;&quot;&gt;
			&lt;div style=&quot;margin-bottom: 0in;&quot;&gt;
				imbunatatirea functiei hepatice in bolile hepatice, ciroza hepatica, hepatita&lt;/div&gt;
		&lt;/li&gt;
		&lt;li style=&quot;padding: 0px; margin: 0px 0px 0.25em; border: none;&quot;&gt;
			&lt;div style=&quot;margin-bottom: 0in;&quot;&gt;
				imbunatatirea starii de sanatate la pacientii cu ulcer gastroduodenal si prevenirea recidivelor&lt;/div&gt;
		&lt;/li&gt;
		&lt;li style=&quot;padding: 0px; margin: 0px 0px 0.25em; border: none;&quot;&gt;
			&lt;div style=&quot;margin-bottom: 0in;&quot;&gt;
				imbunatatirea starii de sanatate a pacientilor cu hipertensiune si hipotensiune arteriala&amp;nbsp;&lt;a href=&quot;http://apastructurata.blogspot.ro/2014/11/studiu-clinic-privind-consumul-de-apa.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://apastructurata.blogspot.ro/2014/11/studiu-clinic-privind-consumul-de-apa.html&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
		&lt;/li&gt;
	&lt;/ul&gt;
&lt;/div&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15542/ce-alte-schimbari-majore-de-paradigma-din-medicina-contemporana-cunoasteti?show=22788#a22788</guid>
<pubDate>Wed, 21 Jan 2015 16:11:29 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Punctul de pe suprafața Pămîntului aflat la cea mai mare distanță de centru</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22728/punctul-de-pe-suprafata-pamintului-aflat-la-cea-mai-mare-distanta-de-centru?show=22730#a22730</link>
<description>Pămîntul, un sferoid turtit la poli din cauza mișcării de rotație, efectul centrifugal.</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22728/punctul-de-pe-suprafata-pamintului-aflat-la-cea-mai-mare-distanta-de-centru?show=22730#a22730</guid>
<pubDate>Mon, 29 Dec 2014 21:21:56 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Repetenția în lume</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22638/repetentia-in-lume?show=22643#a22643</link>
<description>Aici e un aspect psihologic.Trebuie determinate cauzele si ele pot fi multiple.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Poate sa fie un elev bolnav si atunci e evident ca boala e un handicap in dezvoltarea lui.Atunci trebuie tratat ca atare ,precum un pacient si ar fi indicat sa fie in scolile speciale pentru aceste cazuri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O alta cauza este familia.Elevi fiind minori e foarte important si ce se intampla acasa la ei,dezinteresul parintilor duce la dezinteresul copiilor.Asta e in principal cauza abandonului scolar .In aceste cazuri ar trebui scoli pentru parinti ,dar .....cam greu .&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Trauma e o alta cauza ,un copil care de exemplu pierde ceva foarte important risca sa fie afectat emotional foarte puternic.Aici e nevoie de psihologi lucru cam inexistent in societatea romaneasca.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci sa zicem astea ar fi cauze care tin de individ.Dar exista si cauze care tin de profesori.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Solutii:-pregatirea profesorilor pe aspecte psihologice si evaluarea lor in pedagogie trebuie sa fie o treaba foarte serioasa.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
-discutiile cu parintii nu sunt suficiente ,un mediu legal in care problemele sociale sa fie controlate si evident sa fie reparate &amp;nbsp;ar imbunatati acest aspect.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
-daca au existat multe absente din cauze medicale,repetarea anului e o solutie optima&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
-metodolgii de discutie pe nivel slab si pe nivel ridicat.Daca clasa e slaba atunci e mai bine sa se evalueze clasa fata de acest reper si sa nu se modifce acest reper pentru ca exista 5 elevi buni in aceea clasa.Dar asta e exact ideea daca ai elevi slabi si putini nu trebuie ignorati ,sau invers.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
-Elevi trebuie sa se ajute intre ei.Asta e un aspect care nu este sustinut in invatamantul nostru.</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22638/repetentia-in-lume?show=22643#a22643</guid>
