<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Activitate recenta in Psihologie - Filozofie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/activity/psihologie-filozofie</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Raspuns: Asta să fie cauza analfabetismului funcțional de la noi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26920/asta-sa-fie-cauza-analfabetismului-functional-de-la-noi?show=26931#a26931</link>
<description>Salut ! Eu cunosc cauza acestui analfabetism funcțional și-o am in teorie !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E o teorie extrem de complicata ,atât de complicata încât e foarte greu sa convingi pe cineva chiar și cu dovezi !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu are legătura cu școala ,cu absolut nimic din tot ce știți !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Tot ce pot sa va dau din casa pentru ca teoria inca nu e publica ,e ca doar o anumită categorie procreeaza acest tipar de om ! E un tip de om așa cum sunt persoanele LGBT ca sa dau un exemplu ! Știu ca pare greu de crezut ce zic dar va spun ,teoria e una extrem de grea și alambicată !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Iar categoria e cea de la mijloc in sus in societate ( doctori ,profesori ,psihologi etc) Practic tot ce credem noi a fi intelectuali ! Ceilalți din pătura de jos nu pot da analfabetism funcțional !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt 2 chestii ascunse una in alta iar oamenii pleacă pe fenta !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Una e sa fii prost pentru faptul ca n-ai citit si sa inventezi bazaconii și cu totul alta sa citesti și sa nu înțelegi !</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26920/asta-sa-fie-cauza-analfabetismului-functional-de-la-noi?show=26931#a26931</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:29 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Cum să ne comportăm cu un fundamentalist religios, habotnic, bigot şi fan al tuturor conspiraţiilor posibile în special cele legate de masoni?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23840/cum-comportam-fundamentalist-religios-habotnic-bigot-fan-tuturor-conspiratiilor-posibile-special-cele-legate-masoni?show=23855#c23855</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;@valangjed, eu n-am prea avut ocazia să discut cu neoprotestanţi. O singură dată mi-au bătut la uşă doi martori ai lui Iehova, dar din nefericire m-au prins într-un moment inoportun şi n-am putut să stau cu ei de poveşti. Îmi povestea un amic că tatăl lui fiind de profesia avocat, îi vine la uşă un martor al lui Iehova, iar tatăl acestuia îl întreabă: martorul cui eşti tu mă? Şi a continuat: păi dacă eşti martorul cuiva, mergi la tribunal nu veni la mine la uşă...&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Pe facebook m-a abordat o singură dată o adventistă şi am fost uimit de câtă răbdare avea. Deci pur şi simplu nu ştiu de unde au atât de multă răbdare. Şi eu am multă răbdare, dar sincer m-a învins la capitolul răbdare, sunt imuni la argumente logice, iar eu uşor, uşor încep să-mi pierd răbdarea când văd că bate apa în piua şi îmi tot repetă nişte aberaţii, dar cumva îi apreciez că sunt calmi, răbdători, nu se enervează, nu sunt isterici, nu discută ei raţional, dar măcar discută civilizat. Îmi povestea că ea a fost pe punctul se sinucidă, dar l-a descoperit pe Iisus şi de atunci e fericită, împăcată, etc. De convins e imposibil să mă convingă, ştiu că discuţiile cu neoprotestanţii sunt în un non-sens, dar n-aş putea să-i resping şi să nu fiu deschis discuţiei. Cu aceasta persoană am abadonat discuţia şi din cauza faptului că scria extrem de agramat, ce scria parca era tradus cu google translate...&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Eu am mai discutat şi cu persoane absolvente de teologie ortodoxă şi îmi place să-mi descarc tot arsenalul de argumente şi să le observ reacţiile. Am observat că orice om, atunci când le atingi nucleul credinţei lor, mai exact dorinţa lor de veşnicie, de a fi veşnic fericiţi şi satisfăcuţi, iar această credinţă e doar un mecanism de apărare psihic, reacţia lor e vizibilă imediat, somatizează, încep să se agite brusc, nu poate să te combată şi abate discuţia pe ceva mai uşor de suportat. Poţi să le zici de absurdităţile din biblie, poţi să le aduci argumente susţinute de ştiinţă, nimic nu-i atinge cum îi atinge când le zici că această credinţă a lor e o iluzie izvorâtă din dorinţa de veşnicie, veşnici fericiţi şi satisfăcuţi. Dintre un habotnic ortodox, catolic, evreu, musulman sau un neoprotestant, îl prefer pe neoprotestasnt pentru că aceştia măcar nu sunt aroganţi şi isterici, deci poţi să discuţi civilizat cu ei, singura problemă ar fi că au creierul anestiziat şi nu au reacţii în faţa argumentelor. Cei drept după cum ziceam nici n-am prea avut ocazia să port o discuţie serioasă cu un astfel de personaj neoprotestant.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Nu ştiu din ce sectă fac persoanele din acest video:&amp;nbsp; dar la prima încercare de a viziona filmul nu am rezistat mai mult de câteva secunde, pentru mine ar fi un bun material de tortură. Instinctiv mi-a venit să închid ochii, să strâng din dinţi, dar şi dorinţa de a opri cât mai repede. La durerea fizică rezist destul de bine, dar dacă în timpul actului de tortură mi-ar pune aşa ceva sigur aş ceda.&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23840/cum-comportam-fundamentalist-religios-habotnic-bigot-fan-tuturor-conspiratiilor-posibile-special-cele-legate-masoni?show=23855#c23855</guid>
<pubDate>Sun, 25 Dec 2022 07:46:15 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Este acesta un paradox?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26569/este-acesta-un-paradox?show=26982#c26982</link>
<description>&lt;p&gt;Nu stiu daca am dat eu raspunsul citat pe seama mea dar este neclar iar exemplul B este doar o inductie incompleta .&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Stintele naturii, desigur ca de multe ori&amp;nbsp;&amp;nbsp;se bazeaza, dar nici &amp;nbsp;logica si deigur ca nici matematica&amp;nbsp;&amp;nbsp;nu se bazeaza pe astfel de inductii incomplete si un bun exemplu este cel care dadea in trecut ca adevarata propozitia universala afirmativa cum ca toate lebedele sunt albe pana s-au dscoperit si lebede negre&amp;nbsp; in Australia care fac ca propozitia corecta sa fie de exemplu particulara negativa: nu toate lebeele sunt albe.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;In epistemologie se vorbeste despre exemplu in genere, dar important este exemplul crucial si citez pe mine sau pe un epistemolog ca nu mai stiu exact cine a scris asta(posibil ca eu am comentat despre sintagma &quot;experiment crucial&quot; &amp;nbsp;sigur introusa in discutie de dlui si ma refer la dr mat.&amp;nbsp;Dan&amp;nbsp;Desideriu Farcas specialistul nostru principal,&amp;nbsp;azi confirmat si de&amp;nbsp;stiinta oficiala privind existenta OZN(UFO)-vezi revista Magazin unde este contributor de baza.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Asdar:&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&quot;Se discuta problema concordantei dintre teorie si practica care de fapt dupa mine este concordanta intre lumea ideala si cea reala deja discutata.Adevarul se afla cumva la mijoc si se poate spune ca niciodata lumea ideala nu se va suprapune fara rest peste lumea reala si deci nici teoria peste practica.Orice teorie stiintifica trebuie sa-si asume permamnent riscul de a fi infirmata de realitate. Se poate glumi spunand ca se poate gasi o teorie care sa explice orice si asta si fara sa ne gandim la epiciclurile ptolemeiene. Dar orice teorie ca sa le poata elimina pe celelalte trebuie sa fie supusa unui experiment crucial care deci sa poata determina decisiv superioritatea ei fata de cele deja acceptate de comunitatea stiintifica. .&lt;/p&gt;&lt;p&gt;În special, un astfel de experiment trebuie să poată produce în mod obișnuit un rezultat care să excludă toate celelalte ipoteze sau teorii dacă este adevărat, demonstrând astfel că în condițiile experimentului (adică în aceleași circumstanțe externe și pentru aceleași „variabile de intrare” în cadrul experimentului), aceste ipoteze și teorii sunt dovedite false, dar ipoteza experimentatorului nu este exclusă.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nu este neobișnuit în istoria științei ca teoriile să fie dezvoltate pe deplin înainte de a produce un experiment crucial.(vezi ipotea (pana la CERN) si nu teoria( spun eu) a bozonului Higgs-azi premiu Nobel) O teorie dată care este în conformitate cu experimente cunoscute, dar care nu na produs încă un experiment critic &lt;strong&gt;este de obicei considerată demnă de explorare&lt;/strong&gt; pentru a descoperi un astfel de test experimental(&lt;strong&gt;nota&lt;/strong&gt; :eu o denumsc ca este inca doar o &lt;strong&gt;ipoteza credibila, importnta dar inca doar o ipoteza)&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Acesta trebuie insa sa fie unul fezabil nu trimiterea la Big Bang sau undeva in marginea universului.De exemplu Teoria relatvitatii a beneficiat si ea de cateva exprimente cruciale: experimentul Michelson -Morleysau masuratoarea astronomica a lui Edington pentru relativitateageneralizata.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26569/este-acesta-un-paradox?show=26982#c26982</guid>
<pubDate>Mon, 25 Jul 2022 01:31:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>&quot;Stiu ca nu stiu nimic&quot;, sofism sau nu?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26981/stiu-ca-nu-stiu-nimic-sofism-sau-nu</link>
