<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Activitate recenta in Medicina - Sanatate</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/activity/medicina-sanatate</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Comentariu editat: Sunteti pentru vaccinarea obligatorie anti-Covid?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26854/sunteti-pentru-vaccinarea-obligatorie-anti-covid?show=26862#c26862</link>
<description>Este evident ca este un test, dar deplin constient caci populatia este prea numeroasa si majoritar formata din analfabeti functionali. De altfel am auzit ca si dl Gates pledeaza pentru scaderea populatiei si de aceea probabil ca a intrat in industria farmceutica si cumpara la greu pamant.;)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Populatia ar scadea rapid daca fiecare pereche nu ar mai crede ca merita sa dea umanitatii mai mult de o singura progenitura in genere candidata &amp;nbsp;si aceia la analfabetismul functional. :)</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26854/sunteti-pentru-vaccinarea-obligatorie-anti-covid?show=26862#c26862</guid>
<pubDate>Tue, 17 Aug 2021 02:10:17 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Despre (foarte) scurta istorie a spălatului pe mâini...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26592/despre-foarte-scurta-istorie-a-spalatului-pe-maini?show=26593#c26593</link>
<description>Superb! Și șocant în același timp. Dar așa avansează cunoașterea: la un moment dat ne prindem care e legătura de cauzalitate dintre lucruri și devenim capabili să evităm tot mai multe probleme.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Iar întrebarea evidentă care îți vine în minte după ce afli că pînă surprinzător de recent medicii nu știau de microbi și deci nu luau măsuri împotriva lor e următoarea: oare cîte lucruri nu știm azi și ne-ar prinde foarte bine să le știm? Azi întrebăm stupefiați: „Poftim?! Medicii nu se spălau pe mîini între o autopsie și o naștere?!” Dar oare oamenii din viitor ce se vor întreba stupefiați despre noi?...</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26592/despre-foarte-scurta-istorie-a-spalatului-pe-maini?show=26593#c26593</guid>
<pubDate>Tue, 04 Aug 2020 00:43:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Când folosești adaptorul de priza la tensiometre medicale, acestea trebuie să aibă bateriile in ele?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26406/cand-folosesti-adaptorul-de-priza-la-tensiometre-medicale-acestea-trebuie-sa-aiba-bateriile-in-ele?show=26407#c26407</link>
<description>Are baterii sau acumulatori reincarcabili?</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26406/cand-folosesti-adaptorul-de-priza-la-tensiometre-medicale-acestea-trebuie-sa-aiba-bateriile-in-ele?show=26407#c26407</guid>
<pubDate>Mon, 11 Nov 2019 18:14:56 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Munca în schimbul de noapte afectează sănătatea? Cum?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26143/munca-in-schimbul-de-noapte-afecteaza-sanatatea-cum?show=26148#c26148</link>
<description>&lt;p&gt;Ok. Suna putin &#039;periculos&#039; sa nu dormi noaptea desi nu vad un raspuns stiintific. Din explicatii reiese ca, al nostru uman corp, are o legatura cu Luna si/sau Soarele atat de puternica incat poate &#039;realiza&#039; cand e noapte si zi, ba mai mult, e &#039;setat&#039; sa doarma atunci cand se afla pe partea cealalta a planetei fata de Soare (noapte).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Incerc sa inteleg legatura asta pentru ca eu m-am obisnuit sa dorm de pe la 3-4 dimineata (noapte pentru mine) pana pe la 1-2 dupa masa. Si fac asta de vreo 10-15 ani si nu sunt nici obosit si nici lipsit de energie si nici ca am vreo problema medicala. Nu e o dovada, ci doar am prezentat propria mea situatie legata de subiect.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Inca ceva : daca am creste o fiinta umana in complet-intuneric, si-ar dezvolta o regularitate in orele de somn similara cu orele asa zis &#039;normale&#039;? Stiu ca prin 60-70 un baiat francez a incercat asta intr-o pestera si, desi stiu ca orele de somn si le-a pastrat regulate, nu stiu daca se sincroniza cu .....Soarele-Luna (!?).&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26143/munca-in-schimbul-de-noapte-afecteaza-sanatatea-cum?show=26148#c26148</guid>
<pubDate>Mon, 12 Mar 2018 16:04:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: De ce sangerez cand am scaun dimineața?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26022/de-ce-sangerez-cand-am-scaun-dimineata?show=26023#a26023</link>
<description>Sângerarea care însoțește scaunul se poate prezenta sub mai multe forme:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
- scaun închis la culoare cu sânge complet digerat, se numește melenă și originea hemoragiei este undeva pe traiectul tubului digestiv superior (esofag, stomac sau duoden). Nu se mai observă sânge roșu ci doar scaun moale &amp;quot;negru ca păcura&amp;quot; și se numește hemoragie digestivă superioară.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
- scaun amestecat cu sânge proaspăt, denumit hematochezie, locul hemoragiei e undeva la nivelul jejunului, ileonulului, colonului sau rectului &amp;nbsp;= hemoragie digestivă inferioară. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru fiecare se recomandă investigație endoscopică superioară sau inferioară, dupa cum arată sangele din scaun.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Gradul de digestie și autoliză a sângelui care însoțește scaunul depinde de locul sangerarii dar și de debitul pierderii de sânge, astfel că o hemoragie digestivă superioară masivă se poate prezenta cu amestec de sânge lizat si sânge proaspăt. În același fel se poate prezenta o hemoragie intermitentă, cu flux diminuat, cu originea în tractul digestiv inferior. &amp;nbsp;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
- sângele proaspăt care &amp;quot;coafează&amp;quot; scaunul la finalul defecației (se poate folosi hematochezie sau rectoragie) are de obicei originea în rect și este cauzată de leziuni ale mucoasei rectale, cum sunt: hemoroizi, fisuri anale, polipi inflamatori, ulcerații ale mucoasei din recto-colita ulcero-hemoragică sau boala Crohn.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hematochezia se suprapune parțial cu termenul de rectoragie cu diferența ca rectoragia presupune pierderea anală de sange și între defecații.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă sângerarea e însoțită si de tulburări de tranzit intestinal semnificative, mai frecvent constipatie, sau debacluri diareice dupa episoade de constipatie, atunci se ridica suspiciunea unui obstacol- tumora care obstrueaza partial lumenul intestinal. Sunt si afectiuni benigne care pe langa pierderea de sange prin scaun se insotesc de tulburari de tranzit intestinal: bolile inflamatorii intestinale de tipul bolii Crohn si recto-colitei ulcero-hemoragice &amp;nbsp;(colita ulcerativa in terminologie anglo-saxona), diverticuloza (portiuni dilatate ale unui segment de tub digestiv unde stagneaza continut intestinal care in prezenta unei flore bacteriene intestinale dezechilibrate poate duce la inflamatie simpla, ulceratie si pana la perforarea peretelui intestinal), angiodisplazia (sunt vase de sange cu densitate mult crescuta fata de normal, dilatate, localizate de obicei in submucoasa unei portiuni de segment digestiv, cauza exacta a aparitiei e inca la stadiul de teorii nedemonstrate).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