<pubDate>Wed, 17 Dec 2014 10:39:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: James Watson, căruia i s-a decernat Premiul Nobel în 1962 (descoperirea structurii ADN-ului) îşi vinde medalia primită</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22484/james-watson-caruia-i-s-a-decernat-premiul-nobel-in-1962-descoperirea-structurii-adn-ului-isi-vinde-medalia-primita?show=22513#c22513</link>
<description>Haios proverbul japonez. Parca special inventat pentru a fi reamintit atunci cand e vorba de afirmatii cu tente rasiste ;)</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22484/james-watson-caruia-i-s-a-decernat-premiul-nobel-in-1962-descoperirea-structurii-adn-ului-isi-vinde-medalia-primita?show=22513#c22513</guid>
<pubDate>Mon, 01 Dec 2014 13:00:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: &quot;Nu exista gauri negre, ci gauri gri&quot; - Stephen Hawking</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19416/nu-exista-gauri-negre-ci-gauri-gri-stephen-hawking?show=22046#c22046</link>
<description>Salut prieteni !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Zilele trecute a provocat rumoare afirmatia prof. Laura Mersini-Houghton , cum ca stele masive nu sucomba in gauri negre - cum zice teoria curenta - din cauza ca, inainte de colapsul decisiv, se produce o explozie care imprastie prea mult din masa si energia lor. Cu aceasta solutie (demonstrata matematic, zice profa), s-ar rezolva si conflictul intre fizica relativista si cea cuantica, eliminandu-se singularitatea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://guardianlv.com/2014/09/scientist-believes-black-holes-do-not-exist/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://guardianlv.com/2014/09/scientist-believes-black-holes-do-not-exist/&lt;/a&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19416/nu-exista-gauri-negre-ci-gauri-gri-stephen-hawking?show=22046#c22046</guid>
<pubDate>Sun, 28 Sep 2014 14:43:27 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Fierberea spaghetelor</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21404/fierberea-spaghetelor?show=21775#c21775</link>
<description>Eu am descoperit asta din greseala. Cand gateam cate o supa in care puneam fidea/taitei etc., din cauza ca supa luata de pe foc mai ramanea fierbinte multa vreme pastele ajungeau prea moi in final. Atunci am inceput sa le pun doar cu putin inainte sa sting focul.</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21404/fierberea-spaghetelor?show=21775#c21775</guid>
<pubDate>Mon, 15 Sep 2014 22:49:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Game of Life - o simulare matematica a Evolutiei</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17663/game-of-life-o-simulare-matematica-a-evolutiei?show=21325#a21325</link>
<description>&lt;p&gt;
	Ceva legat de subiect a fost conceput şi de Richard Dawkins. Simularea asta e puţin diferită, rolul utilizatorului fiind de a realiza selecţia (artificială).&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Programul începe cu un punct abia vizibil (caracterizat de un set de 15 gene care pot suferi mutaţii), iar in cursul generaţiilor acesta evoluează în forme tot mai complexe, forme datorate selecţiei realizate de utilizator&amp;nbsp;&lt;img alt=&quot;laugh&quot; height=&quot;20&quot; src=&quot;http://www.scientia.ro/qa/qa-plugin/wysiwyg-editor/plugins/smiley/images/teeth_smile.gif&quot; title=&quot;laugh&quot; width=&quot;20&quot;&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://suhep.phy.syr.edu/courses/mirror/biomorph/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://suhep.phy.syr.edu/courses/mirror/biomorph/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17663/game-of-life-o-simulare-matematica-a-evolutiei?show=21325#a21325</guid>
<pubDate>Mon, 25 Aug 2014 10:06:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>A fost identificata o noua zona cerebrala: &quot;centrul pesimismului&quot;</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21104/a-fost-identificata-o-noua-zona-cerebrala-centrul-pesimismului</link>
<description>&lt;p&gt;