<description>Cred ca multa lume stie de aceste cuvinte atribuite lui Socrate. Socrate nu a lasat vreo lucrare scrisa, asa ca din filosofia socratica a ramas ce ne-a fost transmis de catre cei ce i-au fost prieteni sau parteneri de dialog.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sofismele sunt afirmatii false dar aparent valide.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;Stiu ca.....&amp;quot; &amp;nbsp;presupune ca stiu ceva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;......nu stiu nimic&amp;quot; presupune ca nu stiu nimic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca nu stiu nimic inseamna ca nu pot sti &amp;quot;Stiu ca...&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din cate am inteles Socrate era impotriva sofistilor pentru ca se pare &amp;nbsp;ca sofistii nu urmareau cunoasterea vreunui adevar ci succesul social si economic prin instruirea tinerilor in utilizarea mestesugita a cuvintelor astfel incat sa convinga auditoriul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E ciudat ca tocmai aceasta afirmatie a strabatut secolele de la Socrate incoa&amp;#039;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ma gandesc ca Socrate e un fenomen &amp;quot;reactiv&amp;quot; la curentul sofist. Poate ca uneori a imprumutat astfel de artificii ale limbajului ca punct de plecare pentru deschiderea in fata dialecticii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Adica, daca ma angajez intr-un dialog pentru aflarea unui adevar, trebuie sa plec de la premisa ca stiu ca nu stiu nimic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sau &amp;quot;Stiu ca...&amp;quot; se petrece acum.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;Nu stiu nimic....&amp;quot; se petrece in alt acum.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Se poate ca am stiut ceva la inceputul gandului, dar apoi nu am mai stiut.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si in acest caz timpul ar fi imanent cunoasterii? Adica orice cunoastere se petrece in timp, inclusiv cunoasterea autoreferentiala a mintii si in acest caz ar fi timpul suficient pentru trecerea de la starea de necunoscator la aceea de cunoscator?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oare cum ar mai putea fi inteles acest enunt fara sa se autoanuleze?</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26981/stiu-ca-nu-stiu-nimic-sofism-sau-nu</guid>
<pubDate>Sun, 12 Jun 2022 06:53:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Poate managementul limbajului altera natura umană?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26720/poate-managementul-limbajului-altera-natura-umana?show=26812#c26812</link>
<description>Acum pericolul este sa ingenunchem precum unii fotbalistii in fata rasismului de culoare indreptat impotriva albilor . Poate ca merita si albii sa vada putin cum este dar cred ca ajunge. Fara daramarea de statui la Oxford pe bani contribuabilului englez. !.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26720/poate-managementul-limbajului-altera-natura-umana?show=26812#c26812</guid>
<pubDate>Mon, 07 Jun 2021 06:30:12 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Camera Mariei. Un experiment. Vreo concluzie?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26495/camera-mariei-un-experiment-vreo-concluzie?show=26808#a26808</link>
<description>Pe scurt, în opinia mea nu exista liber arbitru iar Maria desi știe atât de multe despre culori nu le poate experimenta, &amp;#039;trai&amp;#039;. În principiu noi interactionam cu lumea printr-un gând sau o emoție, o senzație. Este bine știuta clasificarea culorilor în culori &amp;#039;calde&amp;#039; (roșu, galben, portocaliu, etc) și culori &amp;#039;reci&amp;#039; (albastru, verde, violet, etc). Desi Maria știe ca rosul este o culoare calda, nu va avea senzația căldurii dacă i se va spune ca pereții camerei ei sunt vopsiti în roșu. Asta pentru ca nu a dezvoltat asocieri între culori și senzații fizice, aproape ca un reflex condiționat. Cei care meditează sau au avut near death experiences încearcă sa descrie ce au văzut sau au simțit dar recunosc cu toții ca e foarte greu pentru ca nu exista echivalente în lumea noastră fizica. În plus experimentele în domeniul fizicii cuantice au arătat ca prezenta &amp;#039;observatorului&amp;#039; într-un experiment modifica întotdeauna condițiile experimentului, de unde concluzia ca suntem un &amp;#039;tot&amp;#039; unic, nu exista separare între noi. De aceea cred ca în aceleași &amp;nbsp;condiții descrise în video Maria va avea o experiență diferită de Dana sau Irina sau oricine altcineva.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26495/camera-mariei-un-experiment-vreo-concluzie?show=26808#a26808</guid>
<pubDate>Tue, 25 May 2021 05:47:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum va fi viitorul? Se vor schimba oamenii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26595/cum-va-fi-viitorul-se-vor-schimba-oamenii?show=26802#a26802</link>
<description>Doar schimbari de suprafata nimic cu transmitere ereditara. odata ce nici 2000 de ani de crestinism nu &amp;nbsp;a redus cine stie ce violenta si ticalosia inradacinata in specie.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26595/cum-va-fi-viitorul-se-vor-schimba-oamenii?show=26802#a26802</guid>
<pubDate>Wed, 05 May 2021 06:58:54 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Unde incepe si unde se termina rasismul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20343/unde-incepe-si-unde-se-termina-rasismul?show=26761#c26761</link>
<description>Pe firul urmator se incearca un raspuns care face referire la statistica, adica la numarul mare de barbati care joaca sah si numarul mic de femei care fac acelas lucru. nu ma convinge dar nici nu il pot respinge ca argument .</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20343/unde-incepe-si-unde-se-termina-rasismul?show=26761#c26761</guid>
<pubDate>Sat, 13 Feb 2021 08:09:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Îl va băga cineva în seamă pe Bill Gates?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26579/il-va-baga-cineva-in-seama-pe-bill-gates?show=26590#c26590</link>
<description>Wow! Crezi și în Flat Earth?</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26579/il-va-baga-cineva-in-seama-pe-bill-gates?show=26590#c26590</guid>
<pubDate>Tue, 28 Jul 2020 14:34:54 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Despre refrene precum &quot;this is the end of the world as we know it&quot;...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26586/despre-refrene-precum-this-is-the-end-of-the-world-as-we-know-it</link>
<description>Pe perioada de lockdown, în mare, statele în care trăim ne-au ”obligat” să facem doar lucruri care contează. Vrând-nevrând, ne-am concentrat asupra slujbelor noastre, unii doar de la distanță / de acasă, ne-am concentrat asupra familiei într-o manieră care ar trebui, probabil, să facă parte din cotidian, ne-am concentrat asupra sanatatii si igienei, am minimizat pe cât posibil interacțiunile directe cu oameni necunoscuți stând foarte puțin pe străzi, în magazine ori în transportul în comun (nimic rău în asta, aș zice), ne-am cultivat vrând-nevrând pasiunile, dacă le avem și pot fi cultivate din propria ogradă (la mine a fost vorba îndeosebi de filme online).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In mare, nu am putut face lucruri care, de altfel, nu înseamnă nimic pe termen lung pentru noi, ca membri ai Homo Sapiens: nu am putut merge în concedii în străinătate, nu am ajuns &amp;quot;la mare și la munte&amp;quot;, nu am putut sta cu orele să căscăm gura și să ne umplem burdihanele prin magazine și mall-uri. Ba unii nu am stat nici măcar la birou, iar unora le-a plăcut asta.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Statele insele, au uitat pentru o vreme si de razboaie...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Imaginați-vă cum li s-ar fi părut străbunicilor și bunicilor noștri ”chinul” trăit de noi în perioada ”stării de urgență”. O viață minunată, cred, pentru un procent foarte important dintre ei. Cel mai straniu mi se pare să vorbesc despre cât de greu e de trăit acum, pe pandemie, cu generația părinților noștri, oameni născuți și crescuti in anii &amp;#039;50. Pensionarii care, in cea mai mare parte a tineretii lor, nu au cunoscut ideea de supermarket, mall ori pe cea de concediu in strainatate...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dincolo de disconfortul psihic si de pericolul fizic, foarte prezent, deloc de neglijat, unul imens, adus de aparitia acestui virus, daca stam sa analizam atent, perioadele noastre de lockdown ar fi fost perioade bune in alte epoci, nu foarte demult apuse...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cum anume, prin ce mecanisme au devenit oamenii din România atât de diferiți în acești 30 de ani de democrație? Suntem atat de usor maleabili, ca personalitate? Chiar atat de &amp;quot;supt vremi&amp;quot; e bietul Homo Sapiens? Se va schimba asta vreodata?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si, ca sa intreb si ceva din perspectiva strict umana, presupunand ca nu ne vom mai intoarce niciodata la ”viata de dinainte”, ce anume credeti ca va va lipsi cel mai mult? Mie personal, acum cateva zile cineva mi-a intins mana. Dupa jumatate de secunda de gandire, am intins-o si eu, realizand ca nu am mai facut asta de mai bine de 4 luni de zile. Cred ca imbratisarile si strangerile autentice de mana imi vor lipsi foarte tare...</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26586/despre-refrene-precum-this-is-the-end-of-the-world-as-we-know-it</guid>