La toate varstele cauzele cele mai frecvente de sangerare prin scaun sunt benigne (hemoroizi, polipi, fisuri, diverticuloza, angiodisplazie, boala Crohn, recto-colita ulcero-hemoragica) insa dupa 50-60 de ani apare si cancerul de colon si rect (primul semn poate fi pierderea de sange prin scaun) care la varste tinere este extrem de rar.</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26022/de-ce-sangerez-cand-am-scaun-dimineata?show=26023#a26023</guid>
<pubDate>Sun, 25 Feb 2018 18:33:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce părere aveți de știrea recentă cu mistrețul radioactiv?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25908/ce-parere-aveti-de-stirea-recenta-cu-mistretul-radioactiv</link>
<description>Poate până veți citi întrebarea, lucrurile se vor fi lămurit, but anyway...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cum vă sună știrea? Și, presupunând că ar fi așa, cum să depisteze o DSV așa ceva? E de rutină o așa analiză? Și cum se face?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Eu sunt uluit de faptul că toate marile site-uri de știri au publicat povestea fără a veni cu vreo explicație cât de cât serioasă...</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25908/ce-parere-aveti-de-stirea-recenta-cu-mistretul-radioactiv</guid>
<pubDate>Thu, 21 Dec 2017 16:54:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Vreau sa imi donez toate organele interne pentru a salva alte vieti.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16845/vreau-sa-imi-donez-toate-organele-interne-pentru-a-salva-alte-vieti?show=25876#c25876</link>
<description>Vreau sa donez organele mele</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16845/vreau-sa-imi-donez-toate-organele-interne-pentru-a-salva-alte-vieti?show=25876#c25876</guid>
<pubDate>Sat, 16 Dec 2017 00:25:56 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care sunt cauzele accidentului vascular celebral in uter la o sarcina avansata de 32 de saptamani?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25865/care-sunt-cauzele-accidentului-vascular-celebral-in-uter-la-o-sarcina-avansata-de-32-de-saptamani</link>
<description></description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25865/care-sunt-cauzele-accidentului-vascular-celebral-in-uter-la-o-sarcina-avansata-de-32-de-saptamani</guid>
<pubDate>Tue, 12 Dec 2017 21:33:00 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Am hemoroizi externi si acum iese ceva din unul, ceva negru. Ce poate fi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25655/am-hemoroizi-externi-si-acum-iese-ceva-din-unul-ceva-negru-ce-poate-fi</link>
<description></description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25655/am-hemoroizi-externi-si-acum-iese-ceva-din-unul-ceva-negru-ce-poate-fi</guid>
<pubDate>Wed, 16 Aug 2017 16:45:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce se întâmplă în organism când te dor călcâiele și spatele?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25348/ce-se-intampla-in-organism-cand-te-dor-calcaiele-si-spatele</link>
<description></description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25348/ce-se-intampla-in-organism-cand-te-dor-calcaiele-si-spatele</guid>
<pubDate>Fri, 05 May 2017 19:57:23 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Exista populatii vegetariene? Daca da, ce implicatii are acest aspect dpdv al sanatatii respectivelor populatii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24704/exista-populatii-vegetariene-daca-da-ce-implicatii-are-acest-aspect-dpdv-al-sanatatii-respectivelor-populatii?show=24734#a24734</link>
<description>In india din motive religioase aprox. 30% sunt vegetarieni. Vegetarianismul daca este planificat stiintific aduce beneficii sanatatii, in caz contrar, o dieta vegetariana putin variata poate fi daunatoare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Problema stabilirii alimentului natural la om da multe batai de cap. Inaintea descoperirii focului, mancarea naturala a umanoizilor erau vegetale si carne cruda, deci mancare gatita ar trebui sa fie antinaturala, dar tinand cont ca o folosim de mult timp este posibil sa ne fi adaptat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In perioada imediat urmatoare oamenii au fost culegatori si vanatori, nu cunoaste bine proportiile. Stim sigur ca stramosii mancau si hoituri dovada ca in stomac ave acid clorhidric pentru neutralizarea bacteriilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deasemenea omul primitiv era canibal, dar aceasta practica poate imbolnavi meseanul de o boala asemanatoare cu a vacii nebune (care si ea la randul ei era provocata de nutret cu resturi de carne de vaca, de ex. ugerul nu se poate vinde dar era macinat si refolosit in nutret) , boala numita prin papua noua guniee, &amp;nbsp;Kuru (cand prin anii 50 unele triburi mai mancau carne de om, azi o fac exceptional). Majoritatea pamantenilor avem unele mutatii genetice care ne protejeaza de boala in caz de mancam carne de om, una din mutatii este M129V.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acum 10 000 &amp;nbsp;de ani omul a descoperit agricultura, si dieata lui s-a schimbad din temelii, fata de vanatori, devenind mult mai putin diversificata, cum este relativ noua inca avem intoleranta la gluten si lapte.(omul vanator nu folosea laptele si nu-l putea digera de adult, in ziua de azi avem mutatii care ne ajuta in acest sens)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Noile descoperiri geografice au facut schimbari radicale in mancare, aztecii aveau doar (curcanul si o specie de caine ca animale domestice comestibile). Iar noi europenii am adus la noi (rosiile, cartoful,porumbul, cacao,floarea soarelui, ananas,vanilie, dovleac,ardei,fasole, salcam, curcanul ) deci, Stefan cel Mare n-a mancat: mamaliga, salata de rosii sau fasole :)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Europenii au dus in america (grau,orez, masline, struguri,banane,gutui, mere, morcovi, animale dosmestice etc)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In epoca moderna inca odata am schimbat radical dieta, unele detalii in bine iar altele in rau.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
(alte observatii sunt, ca omul a folosit 100 000 ani diverse droguri naturale, timp suficient ca sa avem o anumita adaptare la ele, ba chiar nevoie psihologica de ele, dar tema nu este suficient studiata)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asezarile faimoase care sunt longeve (japonia, italia, pakistan este posibil sa aibe un stramos comun longev sau ceva in dieta) unicii care nu sunt genetic dotati dar traiesc mult sunt cei din orasul Lomalinda USA, (sunt multi vegetarieni, nefumatori, nu alcool, ceva sport si medicina avansata, oricum EEUU este campioana in cercetare medicala, iar doctorii au salarii mult mai mari decat in europa occidentala, cea ce face sa mentina specialisti de calitate in sistem)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu este de uitat dieta mediterana, bogata in: peste, ulei de masline, si alimente cu fibra (naut, linte etc) Spania are a doua speranta de viata din lume dupa Japonia. (japonia ar avea totusi o speranta de viata si mai mare , datorita medicinei avansate, dar are inca un numar de fumator mare, pentru o tara dezvoltata)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca vrei o viata putin mai lunga , incearca o meserie libera unde sa fii propriul sef, se stie ca la primate, gorila sefa traieste mai mult, datorita unor hormoni diferiti care se genereaza intre sef si subalterni si afecteaza inima indivizilor de rang inferior.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Alt studiu nou, spune ca statistic persoanele care lucreaza in picioare au un deterior genetic (telomeri) mai mic chiar decat cei care fac sport. Studiul nu explica care ar fi mecanismul, dar trebuie luat in seama.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