	Daca v-a scapat cumva, va informez ca a fost identificata o noua zona cerebrala - &lt;em&gt;&quot;habenula&quot;&lt;/em&gt; - cu rol in evitarea unor imprejurari nefaste. Mi s-a parut important sa v-o semnalez din 2 motive:&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- constituie inca o dovada ca toate sentimentele, senzatiile si ceea ce numim &quot;suflet&quot; sunt &quot;hardcoded&quot; in emisferele cerebrale (de fapt, sistemul nervos in ansamblu);&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- demonteaza teoria cum ca ai putea vedea viitorul (precognitia) - iata ca din motive pragmatice, creierul are si zone dedicate anticiparii unor evenimente - de aici si confuzia.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/centrul-pesimismului-identificat-de-cercetatori-12998543&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/centrul-pesimismului-identificat-de-cercetatori-12998543&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21104/a-fost-identificata-o-noua-zona-cerebrala-centrul-pesimismului</guid>
<pubDate>Wed, 30 Jul 2014 15:12:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: ONU acuză Biserica Catolică privind abuzurile copiilor de către preoţi</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19582/onu-acuza-biserica-catolica-privind-abuzurile-copiilor-de-catre-preoti?show=19588#a19588</link>
<description>Nu va rămâne aşa, dar nici nu se va rezolva peste noapte, interesele şi presiunile cred că sunt enorme. Nu e vorba doar de catolici, toţi fac abuzuri. Nu vreau să mă avânt mai mult de atât cu afirmaţiile, doar că se leagă prea multe lucruri despre biserici, despre religii, despre credinţele iraţionale, despre oamenii ăştia ce se cred deasupra omului obişnuit, iar grandomania asta, cobinată inteligent cu prostia şi/sau ignoranţa, concepe, naşte, creşte şi protejează monştrii!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un om rău va face mereu lucruri rele. Un om bun nu va face niciodată un lucru rău, decât dacă este obedient!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Eu aştept momentul când religiile (aşa cum le ştim acum) vor dispărea cu totul, sper să fie în timpul vieţii mele, e posibil!</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19582/onu-acuza-biserica-catolica-privind-abuzurile-copiilor-de-catre-preoti?show=19588#a19588</guid>
<pubDate>Fri, 07 Feb 2014 12:52:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Editat: Mea Maxima Culpa. Silence In The House Of God - un documentar excelent despre Biserica Catolică</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18406/mea-maxima-culpa-silence-in-the-house-of-god-un-documentar-excelent-despre-biserica-catolica?show=18406#q18406</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Am dat din întâmplare pe YouTube peste acest documentar: Mea Maxima Culpa Silence In The House Of God, realizat de un faimos regizor, &lt;a href=&quot;http://www.theguardian.com/film/alex-gibney&quot; rel=&quot;nofollow&quot; title=&quot;More from the Guardian on Alex Gibney&quot;&gt;Alex Gibney&lt;/a&gt;, care, printre alte premii, văd că a câştigat şi premiul Oscar.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Documentarul este despre modul în care Biserica Catolică a tratat problema pedofiliei pe tot cuprinsul globului. Cum multe victime au dat în judecată biserica, au putut fi văzute documente interne, multe semnate de fostul papă (despre care documentarul spune că demisionat tocmai din cauza acestui scandal), care arată cum orice încercare a cardinalilor din diferite ţări de a rezolva problema preoţilor pedofili este blocată de la cel mai înalt nivel al Vaticanului.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Cred că documentarul spune, în fapt, mai mult decât despre incapacitatea Bisericii Catolice de a-şi rezolva problemele interne - şi anume că orice instituţie cu un grad ridicat de autonomie (şi sunt multe, inclusiv în România) au tendinţa de a minimaliza problemele şi de a-şi ascunde abuzurile, protejând, finalmente, infractori.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=f-zkt4G_5NE&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.youtube.com/watch?v=f-zkt4G_5NE&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18406/mea-maxima-culpa-silence-in-the-house-of-god-un-documentar-excelent-despre-biserica-catolica?show=18406#q18406</guid>