<pubDate>Sun, 26 Jul 2020 14:48:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce ar fi viața oamenilor mai valoroasă decât cea a altor viețuitoare de pe Terra?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26578/de-ce-ar-fi-viata-oamenilor-mai-valoroasa-decat-cea-a-altor-vietuitoare-de-pe-terra?show=26584#a26584</link>
<description>Valoroasă pentru cine? Pentru oameni viața oamenilor e mai valoroasă. Pentru musculițe viața musculițelor e mai valoroasă.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26578/de-ce-ar-fi-viata-oamenilor-mai-valoroasa-decat-cea-a-altor-vietuitoare-de-pe-terra?show=26584#a26584</guid>
<pubDate>Fri, 24 Jul 2020 15:25:08 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Au cei de la Depeche Mode dreptate?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26577/au-cei-de-la-depeche-mode-dreptate</link>
<description>&lt;p&gt;Oricine a intrat în adolescență ca mine, la începutul anilor &#039;90, chiar dacă a cochetat cu rock-ul, a ascultat, fie și de nevoie, forțat de prieteni și conjuncturi, hit-urile&amp;nbsp;Depeche Mode.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;În celebrul hit&amp;nbsp;”Enjoy the silence”, cei de la Depeche Mode ne spun că:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;----------------------------------------&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Vows are spoken&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;To be broken&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Feelings are intense&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Words are trivial&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Pleasures remain&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;So does the pain&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;Words are meaningless&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255); color:rgb(34, 34, 34); font-family:arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;And forgettable&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;----------------------------------------------&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Am bolduit ceea ce m-a surprins azi reascultând o melodie pe care am iubit-o nespus atunci, fără să dau nici măcar un pic atenție versurilor (oricum înțelegerea englezei nu-mi permitea așa ceva la vremea respectivă).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Și întrebarea e: ce credeți că lasă o amprentă mai puternică asupra unei ființe umane în formare: plăcerile și durerile resimțite, sau cuvintele, adică, altfel spus, înțelegerea prin metode raționale a realității, asta în caz că individul respectiv are șansa de a avea parte de așa ceva în anii de formare?&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26577/au-cei-de-la-depeche-mode-dreptate</guid>
<pubDate>Thu, 23 Jul 2020 13:44:15 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: De ce unele melodii rămân &quot;lipite&quot; de creierul meu?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26153/de-ce-unele-melodii-raman-lipite-de-creierul-meu?show=26155#c26155</link>
<description>Fenomenul este desemnat în engleză prin termenul ”earworm” și alte forme cu același înțeles. Pagina de wikipedia vine cu o mulțime de explicații interesante:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Earworm&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://en.wikipedia.org/wiki/Earworm&lt;/a&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26153/de-ce-unele-melodii-raman-lipite-de-creierul-meu?show=26155#c26155</guid>
<pubDate>Tue, 13 Mar 2018 15:44:56 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum definim &quot;realul&quot;? Există realitate obiectivă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26090/cum-definim-realul-exista-realitate-obiectiva?show=26093#a26093</link>
<description>&lt;p&gt;Realitatea este cu mult mai presus de simturile noastre. Cert este ca noi ne-am extins simturile cu ajutorul tehnologiei si vom continua sa ni le extindem. Totusi &quot;realitatea&quot; este o interpretare a creierului nostru... nu putem vedea dincolo de limitele configuratiei lui, chiar si prin tehnologie.&amp;nbsp;Doar daca cumva am putea simti tot ce se intampla in Univers, atunci am descoperi adevarata Realitate, cea universal valabila.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26090/cum-definim-realul-exista-realitate-obiectiva?show=26093#a26093</guid>
<pubDate>Sun, 04 Mar 2018 09:09:44 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Pe o scară de la 1 la 100, unde credeți că ne aflăm cu evoluția științei?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25793/pe-o-scara-de-la-1-la-100-unde-credeti-ca-ne-aflam-cu-evolutia-stiintei?show=25905#c25905</link>
<description>Pe o scara de la 1 la 100, cred ca suntem la 2. Dupa descoperirea focului si a ampicilinei, nu s-au facut mari progrese. Toate inventiile din ultimii 30 de ani sunt folosite cu idei de acum 100-500 de ani. Cred ca in anul 10000 ajungem pe la 7.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
100 ar insemna sa fii Creatorul sau Creatorul Creatorului.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25793/pe-o-scara-de-la-1-la-100-unde-credeti-ca-ne-aflam-cu-evolutia-stiintei?show=25905#c25905</guid>
<pubDate>Tue, 19 Dec 2017 05:21:39 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Mai este filozofia utilă astăzi? Cum mai ajută unei persoane studiul filozofiei?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25786/mai-este-filozofia-utila-astazi-cum-mai-ajuta-unei-persoane-studiul-filozofiei?show=25811#c25811</link>
<description>Nu pot sa fiu de acord cu afirmatii de genul ca la facultatea de &amp;nbsp;filosofie am invatat tot ce se face in &amp;nbsp;stiinta.Eu am facut facultatea de matematica si am remarcat un lucru ca e imposibil de invatat in 4 ani tot ce exista doar in matematica,de aceea exista specializari in domeniile de baza ale matematicii ,adica geometrie,analiza matematica,algebra sau informatica.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Legat de gandirea umana ea tine de viziune si cu atat mai mult un om de stiinta e capabil de o gandire cu o viziune mai larga si nu e coincidenta faptul ca multi filosofi sau desprins din cultura matematicii precum Pitagora,Aristotel,Platon,Decartes etc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;Din pacate necunoasterea despre stiinte duce la o filosofie gresita despre ea si sa nu uitam cum Platon a pus deasupra usii scoli sale inscriptia &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;Sa nu intre sub acest acoperis cine nu cunoaste geometrie&amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
aratand cat de important este cunoasterea stiintelor pentru omul filosofic.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25786/mai-este-filozofia-utila-astazi-cum-mai-ajuta-unei-persoane-studiul-filozofiei?show=25811#c25811</guid>
<pubDate>Mon, 04 Dec 2017 21:43:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce mecanisme psihologice ”îi țin în viață” pe cei care cred că Pământul e plat?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25806/ce-mecanisme-psihologice-ii-tin-in-viata-pe-cei-care-cred-ca-pamantul-e-plat?show=25807#a25807</link>
<description>Poate greșesc, dar din cunoștințele mele doar oamenii religioși cred că Pământul este plat. Eu n-am auzit niciodată un ateu care să aibă o astfel de convingere ridicolă. Religioșii, fie ei musulmani, evrei sau creștini, au o astfel de convingere deoarece ei cred orbește ce scrie în Coran, Tora, sau Biblie. Consideră o blasfemie să te îndoiești de cartea sfântă. Aceste convingeri ale pământului plat au degenerat și au prins tot mai bine la publicul naiv și datorită faptului că niște teologi au scornit diverse argumente cu pretenții de a fi logice în favoarea convingerii lor.&lt;br /&gt;
Mecanismul psihic din spatele convingerii că Pământul este plat, cred că este fix același mecanism din spatele oricărei convingeri religioase. Astfel de convingeri sunt rezistente la argumentația logică, e un soi de încăpățânare și cu siguranță trădează o imaturitate cognitivă, intelectuală. Oamenii religioși, cei habotnici în principal, au puține convingeri dar ferme. Au și o aroganță specifică ce-i împiedică să vadă, să înțeleagă și să accepte alte argumente contrare lumii lor imaginare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Vineri două domnișoare/doamne martore ale lui Iehova mi-au bătut la ușă și după ce le-am spus că nu sunt interesat de iluziile lor religioase, m-au întrebat dacă nu cred într-un proiectant inteligent și spre surprinderea mea m-au întrebat ce părere am de faptul că Biblia a spus că Pământul este rotund cu câteva sute de ani înainte că acest lucru sa fie descoperit și confirmat de știință. Chiar m-au surprins cu această nouă abordare a lor. În principiu dogmele religioase sunt rigide, dar uneori acestea se schimbă în funcție de interesele lor. Dacă marii teologi vor începe să argumenteze că Pământul are forma unui cub, cei care azi cred că Pământul este plat vor crede că Pământul are forma unui cub. Cred că e vorba de puterea unora de a manipula pe cei imaturi atât cognitiv, cât și emoțional, iar acești oameni sunt ignoranți și naivi, fiind mai ușor să-i păcălești deca să-i convingi că au fost mințiți.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25806/ce-mecanisme-psihologice-ii-tin-in-viata-pe-cei-care-cred-ca-pamantul-e-plat?show=25807#a25807</guid>