O zi buna !</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24704/exista-populatii-vegetariene-daca-da-ce-implicatii-are-acest-aspect-dpdv-al-sanatatii-respectivelor-populatii?show=24734#a24734</guid>
<pubDate>Sat, 14 May 2016 13:31:15 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: O mica umflatura a gatului in partea stanga jos. Ce poate fi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24631/o-mica-umflatura-a-gatului-in-partea-stanga-jos-ce-poate-fi?show=24632#a24632</link>
<description>Buna ziua,&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ati putea incepe prin a va consulta medicul de familie avand in vedere persistenta acestei &amp;quot;umflaturi&amp;quot; pentru a exclude o eventuala adenopatie (inflamare a unui ganglion limfatic).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aparitia &amp;quot;umflaturii&amp;quot; in timpul anotimpului de iarna ar putea fi corelata cu o infectie, dar persistenta acesteia din urma ar trebui sa fie acompaniata de noi semne si simptome.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In mod normal muschii nu sunt asimetrici si nici nu iau nastere din senin.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sanatate!</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24631/o-mica-umflatura-a-gatului-in-partea-stanga-jos-ce-poate-fi?show=24632#a24632</guid>
<pubDate>Fri, 08 Apr 2016 12:42:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Pot dona inima?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21716/pot-dona-inima?show=24374#a24374</link>
<description>Vreau sa donez si eu inima va rog contactatima</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21716/pot-dona-inima?show=24374#a24374</guid>
<pubDate>Wed, 02 Mar 2016 10:53:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Ce site-uri cu articole medicale gratuite cunoasteti?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22607/ce-site-uri-cu-articole-medicale-gratuite-cunoasteti?show=22611#a22611</link>
<description>&lt;p&gt;Va referiti la articole care din momentul publicarii sunt gratuite sau articole pentru care in mod normal se percepe o taxa si ulterior devin gratuite?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Pe site-ul PubMed aveti posibilitatea de a afisa numai articolele care sunt gratuite pentru consultare. (optiunea &lt;strong&gt;Free full text&lt;/strong&gt; din partea stanga a meniului, din dreptul &lt;strong&gt;Text availability&lt;/strong&gt;). Sunt suficient de multe. Depinde de domeniul care va intereseaza.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Exista numeroase jurnale de medicina care pun la dispozitie articolele gratuit dupa aproximativ 12 luni de la publicare. La urmatoarea &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.freemedicaljournals.com/&quot;&gt;adresa&lt;/a&gt; gasiti o lista cu astfel de jurnale. Din pacate, nu exista posibilitatea de a cauta dupa cuvinte cheie pe acest site astfel incat va trebui consultat fiecare jurnal in parte si facuta cautarea dupa cuvinte cheie pe site-ul jurnalului respectiv.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.ahajournals.org/&quot;&gt;Jurnalele AHA&lt;/a&gt; pun la dispozitie gratuit o mare parte din articole, guidelines-urile lor fiind de referinta in intreaga lume.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;O alta optiune ar fi accesarea PubMed sau direct a articolelor pe site-ul de origine&amp;nbsp;prin intermediul unui serviciu pus la dispozitie de un centru universitar, o biblioteca publica.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Depinde ce subiect va intereseaza. Daca aveti nevoie de un anume articol, imi puteti trimite link-ul si pot verifica daca am acces la respectivul articol prin intermediul institutiei la care sunt afiliat.&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22607/ce-site-uri-cu-articole-medicale-gratuite-cunoasteti?show=22611#a22611</guid>
<pubDate>Tue, 12 Jan 2016 21:47:34 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce tremur dupa ce beau cafea?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23503/de-ce-tremur-dupa-ce-beau-cafea?show=23521#a23521</link>
<description>&lt;p&gt;Asa cum am scris in &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.scientia.ro/qa/894/ce-produce-acel-tremur-al-mainilor-atunci-cand-bem-cafea-un-pic-in-exces?show=907#a907&quot;&gt;precendul raspuns&lt;/a&gt;, cafeaua este un stimulent al sistemului nervos central putand determina un tremor al mainilor sau al intregului corp.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Exista mai multi factori care ar putea influenta aceste tremuraturi inconstante:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-depinde cat de concentrata este cafeaua si cantitatea pe care o consumati (ati incercat sa consumati cafea decafeinizata si sa vedeti daca tremorul persista?)&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-sunteti deja agitata, stresata, nervoasa atunci cand consumul de cafea este insotit de tremuraturi?&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-aceste crize apar intr-un anumit&amp;nbsp;moment al&amp;nbsp;zilei?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-sunteti fumatoare?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-crizele sunt precedate de o noapte cu o durata redusa a somnului?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-luati anticonceptionale sau alte medicamente?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-tremorul este insotit si de furnicaturi la nivelul membrelor?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Cel mai simplu mod de a scapa de aceste tremuraturi este sa renuntati la cafea si sa observati daca apar in lipsa consumului de cafea. Daca este cazul, va recomand sa consultati un medic (internist sau&amp;nbsp;neurolog). Daca tremorul apar numai in legatura cu consumul de cafea, incercati sa tineti un jurnal in care sa descrieti crizele si factorii care ar putea influenta criza respectiva, asa cum am scris mai sus, pentru a invata cum sa preveniti crizele.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23503/de-ce-tremur-dupa-ce-beau-cafea?show=23521#a23521</guid>
<pubDate>Sun, 30 Aug 2015 15:24:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Richard Dawkins despre dilutia homeopatica... Ceva de obiectat?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22476/richard-dawkins-despre-dilutia-homeopatica-ceva-de-obiectat?show=22818#c22818</link>
<description>Hai să presupunem că apa are memorie. De aici nu rezultă nicicum că homeopatia funcționează.</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22476/richard-dawkins-despre-dilutia-homeopatica-ceva-de-obiectat?show=22818#c22818</guid>
<pubDate>Thu, 29 Jan 2015 09:47:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Ce semnifică &quot;6CH.........0,5 mg&quot; atunci când e vorba despre conţinutul de o anumită substanţă al unui medicament homeopat?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17403/ce-semnifica-6ch-0-5-mg-atunci-cand-e-vorba-despre-continutul-de-o-anumita-substanta-al-unui-medicament-homeopat?show=17412#a17412</link>
<description>&lt;div&gt;