<pubDate>Thu, 06 Feb 2014 19:16:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Editat: Cat de rapid ne miscam !?!</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19438/cat-de-rapid-ne-miscam?show=19438#q19438</link>
<description>&lt;p&gt;
	Aveti mai jos un scurt documentar educativ &amp;nbsp;(in engleza)&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.youtube.com/watch?v=wIzvfki5ozU&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.youtube.com/watch?v=wIzvfki5ozU&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19438/cat-de-rapid-ne-miscam?show=19438#q19438</guid>
<pubDate>Wed, 29 Jan 2014 21:01:53 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Se va opri timpul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/8024/se-va-opri-timpul?show=19159#a19159</link>
<description>&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;font-size:16px;&quot;&gt;Salut.am citit.timpul se va opri si ne vom vedea asa cum sintem si nu vom putea schimba&lt;/span&gt; &lt;span style=&quot;font-size:16px;&quot;&gt;nimic ma intreb ne va placea ce vom vedea.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/8024/se-va-opri-timpul?show=19159#a19159</guid>
<pubDate>Tue, 07 Jan 2014 17:42:29 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce unelte online de scanare antivirus cunoasteti?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17266/ce-unelte-online-de-scanare-antivirus-cunoasteti?show=18548#a18548</link>
<description>&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;Bitdefender online scanner:&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.bitdefender.com/scanner/online/free.html&quot;&gt;http://www.bitdefender.com/scanner/online/free.html&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;E-set online scanner:&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.eset.com/us/online-scanner/&quot;&gt;http://www.eset.com/us/online-scanner/&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;F-secure online scanner:&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.f-secure.com/en/web/labs_global/removal-tools&quot;&gt;http://www.f-secure.com/en/web/labs_global/removal-tools&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17266/ce-unelte-online-de-scanare-antivirus-cunoasteti?show=18548#a18548</guid>
<pubDate>Sat, 30 Nov 2013 21:14:29 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce urinăm mai des când vremea este rece? (plus: De ce e mai probabil să faci un infarct când ţi-e frig?))</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17628/de-ce-urinam-mai-des-cand-vremea-este-rece-plus-de-ce-e-mai-probabil-sa-faci-un-infarct-cand-ti-e-frig?show=17792#a17792</link>
<description>Pe vreme rece transpirația e zero, iar corpul nu mai elimină apă și prin transpirație, ci numai prin urină.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17628/de-ce-urinam-mai-des-cand-vremea-este-rece-plus-de-ce-e-mai-probabil-sa-faci-un-infarct-cand-ti-e-frig?show=17792#a17792</guid>
<pubDate>Wed, 02 Oct 2013 19:46:06 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce ne îmbolnăvim de gripă mai des (şi mai uşor) în sezonul rece?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17632/de-ce-ne-imbolnavim-de-gripa-mai-des-si-mai-usor-in-sezonul-rece?show=17791#a17791</link>
<description>În sezonul rece, imunitatea organismului e slăbită, iar virușii prosperă.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17632/de-ce-ne-imbolnavim-de-gripa-mai-des-si-mai-usor-in-sezonul-rece?show=17791#a17791</guid>
<pubDate>Wed, 02 Oct 2013 19:40:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Collusion, un add-on Firefox despre care poate nu stiati...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17679/collusion-un-add-on-firefox-despre-care-poate-nu-stiati?show=17682#c17682</link>
<description>Salut !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Eu sunt resemnat in acest sens, cred ca este aproape imposibil sa opresti scurgerea de date personale pe net, iar in viitor va deveni cu atat mai dificil. Nu stiam de Collusion, as urmari unde ajung datele numai cu titlu de curiozitate, n-o sa stau sa filtrez, avem si asa destule pe cap ...</description>
<category>Stiati ca?-Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17679/collusion-un-add-on-firefox-despre-care-poate-nu-stiati?show=17682#c17682</guid>