<pubDate>Sun, 03 Dec 2017 21:44:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: În ce fel &quot;indeterminismul&quot; din lumea cuantică afectează lumea la scară macro?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25803/in-ce-fel-indeterminismul-din-lumea-cuantica-afecteaza-lumea-la-scara-macro?show=25805#a25805</link>
<description>&lt;p&gt;Probabil la nivel subatomic au loc prelucrari ale informatiei ce sunt transmise la nivel macro, iar ce vede observatorul sunt doar secvente nu un ansamblu. E ca si cum intr-o fabrica se construiesc prefabricate iar in alta se ansambleaza.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Filozofia-științei&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25803/in-ce-fel-indeterminismul-din-lumea-cuantica-afecteaza-lumea-la-scara-macro?show=25805#a25805</guid>
<pubDate>Sun, 03 Dec 2017 17:47:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Dacă &quot;Dumnezeu nu joacă zaruri&quot;, nu înseamnă că trăim într-un Univers în care viitorul este conținut în prezent?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25798/daca-dumnezeu-nu-joaca-zaruri-nu-inseamna-ca-traim-intr-un-univers-in-care-viitorul-este-continut-in-prezent?show=25802#a25802</link>
<description>&lt;p&gt;Viitorul are o doza infinita de prezent !&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Filozofia-științei&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25798/daca-dumnezeu-nu-joaca-zaruri-nu-inseamna-ca-traim-intr-un-univers-in-care-viitorul-este-continut-in-prezent?show=25802#a25802</guid>
<pubDate>Sun, 03 Dec 2017 17:35:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum de numărul bărbaţilor este (cvasi)egal cu cel al femeilor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25790/cum-de-numarul-barbatilor-este-cvasi-egal-cu-cel-al-femeilor?show=25792#a25792</link>
<description>&lt;p&gt;Pentru că in timpul fecundării ovulului probabilitatea de a fi băiat sau fată este de 50-50%. (părere personală)&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Filozofia-științei&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25790/cum-de-numarul-barbatilor-este-cvasi-egal-cu-cel-al-femeilor?show=25792#a25792</guid>
<pubDate>Sun, 03 Dec 2017 17:13:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care e semnificația conceptului de relativitate lingvistică?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25788/care-e-semnificatia-conceptului-de-relativitate-lingvistica?show=25789#a25789</link>
<description>&lt;p&gt;Relativitatea lingvistica, teorie aparuta in prima jumatate a secolului 20, spune ca limbajul ghideaza gandirea. Gandim functie de limbajul avut la dispozitie. Aceasta inseamna ca vorbitorii de limbi diferite ar trebui sa experimenteze in mod diferit realitatea.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Initial s-a crezut ca sunt dovezi in sprijinul acestei teorii, dat fiind ca s-a descoperit ca americanii Zuni, care nu au termeni pentru galben si portocaliu au dificultati in a-si aminti daca un lucru este galben ori portacoliu - in fapt daca sunt diferente de culoare intre lucruri galbene si portocalii.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;In 1972 insa, Eleanor Rosch arata ca lucrurile nu sunt chiar asa, testand principiul pe o populatie din Noua Guinee care nu avea termeni decat pentru alb si negru, dar care a putut face diferenta dintre diferitele culori.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Teoria relativitatii lingvistice a inceput apoi sa piarda teren in fata gramaticii transformationale a lui Noam Chomsky, care afirma ca limbile vorbite de om sunt asemanatoare ca structura, iar acest lucru este explicat de faptul ca regulile gramaticale sunt preexistente in creier, care are o zona specializata pentru limbaj.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Filozofie&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25788/care-e-semnificatia-conceptului-de-relativitate-lingvistica?show=25789#a25789</guid>
<pubDate>Sun, 03 Dec 2017 08:20:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum putem demonstra că avem liber-arbitru?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25782/cum-putem-demonstra-ca-avem-liber-arbitru?show=25785#a25785</link>
<description>&lt;p&gt;De la inceput trebuie sa mentionez ca nu cred ca se poate pune problema de a se demonstra ceva in legatura cu o constructie pur artificiala care exista doar pentru confortul psihic uman (psihicul este cumva analog softului calculatoarelor).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Liberul arbitru este in asertiunea mea doar un &quot;program de actiune&quot; destinat numai oamenilor și care nu permite softului-ului uman sa ajunga in situatii imposibile sau sa intre fara protectie in zona de actiune a unor paradoxuri ca urmare a accesarii unor noi informatii sau a compilarii in comun a celor deja cunoscute.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Sa facem deosebirea intre protectie soft și protectiile hardware existente in organismele biologice (creierul nu permite aparitia unor stari de zero pe zero de exemplu... intotdeauna va alege dintre doua stari posibile aleator una dintre ele si va retine ca aceea era unica stare... de aceea nu vedem oameni &quot;blocati&quot; pe strazi)&lt;br&gt;Revenind...&lt;br&gt;Pentru a putea discuta si nu monologa trebuie mai intai sa fie precizata gramatica folosita si apoi ca acea gramatica sa fie inteleasa de participanti.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Deci ce intelegeti dumneavoastra prin &quot;liber-arbitru&quot;?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Poate: &quot;&lt;em&gt;Liberul arbitru este puterea sau abilitatea unei minti umane de a alege cursul unei actiuni sau de a lua o decizie fara a fi influentat de factori externi coercitivi/corectori inclusiv actiuni divine.&lt;/em&gt;&quot;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Se poate demonstra ca ceva exista aratand ca existenta contrariului nu este posibila.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Deci sa ne inchipuim contrariul: nu exista liber-arbitru.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Pe cale de consecinta tot ce ne inconjoara are existenta predeterminata (pe baze temporale extinse - toata viata de la nastere la moarte sau limitate - pe baza de fractiuni temporale tinzand spre zero).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Automat ceva/cineva trebuie sa stocheze toate aceste date si sa decida pe baza informatiei existente pentru fiecare caz in parte de fiecare data.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Complexitatea unui astfel de model de lucru ar depasi rapid capacitatea oricarei fiinte/angrenaj deoarece nu numai ca trebuie sa retina/ajusteze/modifice starea celorlalti (aici nu vorbim numai de oameni ci de fiecare stare a materiei universului si a subdiviziunilor acesteia) ci de fiecare data trebuie sa isi retina si starea proprie si sa o ajusteze si pe aceeea de fiecare cand modifica starea celorlalti.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Ar trebui sa se tina minte cum se tine minte tinandu-i minte pe altii. Un ciclu inchis care nu poate exista.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Solutia ar fi sa se opereze pe structuri tip arbore cu pe noduri individuale de decizie (stanga-dreapta, sus-jos, bine-rau..etc.).... practic sa fie &quot;liber-arbitru&quot; la nivel de ramura (om, atom..etc.).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;qed&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Consecinta este ca la fiecare nod-decizie nu s-ar putea prezice ce se va alege deci trebuie alocat spatiu pentru ambele actiuni posibile si asta implica existenta unei multitudini de tine insuti care, utilizand &quot;liberul arbitru&quot;, au luat decizii despre care cred ca este &quot;unica decizie&quot;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Intrebarea care se naste este urmatoarea: sa stie ca la nivel de ramura exista liber arbitru multumeste mintea umana?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Sa refrazez: Este multumita o persoana sa stie ca la nivel individual exista liber arbitru dar la nivel general (omenire, sistem solar, univers) ar putea sa nu existe?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Statistica, se stie, nu poate opera coerent decat pe &quot;numere mari&quot;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Apropo, prezicatorii s-ar putea sa acceseze ramura din arbore cea corecta si atunci prezicerea &quot;se adevereste&quot;, dar de cele mai multe ori &quot;nu mori, nu te casatoresti si nu castigi la loto&quot; ca asa a zis prezicatorul.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Filozofie&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25782/cum-putem-demonstra-ca-avem-liber-arbitru?show=25785#a25785</guid>
<pubDate>Sat, 02 Dec 2017 12:14:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce este inteligența? Exista vreo metodă universal aplicabilă de a o cuantifica?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25779/ce-este-inteligenta-exista-vreo-metoda-universal-aplicabila-de-a-o-cuantifica?show=25781#a25781</link>
<description>&lt;p&gt;Toti oamenii sunt la fel de inteligenti. &quot;Baza de date&quot; difera. Un om al naturii nu se descurca daca-l aduci in civilizatie, cum nici tu nu te-ai descurca sa zicem in jungla. Insa progresiv fiecare din voi v-ati adapta mediului (Upgrade al bazei de date). Aici e adevaratul test intre indivizi.... un test ce presupune o activitate cerebrala de aceeasi frecventa si lungime de unda. Pentru a cuantifica inteligenta prin comparatie a 2 indivizi neaparat acestia trebuie sa fie intr-o rezonanta cerebrala (aceeasi frecventa si lungime de unda), altfel testul n-ar avea rationament....... Daca eu stiu sa transmit si tu sa receptionezi suntem la fel de inteligenti. Daca un nebun cu logica simbolica e greu de perceput la fel si el ne percepe greu deci testul de inteligenta nu se poate desfasura........ Suntem la fel!!!!!&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255)&quot;&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Filozofie&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25779/ce-este-inteligenta-exista-vreo-metoda-universal-aplicabila-de-a-o-cuantifica?show=25781#a25781</guid>