	Salut !&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	E duminica, va invit sa ne amuzam (sau sa ne scandalizam) ! Am consultat fugar 2 site-uri de profil (homeo si homeopatie), in pagini semnate de medici cu &quot;specializare in homeopatie&quot; - DA, in Romania este o disciplina medicala recunoscuta legal.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	- Intai am aflat ca &quot;preparatele homeopatice&quot; au origine vegetala, animala sau minerala. Suna destul de inofensiv, dar cand trecem la detalii, plonjam direct in Evul Mediu !&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Sa vedem cateva exemple: albine, furnici sau alte insecte macinate, venin de la diverse reptile sau insecte, cerneala de sepie, ciuperci, saruri, metale, hormoni, alti compusi organici sau minerali, etc. Pana aici e bine - avand in vedere dilutiile, dar mai urmeaza, citez selectiv: &lt;span style=&quot;color:#ff0000;&quot;&gt;s&lt;span style=&quot;font-family: Verdana, Georgia, sans-serif; line-height: 18px; text-align: justify;&quot;&gt;eruri, vaccinuri, toxine, anatoxine, virusuri,&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Verdana, Georgia, sans-serif; line-height: 18px; text-align: justify;&quot;&gt;&amp;nbsp;secreţii sau excreţii patologice; Psorinum, obţinut din lizatele serozitatilor leziunilor de scabie, &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Verdana, Georgia, sans-serif; line-height: 18px; text-align: justify;&quot;&gt;culturi microbiene pure, Colibacillinum, lizate obţinute din culturile de Escherichia coli, a&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Verdana, Georgia, sans-serif; line-height: 18px; text-align: justify;&quot;&gt;utoizoterapeutice obţinute din prelevatele biologice ale bolnavului şi destinate folosirii sale exclusive (urină, puroi, expectoraţii...),&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Verdana, Georgia, sans-serif; line-height: 18px; text-align: justify;&quot;&gt;heteroizoterapeutice obţinute din alergene: polen, păr de pisică, praful de casă, acarieni, ţigări...&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	2. Apoi am aflat ca CH= dilutie centesimala hahnemanianna, dupa numele vraciului care a inventat procedeul in secolul XVIII (!!!). Intr-adevar, cum ziceau si colegii, CH1 este prima dilutie centesimala (a unui extract cu ce concentratie ?), CH2 a doua dilutie, etc. Comedia este ca specialistii ne asigura ca dilutiile mari sunt mult mai puternice decat cele mici, fiind utilizate inclusiv concentratii de 100.000 CH !&lt;img alt=&quot;surprise&quot; height=&quot;20&quot; src=&quot;http://www.scientia.ro/qa/qa-plugin/wysiwyg-editor/plugins/smiley/images/omg_smile.gif&quot; title=&quot;surprise&quot; width=&quot;20&quot;&gt;. Iar cu cat dilutia este mai mare, frecventa administrarii este mai scazuta, de pilda o data pe luna !!!&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Daca nici asta nu este definitia excrocheriei ...&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	3. Privind intrebarea lui Gogu, desigur, 0,5 mg este cantitatea &quot;substantei active&quot; ultra-extra-super-hiperdiluate dintr-un comprimat.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	PS: Iar la final, doctorul ne asigura:&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(119, 119, 119); font-family: Verdana, Georgia, sans-serif; line-height: 18px; text-align: justify;&quot;&gt;Pe de altă parte, priza de medicamente homeopatice nu este incompatibilă cu alte medicamente, în special alopate, acţiunea lor nesituându-se la acelaşi nivel, dar permiţând adesea o sinergie terapeutică.&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17403/ce-semnifica-6ch-0-5-mg-atunci-cand-e-vorba-despre-continutul-de-o-anumita-substanta-al-unui-medicament-homeopat?show=17412#a17412</guid>
<pubDate>Sat, 20 Dec 2014 12:20:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Avort medicamentos.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22446/avort-medicamentos?show=22470#a22470</link>
<description>&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif;&quot;&gt;Methotrexatul nu prea se mai foloseste in prezent pentru a induce avort in sarcinile normale intrucat exista alternative cu mai putine efecte adverse. Avortul medicamentos poate fi utilizat, in principiu, pana la 9 saptamani de gestatie, iar cuplurile care decid pentru avort iau aceasta decizie, in principiu, destul de tarziu, in speranta ca nu este vorba despre o sarcina, ci doar de un ciclu intarziat. Presupun ca ati citit faptul ca intreruperea sarcinii pe baza de Methotrexat presupune mai multe controluri la medic dupa administrarea medicamentului pentru a se asigura de intreruperea completa a sarcinii, iar, de obicei, persoanele care adopta o astfel de metoda de avort, doresc sa scape cat mai repede de produsul de conceptie.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif;&quot;&gt;Pe de alta parte, exista complicatii deloc de neglijat in cazul avortului pe baza de medicamente:&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:12px;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;line-height: 16.2508792877197px; text-align: justify;&quot;&gt;- o expulzie incompletă care să necesite un tratament complementar, adica chirurgical;&lt;/span&gt;&lt;br style=&quot;color: rgb(61, 37, 24); font-family: Georgia, &#039;Times New Roman&#039;, Times, serif; font-size: 14px; line-height: 16.2508792877197px; text-align: justify; background-color: rgb(5, 58, 102);&quot;&gt;
	&lt;span style=&quot;line-height: 16.2508792877197px; text-align: justify;&quot;&gt;- în comparaţie cu metoda chirurgicală, întreruperea de sarcină medicamentoasă induce pierderi de sânge mai importante şi de o durată mai mare (7-12 zile, excepţional 1 lună), cât şi dureri pelviene mult mai intense;&lt;/span&gt;&lt;br style=&quot;color: rgb(61, 37, 24); font-family: Georgia, &#039;Times New Roman&#039;, Times, serif; font-size: 14px; line-height: 16.2508792877197px; text-align: justify; background-color: rgb(5, 58, 102);&quot;&gt;
	&lt;span style=&quot;line-height: 16.2508792877197px; text-align: justify;&quot;&gt;- complicaţii infecţioase, rare, dar severe.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Mai mult, exista si anumite contraindicatii cu privire la realizarea unui avort medicamentos: alergie la unul dintre medicamente, tulburari de coagulare, anemie, tratament cu corticosteroizi, sarcina extrauterina (intrucat medicamentul nu este intotdeauna eficient).&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Decizia pentru metoda chirurgicala sau cea medicamentoasa se ia de comun acord cu pacienta si nu este impusa acesteia (cel putin asa se procedeaza in tarile civilizate).&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;font-family: arial, helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://www.scientia.ro/blog-sergiu-vijiala/5172-avortul-medicamentos-si-avortul-chirurgical.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.scientia.ro/blog-sergiu-vijiala/5172-avortul-medicamentos-si-avortul-chirurgical.html&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.acog.org/Resources_And_Publications/Practice_Bulletins/Committee_on_Practice_Bulletins_Gynecology/Medical_Management_of_First-Trimester_Abortion&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.acog.org/Resources_And_Publications/Practice_Bulletins/Committee_on_Practice_Bulletins_Gynecology/Medical_Management_of_First-Trimester_Abortion&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22446/avort-medicamentos?show=22470#a22470</guid>
<pubDate>Fri, 28 Nov 2014 12:23:21 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Hidrogen citrat de potasiu şi sodiu</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21784/hidrogen-citrat-de-potasiu-si-sodiu?show=21908#a21908</link>
<description>&lt;div&gt;