<pubDate>Fri, 20 Sep 2013 18:27:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Ştiaţi că astăzi în lume sunt mai mult de 25 de milioane de sclavi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17416/stiati-ca-astazi-in-lume-sunt-mai-mult-de-25-de-milioane-de-sclavi?show=17454#c17454</link>
<description>Eu cred că sunt mai mulţi şi nu numai în România.</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17416/stiati-ca-astazi-in-lume-sunt-mai-mult-de-25-de-milioane-de-sclavi?show=17454#c17454</guid>
<pubDate>Tue, 03 Sep 2013 09:32:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Un pas mai departe in identificarea cauzelor cancerului</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17098/un-pas-mai-departe-in-identificarea-cauzelor-cancerului?show=17269#c17269</link>
<description>Clar si limpede.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17098/un-pas-mai-departe-in-identificarea-cauzelor-cancerului?show=17269#c17269</guid>
<pubDate>Sat, 24 Aug 2013 19:03:41 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Soluţia ultimă în materie de site-uri de socializare!</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17235/solutia-ultima-in-materie-de-site-uri-de-socializare?show=17244#a17244</link>
<description>Totusi, as vrea sa citesc mai multe despre adevaratul PRISM....</description>
<category>Stiati ca?-Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17235/solutia-ultima-in-materie-de-site-uri-de-socializare?show=17244#a17244</guid>
<pubDate>Fri, 23 Aug 2013 13:39:30 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Harta stereotipurilor popoarelor lumii</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16572/harta-stereotipurilor-popoarelor-lumii?show=16577#a16577</link>
<description>it&amp;#039;s a bullshit. In spania romanii sunt pe de o parte buni muncitori, pe de alta parte, aia care fura electronic, cloneaza carduri, &amp;nbsp;adica sunt destepti...pleava ne confunda cu tiganii care cersesc si vand servetele la semafor, da la aia le explici diferenta si isi schimba parerea.</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16572/harta-stereotipurilor-popoarelor-lumii?show=16577#a16577</guid>
<pubDate>Tue, 02 Jul 2013 21:00:54 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Prima particula tetra-quark</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16499/prima-particula-tetra-quark</link>
<description>&lt;p&gt;
	Salut prieteni !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Poate ca unora v-a scapat un eveniment foarte important in fizica particulelor, doua laboratoare au confirmat (dupa cativa ani de suspiciuni) existenta unei stranii (si efemere) particule compusa din 4 quarci ! Inca nu este foarte sigur daca este o particula de sine statatoare sau este vorba de asocierea a doi mezoni.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Astept comentariile domniilor voastre !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.nature.com/news/quark-quartet-opens-fresh-vista-on-matter-1.13225&quot;&gt;http://www.nature.com/news/quark-quartet-opens-fresh-vista-on-matter-1.13225&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://physicsworld.com/cws/article/news/2013/jun/18/charged-charmonium-confounds-particle-physicists&quot;&gt;http://physicsworld.com/cws/article/news/2013/jun/18/charged-charmonium-confounds-particle-physicists&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16499/prima-particula-tetra-quark</guid>
<pubDate>Thu, 20 Jun 2013 16:25:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Știați că există un proiect în curs pentru a trimite oameni pe Marte?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12486/stiati-ca-exista-un-proiect-in-curs-pentru-a-trimite-oameni-pe-marte?show=16307#a16307</link>