<pubDate>Sat, 02 Dec 2017 12:02:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce sunt memele?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25776/ce-sunt-memele?show=25778#a25778</link>
<description>&lt;p&gt;Urmăreşte eventual şi prelegerea Susanei Blackmore „&lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.ted.com/talks/lang/eng/susan_blackmore_on_memes_and_temes.html&quot;&gt;on memes and temes&lt;/a&gt;” de pe TED. Are şi subtitrarea în limba română prezentarea lui Kevin Kelly „&lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.ted.com/talks/kevin_kelly_on_how_technology_evolves.html&quot;&gt;how technology evolves&lt;/a&gt;”, din nou, cu subtitrare în limba română.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Mi se pare că Susan Blackmore este cea care a introdus acest concept în primul rând. Ideea este cumva preluată şi adaptată din cartea lui Dawkins „Gena egoistă” (disponibilă în limba română la Ed. Tehnică). Dawkins era de părere că genele „doresc” doar supravieţuirea şi înmulţirea, folosind orice mijloace la îndemână. Memele sunt similare genelor, dar nu au o existenţa materială propriu-zisă ci reprezintă obiceiuri, idei sau cuvinte întipărite în memoria fiecăruia. Ai ghicit, şi acestea doresc supravieţuirea şi înmulţirea.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Subiectul nu e prea ştiinţific după mine, ci mai mult filozofic. Se bazează pe teoria evoluţiei a lui &lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.librariaeminescu.ro/isbn/973-7773-13-5/Charles-Darwin__Originea-speciilor&quot;&gt;Darwin&lt;/a&gt; (o carte pe care, din nou, o poţi procura în limba română), cu multe „dacă, atunci”-uri, interpretată în fel şi chip.&amp;nbsp; Oricum, speculaţiile sunt tot timpul interesante, să nu uităm însă de raţiune.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255)&quot;&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Filozofie&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25776/ce-sunt-memele?show=25778#a25778</guid>
<pubDate>Sat, 02 Dec 2017 10:55:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce decad civilizațiile lumii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25774/de-ce-decad-civilizatiile-lumii?show=25775#a25775</link>
<description>&lt;p&gt;Salut Antic,&lt;br&gt;&lt;br&gt;Presupun că îți dai seama de complexitatea răspunsului pe care îl cere întrebarea ta. Eu mă îndoiesc de faptul că un răspuns cu adevărat satisfăcător la această întrebare s-ar putea formula aici, sau chiar și într-o singură carte.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Eu personal nu cred că îți pot răspunde la întrebare, însă aș putea ajuta curiozității tale prin câteva referințe.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Prima dintre ele este teoria mecanicii civilizațiilor în care avem un reprezentant de seamă: Neagu Djuvara. Oricât de complicat ar părea numele acestei discipline dânsul are darul de a o explica foarte pe înțelesul profanilor. Pe internet, dar mai ales pe youtube poți găsi multe interviuri realizate de domnul Djuvara cu privire la acest subiect.&lt;br&gt;&lt;br&gt;O altă referință ar fi ”Istorie și utopie” a lui Emil Cioran. Însă ai putea să nu te rezumi doar la această carte a lui.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Alte referințe le poți găsi ușor pornind de la cele două de mai sus.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Mai multe detalii nu îti pot da in mod succint pentru că nu am nici loc, nici timp, dar mai ales nu am cunostințele necesare structurării unui răspuns complet, deși e un domeniu de interes și pentru mine.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Succes în căutări!&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255)&quot;&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Filozofie&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25774/de-ce-decad-civilizatiile-lumii?show=25775#a25775</guid>
<pubDate>Sat, 02 Dec 2017 10:46:30 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce nu se vorbeşte aceeaşi limbă pe toată planeta?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25772/de-ce-nu-se-vorbeste-aceeasi-limba-pe-toata-planeta?show=25773#a25773</link>
<description>&lt;p&gt;Mihai, nu vezi raspunsul pentru ca in argumentatia ta ai pierdut elemente importante de antropogeneza ! Unele nu au legatura directa cu problema, dar le amintesc totusi:&lt;br&gt;&lt;br&gt;1. Desi se mentine ideea ca primele hominide &quot;au locuit&quot; in Africa, nu a existat un singur centru genic - un sat cum il numesti tu, au existat mai multe subspecii de hominide migrand in serii si reintalnindu-se ulterior, unele au pierit, dar cei care au rezistat au facut schimb de gene in mod repetat, urmasii &quot;imbogatindu-se&quot; cu caracteristici superioare. In termenii actuali, evolutia nu mai trebuie privita ca un copac cu o unica radacina, ci ca un fel de bazin hidrografic, in care unele cursuri de apa se pierd in pamant, altele se intretaie, etc. Noi, ca supravietuitori, mostenim cele mai bune gene provenite de la multe populatii separate, cum a fost de pilda si Omul de Neanderthal, etc.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Situatia este asemanatoare cu originea etnica - eu ma bat cu pumnul in piept ca sunt roman neaos (homo sapiens) - dar stra-strabunica mea din partea mamei era poloneza si stra-strabunicul meu din partea tatalui era sarb - &quot;intalnirile&quot; fiind favorizate de migratia populatiilor.&lt;br&gt;&lt;br&gt;2. Iata slabiciunea in teoria ta: Stramosii au comunicat multa vreme numai prin maraituri si semne ! Nu aveau un limbaj ! Se considera ca limbajul - intai foarte rudimentar- a aparut cam cu 35-40.000 de mii de ani in urma. La acea data, diversele triburi se imprastiasera aproape prin toata lumea!&lt;br&gt;&lt;br&gt;3. Tot pe la acea data, diversele triburi erau semi-nomade, asa au aparut diverse dialecte care au devenit limbile moderne. Izolarea geografica si uneori si politica a promovat separarea limbilor. Iar faptul ca nu exista scrisul, a favorizat speciatia limbilor - daca tribul se separa, se separau si limbile in cursul urmatoarea &quot;x&quot; generatii.&lt;br&gt;&lt;br&gt;In plus, un lingvist ti-ar spune ca limba oricum este dinamica, este putin probabil sa gasesti cuvinte cu radacina comuna la o scara de zeci de mii de ani.&lt;br&gt;&lt;br&gt;4. In epoca comunicatiilor globale si mai ales a internetului, se manifesta o tendinta inversa, de unificare a limbilor - cele &quot;mici&quot; sunt sortite disparitiei. By the way, I would have preffered to say this in english, is more easy ! &amp;nbsp;:-))&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;background-color:rgb(255, 255, 255)&quot;&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Filozofie&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25772/de-ce-nu-se-vorbeste-aceeasi-limba-pe-toata-planeta?show=25773#a25773</guid>
<pubDate>Sat, 02 Dec 2017 09:07:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ați condamna la moarte un om pentru a salva 5?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25724/ati-condamna-la-moarte-un-om-pentru-a-salva-5?show=25729#a25729</link>
<description>&lt;p&gt;O problemă foarte frumoasă de morală. Iată și alte variante:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Trolley_problem&quot;&gt;Trolley problem&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Psihologie&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25724/ati-condamna-la-moarte-un-om-pentru-a-salva-5?show=25729#a25729</guid>
<pubDate>Tue, 21 Nov 2017 17:28:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Ce parere aveti despre &quot;efectul de piramida&quot;?Are vreo explicatie stiintifica?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15374/ce-parere-aveti-despre-efectul-de-piramida-are-vreo-explicatie-stiintifica?show=25219#c25219</link>
<description>&lt;p&gt;&amp;nbsp; &lt;img title=&quot;laugh&quot; alt=&quot;laugh&quot; src=&quot;http://www.scientia.ro/qa/qa-plugin/wysiwyg-editor/ckeditor/plugins/smiley/images/teeth_smile.png&quot; style=&quot;height:23px; width:23px&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;Va rog sa nu mai înfierati cu mânie stiintifica astfel concepte cruciale pentru umanitate. Urmând cu mare precizie instructiunile din experiment, am constatat ca vinul pus sub piramida s-a transformat în otet. Mare realizare, iar noi nici nu ne dam seama ! &amp;nbsp;&lt;img title=&quot;laugh&quot; alt=&quot;laugh&quot; src=&quot;http://www.scientia.ro/qa/qa-plugin/wysiwyg-editor/ckeditor/plugins/smiley/images/teeth_smile.png&quot; style=&quot;height:23px; width:23px&quot;&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15374/ce-parere-aveti-despre-efectul-de-piramida-are-vreo-explicatie-stiintifica?show=25219#c25219</guid>
<pubDate>Mon, 03 Apr 2017 06:59:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care sunt cele mai de neînţeles concepţii/comportamente/realităţi ale timpului nostru?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25158/care-sunt-cele-mai-de-neinteles-conceptii-comportamente-realitati-ale-timpului-nostru</link>