	Există mai multe tipuri de calculi urinari (pietre) care dau naștere unei crize nefretice (criza dureroasă generată de migrarea unui calcul pe traiectul urinar) și unei litiaze renale (pietre la rinichi).&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Calculii renali sunt depozite minerale cristaline ce se formează în rinichi. Alături de concentrația crescută de ioni în urină, scăderea volumului și pH-ului urinei precum și reducerea nivelului substanțelor care inhibă în mod natural formarea calculilor (citrat, magneziu, mucoproteinele Tamm-Horsfall, bikunin) reprezintă factori favorizanți pentru dezvoltarea urolitiazei.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Compoziția calculului depinde de tipul substanțelor prezente în exces. Poate fi vorba de o singură substanță chimică sau de compuși diferiți dispuși în mai multe straturi (compoziția centrului poate fi complet diferită de aceea a straturilor periferice).&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	În majoritatea cazurilor (95-97% din cazuri) calculii renali au în compoziția lor următorii compuși chimici: oxalat de calciu; fosfat de calciu; acid uric; struvit (fosfat amoniaco-magnezian): calculi asociați cu o infecție bacteriană. Aproximativ 75% dintre calculi conțin calciu.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Suprasaturarea urinei reprezintă cauza cea mai probabilă a calculior de acid uric și cistină însă calculii ce conțin calciu pot avea o etiologie mai complexă.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Hipocitraturia (o cantitate mică de citrat în urină) este un factor de risc pentru formarea pietrelor (calculilor) la rinichi întrucât citratul inhibă cristalizarea sărurilor de Ca. Citratul reprezintă anionul disociat al acidului citric, un acid slab care este ingerat prin alimentație și care este produc în interiorul organismului în cadrul ciclului acidului tricarboxilic.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Citratul are mai multe roluri în mecanismul formării pietrelor urinare. În primul rând se leagă de ionii de calciu din urină reducând activitatea ionilor de Ca ceea ce va duce la o scădere a supersaturarii fosfatului de Ca și a oxalatului de Ca. Citratul are un efect inhibitor direct asupra cristalizării și precipitării sărurilor de Ca. Citratul crește activitatea macromoleculelor urinare de a inhiba agregarea oxalatului de Ca și reduce expresia osteopontinei urinare care este un element important al matricei proteice de la nivelul pietrelor urinare. Excreția citratului urinar poate crește pH-ul urinar care este un factor în cristalizarea acidului uric și formarea &amp;nbsp;calculilor de acid uric precum și formarea complexului Ca-citrat-fosfat.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Un consum crescut de carne crește excreția urinară de Ca, oxalat și acid uric și scade pH-ul urinar. Folosirea unor diete bogate în proteine și sărace în carbohidrați, cu rolul de a scădea în greutate, crește riscul de formare a calculilor urinari întrucât aceste diete scad citratul urinar și&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	nivelul pH-ului crescând nivelurile de Na și Ca urinar. O concentrație crescută de Na poate determina o hipocitraturie.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Alcaloza stimulează excreția citratului, în timp ce acidoza o scade. Excreția citratului este perturbată de acidoză, hipokaliemie (concentrație scăzută de potasiu) care generează o acidoză intracelulară, o dietă bogată în proteine animale, cat și infecții ale tractului urinar.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Tratamentul actual al hipocitraturiei se face cu citrat de potasiu. Citratul de sodiu și bicarbonatul de sodiu nu au aceleași efecte benefice întrucât sodiul în exces agravează hipercalciuria și hiperuricosuria. Obiectivul tratamentului cu citrat de potasiu este să restabilească un citrat urinar în cantitate normală si să crească urina la un nivel situat între 6.0 și 7.0. Există un risc de creștere a potasiului la nivel sanguin astfel încât este necesară o evaluare regulată a nivelului acestuia în sânge.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	La un pH mai mare de 7.2 crește riscul cristalizării fosfatului de Ca care poate împiedica dizolvarea unor calculi de acid uric ducând astfel la formarea acestora.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	În studii se arată că aproximativ 48% dintre pacienți întrerup tratamentul cu citrat de potasiu din cauza efectelor adverse (hiperkaliemie cu riscul unui stop cardiac, favorizarea formarii altor tipuri de calculi, greață, vărsături, diaree, dureri abdominale, ileus, sângerări digestive .etc).&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&lt;div&gt;
		&lt;a href=&quot;https://www.synevo.ro/analiza-calculi-urinari/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.synevo.ro/analiza-calculi-urinari/&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
	&lt;div&gt;
		&lt;a href=&quot;http://ndt.oxfordjournals.org/content/21/2/361.full&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://ndt.oxfordjournals.org/content/21/2/361.full&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
	&lt;div&gt;
		&lt;a href=&quot;http://www.vivalis.si/uploads/datoteke/2a02.pdf&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.vivalis.si/uploads/datoteke/2a02.pdf&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
	&lt;div&gt;
		&lt;a href=&quot;http://journals.cambridge.org/download.php?file=%2FBJN%2FBJN84_06%2FS0007114500002488a.pdf&amp;amp;code=d5ed88a71d6eb4c45e74d9e8bd98cb77&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://journals.cambridge.org/download.php?file=%2FBJN%2FBJN84_06%2FS0007114500002488a.pdf&amp;amp;code=d5ed88a71d6eb4c45e74d9e8bd98cb77&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
	&lt;div&gt;
		&lt;a href=&quot;http://cjasn.asnjournals.org/content/5/9/1663.full&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://cjasn.asnjournals.org/content/5/9/1663.full&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
	&lt;div&gt;
		&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21784/hidrogen-citrat-de-potasiu-si-sodiu?show=21908#a21908</guid>
<pubDate>Tue, 23 Sep 2014 20:45:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce este de fapt stresul? În ce fel se transpune în reacţii biologice?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15007/ce-este-de-fapt-stresul-in-ce-fel-se-transpune-in-reactii-biologice?show=21658#a21658</link>
<description>&lt;p&gt;
	Foarte interesante informatiile prezentate de Adia, daca le mai si sistematizeaza ar fi nemaipomenit.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	La subiect: eu cred ca Adia deja a raspuns la intrebarea &quot;cum se transforma un aspect psihic intr-unul fizic&quot; - in textul din raspuns).&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Sa nu pierdem din vedere ca toate aceste mecanisme sunt, la baza, niste reactii chimice in sistemul nervos. Astfel, sa zicem ca ne preocupa o problema (fie ea si imaginara). Aceasta va avea ca si rezultat o crestere rapida a gandurilor legate de aceasta problema. Aceste ganduri sunt un transport de ioni in anumite zone cerebrale. Ca urmare a cresterii concentratiei acestora, apare o contra-reactie, o eliberare a altor substante (produsi hormonali) cu anumite roluri (ex: accelerarea transportului de ioni = gandesti mai rapid, accelerarea inimii = supliment oxigen, suplimente de endorfine, etc). Evident, acestea produc reactii fizice.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Nota: sa subliniem ca &quot;stresul&quot; nu a aparut in epoca moderna, el este pur si simplu un mecanism biologic ca si celelalte, cu rol evolutionist - numai ca provocarile vietii moderne au facut sa devina o regula pe cand el era menit sa fie o exceptie. Stresul este un &quot;&lt;strong&gt;overboosting&lt;/strong&gt;&quot; al organismului, un efort suplimentar menit sa te salveze din situatii dificile - &lt;strong&gt;ideea este sa nu devina o regula, caci organismul va fi epuizat.&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15007/ce-este-de-fapt-stresul-in-ce-fel-se-transpune-in-reactii-biologice?show=21658#a21658</guid>