<description>Da, stiu de proiectul &amp;quot;Mars One&amp;quot;, m-am gandit sa si aplic, dar ceva imi spune ca e posibil sa fie un mediu atat de ostil incat cei plecati sa-si blesteme ziua in care s-au nascut. Ideea e ca cei ajunsi acolo vor trai din pacate izolati de mediul exterior, practic e ca si cum te-ai baga de buna voie intr-o inchisoare de maxima siguranta. Asta, evident daca ajungi cu bine. Intr-o calatorie de acest tip pot interveni multe chestiuni neprevazute, inclusiv (de ce nu?) o regizare ca si in &amp;quot;Misiunea Capricorn 1&amp;quot;. Asta pentru ca vad ca sunt implicate televiziuni, care pentru un rating spectaculos ar fi capabile de multe lucruri. Am vazut o multime de aplicanti pe site. Oare cati din ei cred 100/100 in veridicitatea proiectului? Cati dintre ei ar renunta chiar la imbarcare?</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12486/stiati-ca-exista-un-proiect-in-curs-pentru-a-trimite-oameni-pe-marte?show=16307#a16307</guid>
<pubDate>Tue, 04 Jun 2013 10:20:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Descoperire medicală: până la 40% dintre cazurile de dureri cronice de spate pot fi vindecate cu antibiotice</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15749/descoperire-medicala-pana-la-40-dintre-cazurile-de-dureri-cronice-de-spate-pot-fi-vindecate-cu-antibiotice?show=16207#a16207</link>
<description>Depinde in ce afectiuni apar durerile de spate. Spre exemplu, si scolioza produce dureri de spate si nu e de cauza bacteriana. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E o noutate, intr-adevar!</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15749/descoperire-medicala-pana-la-40-dintre-cazurile-de-dureri-cronice-de-spate-pot-fi-vindecate-cu-antibiotice?show=16207#a16207</guid>
<pubDate>Fri, 31 May 2013 18:09:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Stiati ca exista fiinte care au sânge albastru?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15035/stiati-ca-exista-fiinte-care-au-sange-albastru</link>
<description>Acestea sint molustele, a caror hemoglobina contine cupru in loc de fier.</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15035/stiati-ca-exista-fiinte-care-au-sange-albastru</guid>
<pubDate>Mon, 18 Mar 2013 15:56:39 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: S-a descoperit bosonul Higgs!</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/8420/s-a-descoperit-bosonul-higgs?show=14716#a14716</link>
<description>&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;padding: 4px 10px; margin: 4px; line-height: 25.90625px; color: rgb(21, 21, 21); font-family: Verdana, &#039;Trebuchet ms&#039;, &#039;Gill Sans MT&#039;, &#039;Gill sans&#039;, sans-serif; font-size: 16px;&quot;&gt;
	Bosonul… Eminescu&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;padding: 4px 10px; margin: 4px; line-height: 25.90625px; color: rgb(21, 21, 21); font-family: Verdana, &#039;Trebuchet ms&#039;, &#039;Gill Sans MT&#039;, &#039;Gill sans&#039;, sans-serif; font-size: 16px;&quot;&gt;
	“Dar deodat-un punct se mişcă… cel întâi şi singur. Iată-l&lt;br&gt;
	Cum din chaos face mumă, iară el devine tatăl…&lt;br&gt;
	Punctu-acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii,&lt;br&gt;
	E stăpânul fără margini peste marginile lumii.”&lt;br&gt;
	Scisoarea I - M. Eminescu&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;padding: 4px 10px; margin: 4px; line-height: 25.90625px; color: rgb(21, 21, 21); font-family: Verdana, &#039;Trebuchet ms&#039;, &#039;Gill Sans MT&#039;, &#039;Gill sans&#039;, sans-serif; font-size: 16px;&quot;&gt;
	… a fost un eminescu Absolutul&lt;br&gt;
	sau Absolutul, eminesc cumva,&lt;br&gt;
	şi-a plămădit la începuturi lutul&lt;br&gt;
	ştiind perfect ce infinit Va modela.?!&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;padding: 4px 10px; margin: 4px; line-height: 25.90625px; color: rgb(21, 21, 21); font-family: Verdana, &#039;Trebuchet ms&#039;, &#039;Gill Sans MT&#039;, &#039;Gill sans&#039;, sans-serif; font-size: 16px;&quot;&gt;
	şi România să fi fost întâmplător&lt;br&gt;
	acel picior de plai pe care dânsul&lt;br&gt;
	va fi venit dintr-un sfârşit de viitor&lt;br&gt;
	şi care la ‘nceputuri fu cuvântul?!&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;padding: 4px 10px; margin: 4px; line-height: 25.90625px; color: rgb(21, 21, 21); font-family: Verdana, &#039;Trebuchet ms&#039;, &#039;Gill Sans MT&#039;, &#039;Gill sans&#039;, sans-serif; font-size: 16px;&quot;&gt;
	şi steaua pân’ la care-i drumul lung&lt;br&gt;
	şi plopii fără soţ cu flori albastre&lt;br&gt;
	ce sacru genial în umbră-ascund&lt;br&gt;