<description>Vă invităm să alegeți varianta/variantele dorite, să comentați pe marginea opțiunilor oferite de noi și, de ce nu, dacă aveți și alte idei care ar fi meritat să își găsească un loc printre opțiunile sondajului de opinie, să ni le transmiteți prin comentarii...</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25158/care-sunt-cele-mai-de-neinteles-conceptii-comportamente-realitati-ale-timpului-nostru</guid>
<pubDate>Sun, 19 Mar 2017 15:54:09 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Spânzurătoarea ”surpriză”. Care este sursa paradoxului?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25131/spanzuratoarea-surpriza-care-este-sursa-paradoxului?show=25155#c25155</link>
<description>Am înțeles. Și cred că sunt de acord cu ce ați scris.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sper să mai apară și alte interpretări, poate mai descoperim și alte fațete ale problemei...</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25131/spanzuratoarea-surpriza-care-este-sursa-paradoxului?show=25155#c25155</guid>
<pubDate>Sat, 18 Mar 2017 18:08:46 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cum ați explica ideea de ”roșu” unui orb din naștere?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25109/cum-ati-explica-ideea-de-rosu-unui-orb-din-nastere?show=25115#c25115</link>
<description>Cred ca ar fi o problema chiar explicarea culorii unui om cu vedere normala. Culorile nu le &amp;quot;explicam&amp;quot; copiilor ci le aratam. Nu e nimic de explicat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Unui orb, care poate identifica diferente intre suprafete be baza de textura ii putem spune ca vazul permite o diferentiere similara intre suprafete cu properietati diferite. &amp;nbsp;Putem explica cumva ce anume numim culori. Dar nu o culoare anume. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nici macar nu stim daca rosul e vazut de toti la fel. Dar invatam sa folosim numele culorii, prin comparatie cu cei din jur.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25109/cum-ati-explica-ideea-de-rosu-unui-orb-din-nastere?show=25115#c25115</guid>
<pubDate>Fri, 10 Mar 2017 21:49:00 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Despre coincidențe, psihologia umană și tabloide</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25075/despre-coincidente-psihologia-umana-si-tabloide?show=25078#c25078</link>
<description>&lt;p&gt;Cam asta ar fi ideea de rezolvare. Adică o abordare cu tentă psihologică bazată pe resorturile minții umane la care fac apel&amp;nbsp;tabloidele.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Un alt raționament, cu același rezultat, ar putea fi următorul: necesitatea ca ultimul (Cincescu) să fie în listă ar putea fi dată nu neapărat de &lt;em&gt;caracterul de noutate&lt;/em&gt; al&amp;nbsp;evenimentului, ci mai degrabă de ”&lt;em&gt;gradul de senzaționalitate&lt;/em&gt;” al știrii:&amp;nbsp;dacă al cincilea nu ar fi fost printre cei decedați pe 5 martie, atunci știrea ar fi putut fi formulată chiar mai spectaculos, spunându-ni-se că din primii 4 antrenori de fotbal ai Elboniei, 3 au încetat din viață pe 5 martie...&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Totusi, dacă e să mă întrebați pe mine, caracterul de noutate al știrilor nu mai este de multă vreme în fișa posturilor tabloidelor. Unele&amp;nbsp;știri se repetă periodic, din câteva în câteva&amp;nbsp;luni, în online, unde sunt deranjat necontenit de fenomenul click-baiting-ului prin titluri înșelătoare. Mintea umană uită destul de repede, așa că, oricât de greu de crezut ar fi știrea, la câteva luni după ar mai putea fi servită încă o dată consumatorului de senzațional...&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25075/despre-coincidente-psihologia-umana-si-tabloide?show=25078#c25078</guid>
<pubDate>Mon, 06 Mar 2017 15:32:28 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Se gaseste ratiune in tot ce exista?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21020/se-gaseste-ratiune-in-tot-ce-exista?show=25004#c25004</link>
<description>Eu aș zice că atât timp cât raționăm nu putem stabili dacă lumea funcționează și este construită pe tipare raționale sau noi, prin gândirea noastră rațională, suntem cei care atribuim tipare aparent raționale lumii înconjurătoare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
A stabili adevărul uneia din variantele de mai sus folosind o gândire rațională, nu departajează cele două variante.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Caracteristicile lumii exterioare depind de modul în care o percepem sau altfel spus, lumea este așa cum o percepem, zic eu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Chiar dacă ar putea fi lipsită de rațiune, atât timp cât percepem lumea ca fiind organizată rațional, atunci există rațiune în lumea exterioară.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Părerea mea.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21020/se-gaseste-ratiune-in-tot-ce-exista?show=25004#c25004</guid>
<pubDate>Tue, 31 Jan 2017 06:55:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Nimic nu este ceea ce pare a fi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18468/nimic-nu-este-ceea-ce-pare-a-fi?show=25002#a25002</link>
<description>&amp;quot; Eu sunt nebun sau ceilalti?&amp;quot;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18468/nimic-nu-este-ceea-ce-pare-a-fi?show=25002#a25002</guid>
<pubDate>Mon, 30 Jan 2017 20:38:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ar putea fi elaborata o &quot;reteta&quot; a fericirii ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19571/ar-putea-fi-elaborata-o-reteta-a-fericirii?show=25001#a25001</link>
<description>Fericirea exista in orice , ce defineste fericirea e perceptia prin care vedem fericirea sau prin care simtitm fericirea , un copil de 6 ani vede fericirea intr-o jucarie de plush , &amp;quot;tu&amp;quot; vezi fericirea intr-o masina , intr-un job bine platit , langa o femeie frumoasa , fericirea se schimba dupa nevoie , ai nevoie de o masina noua dar nu ai bani de ea , te simti trist , ai castigat la loto si ti-ai cumparat masian , automat esti fericit , pe moment , fericirea ta se va transforma usor in ceva notoriu, obijnuit pana cand o nevoie noua va astepta sa fie satisfacuta. ( parere personala )</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19571/ar-putea-fi-elaborata-o-reteta-a-fericirii?show=25001#a25001</guid>
<pubDate>Mon, 30 Jan 2017 20:33:40 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Dumnezeu are un Dumnezeu?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19829/dumnezeu-are-un-dumnezeu?show=25000#a25000</link>
<description>Ca mama ta sa ajunga sa te &amp;#039;creeze&amp;#039; a trebuit sa fie &amp;quot;creeata&amp;quot; mai intai ea , si asta se poate duce la nesfarsit , nu cred ca este un raspuns care te-ar putea ajuta dar este parerea mea.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19829/dumnezeu-are-un-dumnezeu?show=25000#a25000</guid>
<pubDate>Mon, 30 Jan 2017 20:29:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce înțelegeți prin perfecțiune?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20790/ce-intelegeti-prin-perfectiune?show=24999#a24999</link>
<description>Perfectiunea nu cred ca este ceva ce poate fi indeplinit sau atins , mai degraba este un scop pe care incerci sa il atingi , este o nebunie sa crezi ca ceva e perfect , cand lucruile din jurul tau se schimba constant , si in orice moment apare o noua evolutie mai buna decat precedenta , perfectiunea este o motivatie daca pot sa o copar asa , perfectiunea nu se paote atinge , se poate doar imbunatati.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20790/ce-intelegeti-prin-perfectiune?show=24999#a24999</guid>
<pubDate>Mon, 30 Jan 2017 20:24:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce ne este mai usor sa-i judecam pe cei din jur decit pe noi insine?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22369/de-ce-ne-este-mai-usor-sa-i-judecam-pe-cei-din-jur-decit-pe-noi-insine?show=24997#a24997</link>
<description>Iti este mai usor sa judeci persoana din jurul tau deoarece pe ea poti pune vina pentru toate lipsurile , defectele , vinovatiile tale , tie insuti iti este greu de a te injosi , demoraliza , dezonora , judecand o alta persoana iti da un sentiment de putere , superioritate , nu te raneste mai tare nimeni decat propria constiinta atunci cand realizezi ca ai esuat , esti &amp;quot;defect&amp;quot; esti vinovat esti un esec.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22369/de-ce-ne-este-mai-usor-sa-i-judecam-pe-cei-din-jur-decit-pe-noi-insine?show=24997#a24997</guid>
<pubDate>Mon, 30 Jan 2017 20:13:10 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Paradoxul crocodilului. Cum va raspunde biata mama pentru a-si salva copilul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/987/paradoxul-crocodilului-cum-va-raspunde-biata-mama-pentru-a-si-salva-copilul?show=24859#c24859</link>
<description>Daca mama zice &amp;quot;Il vei manaca.&amp;quot;, iar crocodilul se gandea sa il manence ea a raspuns corect dar tot o data a raspuns si gresit pentru ca ii spune crocodilului ce sa faca cu baiatul.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/987/paradoxul-crocodilului-cum-va-raspunde-biata-mama-pentru-a-si-salva-copilul?show=24859#c24859</guid>