<pubDate>Fri, 12 Sep 2014 12:47:30 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: De unde provine acest obicei?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19913/de-unde-provine-acest-obicei?show=20970#c20970</link>
<description>Eu am alta parere. Aveau stramosi vikingi. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici e obiceiul: &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Blood_eagle&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://en.wikipedia.org/wiki/Blood_eagle&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In principiu, daca se scot plamanii, dispare si pneumonia. Nu exista nicio insemnare a vreunui contraexemplu.</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19913/de-unde-provine-acest-obicei?show=20970#c20970</guid>
<pubDate>Wed, 09 Jul 2014 21:47:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Afectează lucrul prelungit la calculator (ori privitul la teve) vederea?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20915/afecteaza-lucrul-prelungit-la-calculator-ori-privitul-la-teve-vederea?show=20924#a20924</link>
<description>&lt;p&gt;
	Da, dar se pare ca nu pe termen lung. Exista un sindrom denumit „&lt;strong&gt;computer vision syndrome&lt;/strong&gt;”.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Lucrul la computer presupune ca ochii sa fie concentrati si focalizati continuu sau sa se miste in sus si in jos atunci cand priviti in acte si dupa imediat in sus cand priviti la computer, ceea ce presupune o acomodare alternativa rapida cu utilizarea intensa a muschilor de la nivelul globului ocular. Privitul la computer este mult mai provocator decat cititul unei carti sau a unei simple hartii intrucat presupune adaptarea la monitor cu toate elementele de contrast ale acestuia, orbirea si tremurul pasager al monitorului. Mai mult, exista o reducere considerabila a clipitului ceea ce predispune la uscarea corneei.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Radiatiile emise de monitor sunt intr-o cantitate prea mica pentrua a afecta vederea.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Nu exista studii certe ca sa dovedeasca faptul ca privitul indelungat la TV ori monitorul unui computer ar fi incriminate in aparitia cataractei, dar este cert ca persoanele care prezinta deja o afectiune oftalmologica, cum ar fi astigmatismul ori miopia, au mai multe sanse sa dezvolte o afectiune oculara.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;em&gt;Articolul de la Asociatia Americana de Optometrie este interesant.&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;em&gt;Surse:&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;em&gt;&lt;a href=&quot;http://web.archive.org/web/20070403172821/http:/www.aoa.org/x5380.xml&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://web.archive.org/web/20070403172821/http://www.aoa.org/x5380.xml&lt;/a&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;em&gt;&lt;a href=&quot;http://online.wsj.com/news/articles/SB10001424052748704868604575433361436276340?mod=WSJ_hpp_MIDDLENexttoWhatsNewsThird&amp;amp;mg=reno64-wsj&amp;amp;url=http%3A%2F%2Fonline.wsj.com%2Farticle%2FSB10001424052748704868604575433361436276340.html%3Fmod%3DWSJ_hpp_MIDDLENexttoWhatsNewsThird&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://online.wsj.com/news/articles/SB10001424052748704868604575433361436276340?mod=WSJ_hpp_MIDDLENexttoWhatsNewsThird&amp;amp;mg=reno64-wsj&amp;amp;url=http%3A%2F%2Fonline.wsj.com%2Farticle%2FSB10001424052748704868604575433361436276340.html%3Fmod%3DWSJ_hpp_MIDDLENexttoWhatsNewsThird&lt;/a&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21480937&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21480937&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20915/afecteaza-lucrul-prelungit-la-calculator-ori-privitul-la-teve-vederea?show=20924#a20924</guid>
<pubDate>Sun, 06 Jul 2014 20:11:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Credeti ca o eliberare brusca de energie in urma proceselor metabolice ar putea cauza combustie spontana?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19794/credeti-ca-o-eliberare-brusca-de-energie-in-urma-proceselor-metabolice-ar-putea-cauza-combustie-spontana?show=20881#a20881</link>
<description>Energia se elibereaza treptat deoarece &amp;nbsp;exista un feedback negativ intre nivelul energetic existent in celula si activitatea energogena a mitocondriilor. Enzimele implicate in producerea energiei sunt inhibate/inactivate in prezenta unei cantitati suficiente de energie. &amp;nbsp;Nu stiu daca tine si de permeabilitatea membranei mitocondriale pentru substrat, dar in parte depinde de numarul de mitocondrii per celula. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ce s-ar intampla cu o celula ce ar avea mare surplus de ATP? Buna intrebare. In mod normal este reglat genetic si de catre comunicarea intercelulara si tisulara cat ATP produce o celula, dar daca am introduce mult ATP intr-o celula?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
acum imi dau cu presupusul. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cancerul apare in situatii opuse, in conditii grele, hipoxie, agresiune constanta asupra celulei, inflamatie de lunga durata, celule epuizate. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca o celula ar avea surplus de ATP ce ar face cu el?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ar folosi cineva acel ATP? Produs intermediari/inruditi ai ATP-ului sunt mediatori secundari care transmit diverse mesaje de la membrana in interiorul celulei. Daca ar creste ATP-ul, ar creste si acestia. (AMP ciclic, desi obtinerea acestuia este declansata de catre adenilat ciclaza care nu cred ca se activeaza spontan). Poate s-ar activa in unele conditii. &amp;nbsp;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Legaturile macroergice, ATP-ul reprezinta o sursa de energie pentru ca este moneda universala de schimb a celulei in diverse reactii. Legatura macroergica are niste proprietati mai speciale, in momentul cand se rupe, e ca si cum da un impuls altor molecule sa-si modifice conformatia. Exista un situs de legare pentru ATP in moleculele ce il utilizeaza, astfel ca odata saturate acele situsuri, ATP-ul ramas liber se poate converti spontan urmand legea echilibrului reactiei reversibile intre reactivi si produsi de reactie. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
ATP elibereaza energie pentru cine stie cum sa provoace aceasta, astfel combustia iese din discutie.</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19794/credeti-ca-o-eliberare-brusca-de-energie-in-urma-proceselor-metabolice-ar-putea-cauza-combustie-spontana?show=20881#a20881</guid>
<pubDate>Sun, 06 Jul 2014 00:00:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Cura cu ulei de floarea soarelui</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20008/cura-cu-ulei-de-floarea-soarelui?show=20009#a20009</link>
<description>Ar putea avea o explicatie stiintifica: toate membranele celulare (inclusiv la microorganisme) sunt alcatuite din lipide sau substante liposolubile (care se dizolva in ulei), deci o inundatie cu ulei a mediului extern celular va determina dezorganizarea membranei celulare - urmata de moartea celulara.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu sunt expert in biologie celulara pentru a spune daca intr-adevar aceasta cura functioneaza si se bazeaza pe acest fenomen, dar numai aceasta explicatie logica imi vine in minte.</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20008/cura-cu-ulei-de-floarea-soarelui?show=20009#a20009</guid>