	şi ce nefast simbol al laşităţii noastre?!&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;padding: 4px 10px; margin: 4px; line-height: 25.90625px; color: rgb(21, 21, 21); font-family: Verdana, &#039;Trebuchet ms&#039;, &#039;Gill Sans MT&#039;, &#039;Gill sans&#039;, sans-serif; font-size: 16px;&quot;&gt;
	PS&lt;br&gt;
	şi bosonul Eminescu-i ultima din cărămizi&lt;br&gt;
	la măreaţă catedrală ce nu poţi s-o mai ucizi&lt;br&gt;
	punctul ăsta ce se mişcă (unii zic - bosonul Higgs)&lt;br&gt;
	e şi timpul, e şi spaţiul, e şi totul şi… nimic!!!&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;padding: 4px 10px; margin: 4px; line-height: 25.90625px; color: rgb(21, 21, 21); font-family: Verdana, &#039;Trebuchet ms&#039;, &#039;Gill Sans MT&#039;, &#039;Gill sans&#039;, sans-serif; font-size: 16px;&quot;&gt;
	&amp;nbsp;(3 iulie 2012)&lt;/p&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/8420/s-a-descoperit-bosonul-higgs?show=14716#a14716</guid>
<pubDate>Sun, 10 Mar 2013 20:31:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Institutul international Gallup a prezentat rezultatele sondajului privind raportul dintre religiosi si atei. Cum sta Romania ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/9181/institutul-international-gallup-prezentat-rezultatele-sondajului-privind-raportul-dintre-religiosi-atei-romania?show=14202#c14202</link>
<description>prezența bancnotelor false nu înseamnă inexistența celor autentice. în ce privește majoritatea sînt de acord, e destul să privești la roade ca să-ți dai seama ce fel de pom este, că n-au nici în clin nici în mînecă cu credința.</description>
<category>Stiati ca?-Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/9181/institutul-international-gallup-prezentat-rezultatele-sondajului-privind-raportul-dintre-religiosi-atei-romania?show=14202#c14202</guid>
<pubDate>Tue, 26 Feb 2013 22:18:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Dumnezeu NU exista!</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/8045/dumnezeu-nu-exista?show=14212#a14212</link>
<description>&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;div&gt;
	La scoala elevilor li se explica de ce Dumnezeu NU exista.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Puteti vedea catedra? DA, raspund copii.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Dar pe Dumnezeu il puteti vedea? NU.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Inseamna ca NU exista!&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Un elev se ridica si intreaba: Dar pe doamna profesoara o vedeti? DAAA&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Dar mintea ei o vedeti? NU&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Inseamna ca NU exista! :)&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Unde vedeti voi desteptaciune la Hawking asta? :)&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Mintea lui NU exista! pentru ca n-o vad!&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Vad doar ca incearca sa explice ceva , mai mult pentru ca sa se inteleaga pe el!&lt;/div&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/8045/dumnezeu-nu-exista?show=14212#a14212</guid>
<pubDate>Tue, 26 Feb 2013 11:07:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Câţi oameni au şofat pe Lună?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/13363/cati-oameni-au-sofat-pe-luna?show=13367#a13367</link>
<description>Salut&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;In misiunile Apollo 15, 16 si 17 au fost folosite LRV-uri (Lunar Roving Vehicle) care au acoperit o distanta totala de 90,2 km.Acestea dupa terminarea misiunilor au ramas pe Luna.LRV a fost proiectat pentru o viteza maxima de 13km/h dar echipajul format din Gene Cernan si Harrison Schmitt au atins un record de 18km/h pe suprafata satelitului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;In total 6 oameni au condus LRV pe suprafata satelitului. Misiunea Apollo 15 David Scott (prima persoana care a condus un LRV pe Luna) si James Irwin.Apollo 16 cu John Young si Charles Duke, Apollo 17 cu Gene Cernan si Harrison Schmitt.LRV 001 a parcurs in misiunea Apollo 15 un numar de 27,76km in timp de 3h si 2min, LRV 002 a parcurs in misiunea Apollo 16 un numar de 26,55km in timp de 3h si 26min iar LRV 003 a parcurs in misiunea Apollo 17 un numar de 35,89km in timp de 4h si 26min.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;Un LRV cantarea 210kg si transporta o incarcatura de 490kg.Lungimea vehiculului era de 3 metri, latimea de 2,3 metri si inaltimea de 1,1 metri.Puterea LRV-urilor era asigurata de baterii neincarcabile din hidroxid de potasiu cu zinc-argint care asigura o autonomie de aproximativ 92 km.</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/13363/cati-oameni-au-sofat-pe-luna?show=13367#a13367</guid>