<pubDate>Fri, 23 Sep 2016 07:00:12 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Ar putea fi teoretizate şi demonstrate posibile diferenţe de personalitate caracteristice evoluţioniştilor, respectiv creaţioniştilor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20814/teoretizate-demonstrate-posibile-diferente-personalitate-caracteristice-evolutionistilor-respectiv-creationistilor?show=24269#c24269</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Cristiana, dacă ai fi fost un om cuminte şi cu bun-simţ, nu ai fi spus că tu nu eşti doamnă pentru că doamnele stau şi nu fac nimic. Ai votat negativ o întrebare pertinentă. Nu ştiu cât de frustrat/ă trebuie să fii să faci asta fără a fi justificat, dar e ok. E doar o întrebare, nu e o afirmaţie, nu e o concluzie. Când faci afirmaţii nefondate atunci da, e justificat să fii taxat, spre exemplu tu afirmi că ai mai multe corpuri invizibile dar nu ai adus şi un argument pt această afirmaţie. Ai invocat doar că ştiinta este limitată, iar dex-ul te limitează în exprimare, dar în nenumăratele rânduri pe care le-ai scris nu te-ai obosit să zici concret, convingerile mele au la baza argumentele x, y şi z. AdiJapan şi Puiu te-au rugat să te exprimi concret nu să faci balet de cuvinte, adică să-ţi argumentezi afirmaţiile cu iz metafizic. Nu e nimic aberant sau jignitor în ceea ce priveşte întrebarea mea, dar evident e dreptul tău de a o aprecia subiectiv... cum gândeşti aşa judeci. Iar în ceea ce priveşte cuvântul &quot;aberaţie&quot; nu cred că e nimic colorat şi lipsit de bun-simţ, e doar un cuvânt al limbii române ce are ca înţeles: absurditate, aiureală, baza­conie, elucubrație, enormitate, fantasma­gorie, prostie, stupiditate. Deci afirmaţiile tale metafizice pe care nu le-ai susţinut absolut deloc, nici măcar prin nici cea mai mică tentativă de argument, sunt o absurditate, o aiureală, nişte bazaconii. Dacă vrei să existe un dialog normal cu mine sau cu oricare alt utilizator al site-ului, te rog să-ţi argumentezi afirmaţiile metafizice, în caz contrar o să le consider în continuare nişte aiureli, bazaconii, aberaţii, etc.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Până acum ţi-am tolerat derapajul de la subiect cu rugămintea să-ţi deschizi un subiect al tău despre metafizică şi să dezvolţi subiectul acolo, iar dacă vrei musai să renunţi la conversaţiile/dezbaterile pe scienţia, măcar să o faci cu capul sus şi pentru asta cred că ar trebui să explici şi să-ţi argumentezi teoriile metafizice nu doar să faci afirmaţii. Nu cred că vrea cineva să pleci, cu atât mai puţin cu capul jos, dar nici nu te ţine nimeni cu forţa, nu vrea nimeni moartea ezotericilor şi a metafizicienilor, după cum a zis şi AdiJapan e loc pt toţi sub soare, tot ce am vrea ar fi să-ţi argumentezi afirmaţiile.&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20814/teoretizate-demonstrate-posibile-diferente-personalitate-caracteristice-evolutionistilor-respectiv-creationistilor?show=24269#c24269</guid>
<pubDate>Sat, 13 Feb 2016 16:50:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Un bit și ceva</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22945/un-bit-si-ceva?show=23993#c23993</link>
<description>Să știți că mi-a trecut de multă vreme. Adică nu vă mai ”simpatizez”...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Să știți, de asemenea, că m-am gândit, înainte să postez, dacă îmi va sări cineva la beregată din cauză că am folosit acest concept prea pretențios pentru discuția de aici. Recunosc că am făcut-o oarecum gratuit, poate influențat o idee de referirile lui Puiu la biții de informație necesari codificării stării sistemului. Oricum, acum ceva vreme chiar am văzut niște documentare despre viața și activitatea lui Claude Shannon, cu noțiuni legate de teoria informației, entropie informațională, cuantificarea informației, din care nu am rămas cu mare lucru. Deci, da, recunosc din nou, probabil că a fost și o doză de pedanterie la mijloc...&lt;br /&gt;
Sper că asta așteptați de la mine și că nu mi-am călcat pe mândrie degeaba! :)</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22945/un-bit-si-ceva?show=23993#c23993</guid>
<pubDate>Fri, 01 Jan 2016 21:26:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Explicați, în opinia dvs., următoarea zicală:</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23249/explicati-in-opinia-dvs-urmatoarea-zicala</link>
<description>Zicala am auzit-o într-un film, dar mai puțin contează acest aspect. E așa (aproximativ - nu îmi amintesc exact cuvânt cu cuvânt-):&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;Într-o zi un tânăr a găsit un cal și toată lumea a spus că este norocos. Tânărul, călărind calul, a căzut și și-a rupt un picior și a trebuit să stea la pat; toată lumea a spus că este ghinionist. Nu peste mult timp a izbucnit un război și toți tineri au trebuit să meargă la război; cel cu piciorul rupt nu a mers deoarece nu a putut. Tinerii care însă au mers la război, au pierdut bătălia căzând în mâinile dușmanului (și au fost uciși). Tânărul cu piciorul rupt a scăpat și toată lumea care-l știa spus că e norocos.&amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci întâi tânărul a fost norocos că a găsit un cal, apoi ghinionist că și-a rupt un picior căzând de pe cal, iar pe urmă, din nou norocos, pentru că având piciorul rupt nu a mers la război și a rămas în viață.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ei, cum vine aceasta? Cum se poate adapta realității noastre (exceptând situația când așa ceva chiar s-ar fi putut întâmpla) această zicală?</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23249/explicati-in-opinia-dvs-urmatoarea-zicala</guid>
<pubDate>Mon, 18 May 2015 12:09:12 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Sunteti de acord cu vorbele de mai jos ale lui Arthur C. Clarke?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19018/sunteti-de-acord-cu-vorbele-de-mai-jos-ale-lui-arthur-c-clarke?show=19043#a19043</link>
<description>&lt;p&gt;
	Ai pus mai multe întrebări, iar ordinea nu e cea pe care aş fi preferat-o eu. O să încerc să ordonez răspunsurile în schimb.&lt;/p&gt;
&lt;ol&gt;
	&lt;li&gt;
		Nu cred că moralitatea ar fi putut evolua separt de religie, dar nu pentru că religia este deţinătoarea absolută a moralei, ci pentru că morala a fost integrată şi detrunată permanent în religie. Morala este însă într-o evoluţie permanentă, normală dealtfel, iar religia încearcă din răsputeri să nu fie. Sunt şi unlele norme care poate că ar fi putut sau chiar au evoluat separat, dar vorbim de toate, nu doar de unele.&lt;/li&gt;
	&lt;li&gt;
		Istoria umanităţii începe de fapt cu omul peşterilor, care a fost primul la care conştiinţa de sine s-a manifestat puternic şi e foarte posibil ca el să fi apelat la imaginaţie acolo unde nu avea răspunsuri. Şi n-aveând multe răspunsuri, este din nou posibil să fi imaginat fiinţe supranaturale faţă de care nutrea frică şi deci comportament specific. Iar comportamentul este foarte strâns legat de morală, aşadar eu unul sunt convins că a existat mereu o legătură între moralitate şi religie şi apoi de biserici, baza legăturii fiind lipsa de cunoaştere şi frica de necunoscut.&lt;/li&gt;
	&lt;li&gt;
		Fiind legată de comportament, normal că religiile, prin instrumentul pământesc - biserica, au modelat puternic principiile morale ale vremii, corelat (bineînţeles) cu interesele mai marilor acelor vremuri (la ei erau centralizate &quot;excepţiile&quot;).&lt;/li&gt;
	&lt;li&gt;
		Legile erau făcute de mai marii vremii, care în mare măsură erau dependenţi sau controlaţi de cler, aşadar legile erau clar influenţate şi sunt încă influenţate de clerici.&lt;/li&gt;
	&lt;li&gt;
		Religia conţine şi acum multe reguli morale corecte, multă vreme a fost principalul &quot;îndreptar&quot; moral, dar niciodată nu a fost singurul. Uită-te la tradiţiile locului, la multa înţelepciune populară prezentă în acestea şi la normele morale detaliate de ele. Sigur că majoritatea sunt îmbâcsite la greu de idei religioase, dar există fără doar şi poate o anume morală locală, care stabileşte comportamente specifice cu fiecare tradiţie, fară prea multă legătură cu religiile, dar &quot;jertfite&quot; acesteia. Clerul a profitat mereu de poziţia de autoritate în stat, de putere, să deturneze orice avea de a face cu morala şi cu sentimentele profunde ale omului, de bază (frica, bucuria, tristeţea, bucuria, îndestularea, lipsurile, iubirea, ura, duşmănia şi prietenia), sau legate de viaţa individului şi a comunităţii (naştere, moarte, orice sărbătoare, anotimpuri, evenimente planetare şi cosmice etc). Deturnează şi acum cu mult succes la majoritatea populaţiei, succesul fiind invers proporţional cu gradul de educare laică al populaţiei.&lt;/li&gt;
&lt;/ol&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Sunt convins că morala poate de acum să se desprindă definitiv şi total de ideile religioase, mai ales că normele morale promovate de religie se dovedesc mult în urma societăţii şi nevoilor ei de astăzi. Avem nevoie de ajustări profunde la nivelul noţiunilor de bază ale moralităţii (cum ar fi cea de &quot;liber arbitru&quot; de exemplu), iar apoi de o reaşezare a întregului de set de norme morale şi de comportament la nivelul individual şi al societăţii ca entitate.&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19018/sunteti-de-acord-cu-vorbele-de-mai-jos-ale-lui-arthur-c-clarke?show=19043#a19043</guid>
<pubDate>Sat, 20 Dec 2014 12:12:51 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce atunci când rostim două prenume alături de numele de familie apare o conotaţie negativă, o tentă ironică asociată persoanei în discuţie?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22416/atunci-cand-rostim-prenume-alaturi-numele-familie-apare-conotatie-negativa-tenta-ironica-asociata-persoanei-discutie</link>