<pubDate>Fri, 04 Jul 2014 10:37:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Chiar ne deshidratează cafeaua?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20305/chiar-ne-deshidrateaza-cafeaua?show=20321#a20321</link>
<description>&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1046/j.1365-277X.2003.00477.x/abstract;jsessionid=88DE77909499E80925E8B35B23642A2B.f03t02&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color:#0000ff;&quot;&gt;Literatura de specialitate&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt; sugerează că ingestia acuta de cafeina în doze mari ( cel puțin 250-300 mg , echivalent cu cantitatea găsită în 2-3 cești de cafea sau a 5-8 cești de ceai ) conduce la o stimulare (creștere) pe termen scurt a producerii volumului de urină la persoanele care au fost lipsite de cafeina pentru o perioadă de câteva zile sau săptămâni . O toleranță crescuta la acest efect diuretic și alte efecte ale cafeinei apare in rândul persoanele care consuma regulat ceai sau cafea. Dozele de cafeina echivalente cu cantitatea găsita in mod normal in porțiile standard de ceai, cafea și băuturi răcoritoare carbogazoase par să nu aibă nicio acțiune diuretica .&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Potrivit studiilor publicate nu exista un suport pentru a sugera că consumul de băuturi care conțin cafeină , ca parte a unui stil de viață normal, poate duce la pierderea in exces de lichide sau este asociat cu o starea de hidratare deficitara. Prin urmare , nu pare a exista nicio bază clară pentru ca cineva sa se abțina de la consumul de băuturi care conțin cafeină , în situațiile în care echilibrul lichidian ar putea fi compromis si &lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color:#0000ff;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;nici de a alatura&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: rgb(0, 0, 255);&quot;&gt;&lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;un pahar cu apa&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color:#0000ff;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&amp;nbsp;unei cesti de cafea, fie ca este vorba despre o persoana sanatoasa sau nu.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20305/chiar-ne-deshidrateaza-cafeaua?show=20321#a20321</guid>
<pubDate>Wed, 07 May 2014 23:53:38 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Despre capsulele STERO-SMILIN puteti sa-mi spuneti ceva?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20283/despre-capsulele-stero-smilin-puteti-sa-mi-spuneti-ceva?show=20296#c20296</link>
<description>Dacă nu există niciun studiu ştiinţific despre aceste capsule, dacă nicio revistă de ştiinţă nu face referire la ele, dacă, aşadar, trebuie să te bazezi doar pe ce scrie pe cutia capsulelor, cel mai bine este să eviţi să le iei, evitând astfel complicaţii ale afecţiunilor avute.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Evită site-urile de 2 lei din România pentru informare (şi, practic, toate site-urile ce spun că sunt de medicină sunt astfel), unde se pot găsi apologii pentru orice, cred că şi pentru sinucidere...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mărturiile personale, gen &amp;quot;Am luat eu şi sunt bune&amp;quot;, de asemenea, trebuie ingnorate. Oamenii spun astfel de lucruri din diverse motive: pentru că nu vor să pară stupizi (dacă au investit un ban, a meritat!) ori pentru că li s-a părut că le-a mers mai bine. O opinie avizată nu este a unui prieten, ci a unei echipe de cercetători (şi ea verificată de alte echipe de cercetători).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Şi acum: succes în alegerea ta:)</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20283/despre-capsulele-stero-smilin-puteti-sa-mi-spuneti-ceva?show=20296#c20296</guid>
<pubDate>Tue, 06 May 2014 08:49:38 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Există cumva un dispozitiv medical comercial pentru monitorizarea tensiunii arteriale în timpul unei activităţi fizice?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20164/exista-cumva-dispozitiv-medical-comercial-pentru-monitorizarea-tensiunii-arteriale-timpul-unei-activitati-fizice?show=20187#c20187</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Mulţumesc de informaţie! Înţeleg că ar fi vorba de un holter de tensiune arterială, dar eu eram curios dacă există un dispozitiv care să monitorizeze tensiunea arterială în timp real nu doar la anumite intervale prestabilite... Spre exemplu dacă alergi 1 Km să vezi pe parcursul celor cateva minute de alegare cum fluctuează tensiunea arterială. Nu ştiu dacă e posibil aşa ceva pentru că nu ştiu exact cum este determinată tensiunea arterială şi dacă se află sau nu într-o relaţie de cauzalitate cu alţi parametri măsurabili în activitatea cardiacă.&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20164/exista-cumva-dispozitiv-medical-comercial-pentru-monitorizarea-tensiunii-arteriale-timpul-unei-activitati-fizice?show=20187#c20187</guid>
<pubDate>Wed, 16 Apr 2014 22:32:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Metoda Bates pentru corectarea vederii - da rezultate?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/8984/metoda-bates-pentru-corectarea-vederii-da-rezultate?show=20131#c20131</link>
<description>Mulțumesc. După cum v-ați dat seama, experiența aceasta a dumneavoastră nu dovedește mare lucru.</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/8984/metoda-bates-pentru-corectarea-vederii-da-rezultate?show=20131#c20131</guid>
<pubDate>Wed, 09 Apr 2014 14:52:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Este laptele un aliment adecvat pentru a fi consumat de către oamenii peste șapte ani ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19790/este-laptele-un-aliment-adecvat-pentru-a-fi-consumat-de-catre-oamenii-peste-sapte-ani?show=19950#a19950</link>
<description>Orice animal hranit cu lapte se dezvolta mai rapid si mai bine...iar omul este si el un animal...dar exista si o gena care face intoleranta pt unii oamenii la lapte,ghinionul lor...</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19790/este-laptele-un-aliment-adecvat-pentru-a-fi-consumat-de-catre-oamenii-peste-sapte-ani?show=19950#a19950</guid>
<pubDate>Tue, 18 Mar 2014 05:49:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Tratament ptr. scleroza multipla...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19693/tratament-ptr-scleroza-multipla?show=19748#a19748</link>
<description>După cîteam citit eu, efect terapeutic are și veninul de albine.</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19693/tratament-ptr-scleroza-multipla?show=19748#a19748</guid>
<pubDate>Mon, 03 Mar 2014 23:32:00 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: De ce sistemul medical din &quot;Romanica&quot; poate fi atat de dezastruos ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19694/de-ce-sistemul-medical-din-romanica-poate-fi-atat-de-dezastruos?show=19705#c19705</link>
<description>Pai, bugetul este de 6,2 &amp;nbsp;miliarde de euro, plus cheltuielile de spaga sau medicamente cumparate de catre cetateni. Fara sa mai punem ca o mica parte dintre cetateni se trateaza la privat, deci, usureaza sarcina celui public.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Se risipeste si se fura foarte mult, nu putem nega evidenta grosolana, &amp;nbsp;este ca si cand nu am observa o turma de elefanti, in anul 2000 bugetul era de un miliard de euro, deci, este de 6X mai mare, plus ca avem 2-3 milione de cetateni afara iar altii se trateaza la privat. iar calitatea nu a crescut deloc. Spagile sunt sensibil mai mari decat in anul 2000, motivul subfinantarii nu este explicatia.</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19694/de-ce-sistemul-medical-din-romanica-poate-fi-atat-de-dezastruos?show=19705#c19705</guid>