<pubDate>Thu, 07 Feb 2013 06:59:54 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ştiaţi că Alexandre Dumas a avut rădăcini africane?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/13020/stiati-ca-alexandre-dumas-a-avut-radacini-africane?show=13024#a13024</link>
<description>Pesupun ca mama lui era de culoare alba?</description>
<category>Stiati ca?-Cultura generala</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/13020/stiati-ca-alexandre-dumas-a-avut-radacini-africane?show=13024#a13024</guid>
<pubDate>Wed, 23 Jan 2013 19:22:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce ni se încreţesc degetele în apă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12436/de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa</link>
<description>&lt;a href=&quot;http://www.descopera.ro/dnews/10443093-de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa-cercetatorii-au-aflat-raspunsul-video&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.descopera.ro/dnews/10443093-de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa-cercetatorii-au-aflat-raspunsul-video&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Se pare ca degetele nu ni se incretesc de la imbibarea cu apa(asa cum si eu credeam)</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12436/de-ce-ni-se-incretesc-degetele-in-apa</guid>
<pubDate>Wed, 09 Jan 2013 12:28:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Știați că e posibil sa se fi  obținut în laborator temperatura negativă pe scara Kelvin?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12295/stiati-ca-e-posibil-sa-se-fi-obtinut-in-laborator-temperatura-negativa-pe-scara-kelvin?show=12297#a12297</link>
<description>Ideea nu e noua, mediul activ al laserului are &amp;quot;temperatura absoluta negativa&amp;quot; din cauza inversiei de populatie; asta mai mult o metafora pentru ca are sens sa vorbim de temperatura numai cand sistemele se gasesc la echilibru ori sistemele astea sunt departe de echilibru. Facand o paralela e ca si cum am spune ca temperatura unui gas format din doua molecule este de 300 K.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Chiar daca ideea este simpla realizarea experimentala nu este la indemana, sa vedem ce aplicatii vor urma.</description>
<category>Stiati ca?-Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12295/stiati-ca-e-posibil-sa-se-fi-obtinut-in-laborator-temperatura-negativa-pe-scara-kelvin?show=12297#a12297</guid>
<pubDate>Sat, 05 Jan 2013 14:30:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: La şobolani, modificările epigenetice sunt moştenite de următoarele cel puţin 2 generaţii...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/11232/la-sobolani-modificarile-epigenetice-sunt-mostenite-de-urmatoarele-cel-putin-2-generatii?show=12070#a12070</link>
<description>&lt;p&gt;
	Da. O extraordinară prezentare a sistemului respectiv, cu aplicare la specia umană, a făcut-o Amalia G. Diaconeasa în cartea sa&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;h1 style=&quot;font-size: 12px; color: rgb(102, 102, 102); font-family: Verdana, Geneva, Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.lumeacartii.ro/carti/civilizatia-foametei-o-alta-abordare-a-umanizarii/978-973-746-619-8.html?&quot;&gt;Civilizaţia foametei. O abordare a umanizării&lt;/a&gt;&lt;/h1&gt;</description>
<category>Stiati ca?-Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/11232/la-sobolani-modificarile-epigenetice-sunt-mostenite-de-urmatoarele-cel-putin-2-generatii?show=12070#a12070</guid>
<pubDate>Sat, 29 Dec 2012 15:19:23 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>