<description>Am ajuns să mă întreb despre chestiunea aceasta încă dinainte de campania electorală tocmai încheiată în România.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În campanie am fost &amp;quot;bombardaţi&amp;quot; de numele principalilor doi candidaţi precedate deseori de ambele prenume.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În caz că sunteţi de acord cu ideea, ştiţi cumva unde îşi găseşte originile? Şi dacă fenomenul e unul valid (adică dacă rostind două prenume în faţa numelui de familie chiar se induce o tentă negativă asociată celui despre care se vorbeşte), de ce se petrece aşa ceva?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
P.S.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sper să nu interpreteze cineva în cheie politică întrebarea, mai ales că fenomenul s-a petrecut în cazul ambilor candidaţi. Nu mă interesează să citesc aici vreo opinie politică. Să ne limităm, deci, la filozofia manipulării, la limbaj si psihologia asociată lui.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22416/atunci-cand-rostim-prenume-alaturi-numele-familie-apare-conotatie-negativa-tenta-ironica-asociata-persoanei-discutie</guid>
<pubDate>Thu, 20 Nov 2014 14:43:30 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce isi aleg copii sa reprezinte personaje pozitive sau negative din povesti?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22176/de-ce-isi-aleg-copii-sa-reprezinte-personaje-pozitive-sau-negative-din-povesti</link>
<description>Cu ocazia serbarilor sau in general daca trebuie sa aleaga liberi un personaj pe care sa il interpreteze, copiii de 3-5 ani aleg personaje ”bune” sau ”rele”. De ce unii se identifica cu personajele negative, iar altii cu cele pozitive?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Are aceasta alegere vreo semnificatie privind personalitatea lor in viitor?</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22176/de-ce-isi-aleg-copii-sa-reprezinte-personaje-pozitive-sau-negative-din-povesti</guid>
<pubDate>Thu, 09 Oct 2014 19:18:34 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce inseamna dimensiunea temporala a organizarii noastre psihice?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22137/ce-inseamna-dimensiunea-temporala-a-organizarii-noastre-psihice</link>
<description></description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22137/ce-inseamna-dimensiunea-temporala-a-organizarii-noastre-psihice</guid>
<pubDate>Sat, 04 Oct 2014 12:08:53 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>În timpul unui seism de intensitate medie ce te trezeşte din somn, pe o scară de la 1 la 10, cum ţi-ai autoevalua teama de cutremure?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21653/in-timpul-unui-seism-de-intensitate-medie-ce-te-trezeste-din-somn-pe-scara-de-la-la-10-cum-ti-ai-autoevalua-teama-cutremure</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	1 - ar fi nivelul minim, nesemnificativ, abia perceptibil de teamă, iar 10 nivelul maxim de teamă când pulsul creşte exagerat de mult, inima bate de parcă vrea să iasă din piept, iar corpul &quot;îngheţă&quot; de frică.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	E bine să avem clădiri rezistente pentru a ne simţi în siguranţă, dar cred că ar fi bine să lucrăm şi latura psihologică, să căutăm şi să găsim ceva metode prin care să diminuăm această teamă de cutremure.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Aştept propunerile voastre în ceea ce priveşte metoda/tehnica/atitudinea cu care voi abordaţi şi ţineţi sub control teama de cutremure.&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21653/in-timpul-unui-seism-de-intensitate-medie-ce-te-trezeste-din-somn-pe-scara-de-la-la-10-cum-ti-ai-autoevalua-teama-cutremure</guid>
<pubDate>Fri, 12 Sep 2014 11:49:56 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce ne învaţă &quot;plimbarea&quot; de duminică a jurnaliştilor şi simpatizanţilor Antena 3?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21168/ce-ne-invata-plimbarea-de-duminica-a-jurnalistilor-si-simpatizantilor-antena-3</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Cum nu am afinităţi politice şi oricum acest forum este dedicat ştiinţei, nu vă propun o discuţie pasională cu accente politice, ci mai degrabă o discuţie care să aibă ca ţintă omul, natura umană, puterea dezinformării, rolul presei în secolul al XXI-lea.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Ca să înţelegeţi mai bine despre ce vorbesc, vă spun care sunt concluzile mele după toată această parodie pusă în scenă de jurnaliştii de la Antena3 după condamnarea şi încarcerarea lui Dan Voiculescu:&lt;br&gt;
	- dacă vă întrebaţi cum e posibil să subjugi un popor ca cel german, japonez, chinez etc prin propagandă, uitaţi-vă la cât de uşor jurnalişti externi Antenei 3, politicieni lăcrămoşi (o am în faţa ochilor pe Ecaterina Andronescu) şi persoane diverse au aderat la o cauză inexistentă: &lt;em&gt;confiscarea libertăţii presei&lt;/em&gt;. O temă inexistentă stârneşte pasiuni, strânge oameni care sunt revoltaţi şi vor &quot;sânge&quot;. Să nu uităm că atunci când citim prin cărţile de istorie ne minunăm despre incapacitatea înaintaşilor de a fi prostiţi de diverse personalităţi &quot;carismatice&quot;, cum sunt numiţi sceleraţi ca Hitler, Mussolini etc.&lt;br&gt;
	- manipularea se face prin inventarea unor ameniţări care nu există (&lt;em&gt;atac la liberatea presei&lt;/em&gt;), ignorarea completă a unui discurs coerent - bazat pe fapte, evitarea întrebărilor fireşti într-o atare situaţie, atragerea de apărători cu mintea rătăcită, ascunderea completă a subiectului (adică, un infractor, conform deciziei instanţei, a fost condamnat, iar partea din averea sa va fi confiscată,&amp;nbsp; pentru a se recupera daunele).&lt;br&gt;
	- ridicolul şi-a atins culmea, după mine, când implicată în &quot;plimbare&quot; a fost inclusiv o mamă a unui tânăr mort la Revoluţie. Nu se presupune că revoluţia a fost împotriva regimului comunist, a celor care confiscaseră România înainte de revoluţie, ca Dan Voiculescu, membru al nomenclaturii?&lt;br&gt;
	- oamenii sunt mai creduli decât avem tendinţa să credem. Pur şi simplu un procent nedeterminat, dar semnificativ de membri ai speciei umane nu au capacitatea minimă intelectuală pentru a discerne cea mai grosolană mistificare de realitate. Practic ori aberaţie, dacă este susţinută o vreme, va strânge adepţii ei. Aşa stând lucrurile, înţelegem de ce istoria poate primi orice curs dorit de oameni cu mijloace de propagandă la îndemână.&lt;br&gt;
	- jurnaliştii s-au grupat, în cea mai mare parte, în mici grupări de gherilă mediatică, primind ori identificănd constant ţinte, pe care le execută cât timp este nevoie. Nu se mai ţine defel la aparenţa idependenţei, iar informaţia a dispărut printre mesaje măsluite, sortite dezinformării şi manipulării.&lt;br&gt;
	- &quot;plimbarea&quot;, deşi ilegală, a atras structurile statului, ca jandarmeria, dar şi nu parchetul, care ar avea rolul lui în instigările de revoltă ale unor aşa-zişi jurnalişti. Dar se consideră probabil că s-a atins o anumită limită: nu mai poţi continua să impui legea după ce l-ai arestat pe Dan Voiculescu.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Una peste alta, pentru mine acest episod a fost unul suprarealist. Mi s-a părut că a depăşit cu multe nivelul de aberaţii pe care suntem obişnuiţi să-l receptăm în fiecare zi dacă privind la B1, Antena3, RomâniaTV şi Realitatea.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Voi ce opinie aveţi?&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	PS. V-aş fi recunoscător dacă nu v-aţi etala simpatiile politice. Nu veţi convinge pe nimeni, cu certitudine, să treacă în barca cealaltă.&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21168/ce-ne-invata-plimbarea-de-duminica-a-jurnalistilor-si-simpatizantilor-antena-3</guid>
<pubDate>Tue, 12 Aug 2014 11:48:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce ordine a naşterilor este mai probabilă într-o maternitate: FFFFFF ori BFBBFB? De ce?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21106/ce-ordine-a-nasterilor-este-mai-probabila-intr-o-maternitate-ffffff-ori-bfbbfb-de-ce</link>
<description>Desigur, F vine de la fată, iar B de la băiat.</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21106/ce-ordine-a-nasterilor-este-mai-probabila-intr-o-maternitate-ffffff-ori-bfbbfb-de-ce</guid>
<pubDate>Thu, 31 Jul 2014 19:45:09 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cât de rău poate fi răul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20576/cat-de-rau-poate-fi-raul</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Sunt curios cine poate imagina cel mai rău, mai odios şi mai monstruos scenariu la care cineva ar putea fi supus. Până unde poate merge imaginaţia omului când vine vorba de abuzuri? Probabil sună puţin ciudat, probabil este ciudat, dar mi-a venit ideea asta creaţă în momentul în care mi-am dat seama că eu nu pot imagina scenarii mai rele şi mai groteşti decât abuzurile fizice, violurile şi crimele sângeroase, ceea ce se şi întâmplă zilnic în frumoasa societate. Ar putea exista forme de abuz mai mari decât acestea? Când vine vorba de un scenariu pozitiv, mă duce mintea să imaginez un scenariu ideal, dar când vine vorba de ceva negativ neuronii mei refuză categoric să producă astfel de scenarii. Ar putea exista ceva mai rău decât ororile trecutului? Se bagă cineva pentru titlul de cel mai diabolic scenariu?&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20576/cat-de-rau-poate-fi-raul</guid>
<pubDate>Sat, 31 May 2014 20:55:29 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>