<pubDate>Fri, 28 Feb 2014 22:23:38 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Ionizarea apei</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19291/ionizarea-apei?show=19312#c19312</link>
<description>&lt;p&gt;
	Da, imi place ca ai totusi o atitudinea realista. Si da, si eu imi doresc ca pe acest forum sa auzim opinii fundamentate bine fundamentate stiintific, din partea unor specialisti. Din pacate nu avem norocul, astia sunt rara avis, nu-mi dau seama de ce - &amp;nbsp;in rest ne inunda o mare de pseudostiinta si zvonuri colportate masiv via www.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Revenind la problema ta, problema este ca studiile experimentale sunt foarte greu de tinut sub control si validat - se intampla sa se bata cap in cap si rezultatele celor facute de &quot;case&quot; mari, d-apai unele facute de amatori... Iti dai seama cate variabile pot induce un efect precum &quot;plecarea pietrelor de la rinichi&quot; ? (Du-te si fa-ti o ecografie, analiza urinara nu este suficienta). Poate ca inainte nici nu aveai pietre - sic &lt;img alt=&quot;smiley&quot; height=&quot;20&quot; src=&quot;http://www.scientia.ro/qa/qa-plugin/wysiwyg-editor/plugins/smiley/images/regular_smile.gif&quot; title=&quot;smiley&quot; width=&quot;20&quot;&gt;&amp;nbsp;!&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19291/ionizarea-apei?show=19312#c19312</guid>
<pubDate>Fri, 17 Jan 2014 20:32:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Aţi fi de acord cu legalizarea eutanasiei? În ce condiţii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/3866/ati-fi-de-acord-cu-legalizarea-eutanasiei-in-ce-conditii?show=19201#c19201</link>
<description>&lt;p&gt;
	Uite un tip respectabil care a murit frumos si demn ...&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://adevarul.ro/news/sport/povesteabelgianului-95-ani-emiel-pauwels-dat-petrecere-fieeutanasiat-1_52cfc0bac7b855ff565c3492/index.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://adevarul.ro/news/sport/povesteabelgianului-95-ani-emiel-pauwels-dat-petrecere-fieeutanasiat-1_52cfc0bac7b855ff565c3492/index.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/3866/ati-fi-de-acord-cu-legalizarea-eutanasiei-in-ce-conditii?show=19201#c19201</guid>
<pubDate>Fri, 10 Jan 2014 17:09:30 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum ma las de fumat?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16503/cum-ma-las-de-fumat?show=19097#a19097</link>
<description>Salut.Povestea mea si cum am reusit sa ma las de acest &amp;nbsp;viciu ,,fumatul,,.De obicei cind sint intrebat cum sa scap de acest viciu un factor important este vointa aceea minuscula 1la suta,daca tu ai vointa 1eu ma voi ocupa de celelalte 99 procente,&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
vointa ta de 1 la suta +99 bunavointa mea de a te ajuta=100 aceasta este formula.Si acum povestea formulii.1.sugestia din exterior,renunta la fumat .2.meditatia,cum sa procedez.3.mai am 10 tigari le fumez si pe urma gata cu ele.4 .interventie benefica apare in locatia respectiva un cetatean.5 conversatie interviu de ce esti asa ingindurat.6 pai as vrea sa ma las de fumat si mai am citeva tigari.7cerere surprinzatoare,da-mi mie tigarile .8 nu am asteptat a doua cerere le-am dat.9 chibrit ai ,da ,l-am dat.10.domnule cind va va chema Domnul la el sa nu ziceti ca eu v-am otravit,Raspuns nu-ti face probleme.A functionat.multumesc</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16503/cum-ma-las-de-fumat?show=19097#a19097</guid>
<pubDate>Sun, 05 Jan 2014 13:34:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce excesul de alcool duce, de regulă, (şi) la dureri de cap?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18933/de-ce-excesul-de-alcool-duce-de-regula-si-la-dureri-de-cap?show=18958#a18958</link>
<description>Salut Quark.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Durerea de cap apare din cauza tensiunii arteriale!In timpul consumului de alcool tensiunea este mare iar dupa cateva ore de somn scade brusc si apare durerea de cap!Cel mai rau e ca nu avem nici un remediu impotriva durerii de cap.Probabil ca cui pe cui se scoate...:)))</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18933/de-ce-excesul-de-alcool-duce-de-regula-si-la-dureri-de-cap?show=18958#a18958</guid>
<pubDate>Mon, 30 Dec 2013 07:20:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Flotarile pot cauza hernia?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18831/flotarile-pot-cauza-hernia?show=18841#a18841</link>
<description>&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;font-size:16px;&quot;&gt;Depinde ,&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;font-size:16px;&quot;&gt;Hernia reprezinta o iesire a nucleului cartilaginos din discul intervertebral&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;font-size:16px;&quot;&gt;&amp;nbsp;Trebuie ca numarul flotarilor sa fie crescator adica pentru inceput sa fie cat mai &amp;nbsp;redus , altfel muschii tai vor suferi contractii excesive ceea ce poate duce la stare de &quot;regrsare &quot; &amp;nbsp;si in cele din urma discul intervertebral va avea el de suferit .&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;font-size:16px;&quot;&gt;In concluzie poti sa faci cate flotari doresti atata timp cat le faci fara a-ti suprasolicita muschii indeajuns de mult incat coloana vertebrala sa sustina dificultatea incordarii ;)&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18831/flotarile-pot-cauza-hernia?show=18841#a18841</guid>
<pubDate>Thu, 26 Dec 2013 13:19:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cu exceptia coronarografiei mai exista alte metode precise pentru depistarea bolilor coronariene?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18739/cu-exceptia-coronarografiei-mai-exista-alte-metode-precise-pentru-depistarea-bolilor-coronariene?show=18790#a18790</link>
<description>Din pacate, in cazul arterelor coronariene, tomografia are dezavantajul de a supraestima gradul de stenoza si de a necesita o doza destul de mare de radiatii, astfel incat coronarografia ramane metoda de investigatie de electie pentru bolile coronariene. Desigur, ecografia intravasculara este superioara coronarografiei, dar, fiind tot o metoda invaziva, are limitarile sale. Daca in timpul unei coronarografii se poate trata o stenoza prin angioplastie si implantare de stent, tomografia nu ofera aceasta posibilitate.</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18739/cu-exceptia-coronarografiei-mai-exista-alte-metode-precise-pentru-depistarea-bolilor-coronariene?show=18790#a18790</guid>
<pubDate>Mon, 23 Dec 2013 10:58:41 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: In ce cazuri se poate obtura un stent montat pe o artera coronara?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18740/in-ce-cazuri-se-poate-obtura-un-stent-montat-pe-o-artera-coronara?show=18789#a18789</link>
<description>Bineinteles.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar aceasta obturare depinde de mai multi factori: de tipul de stent, de comorbiditatile (bolile) pe care le are pacientul respectiv, de tratamentul pe care-l urmeaza, de varsta pacientului, de activitatea sa, de obiceiurile pe care le are, de &amp;quot;calitatea&amp;quot; vaselor de sange ale pacientului respectiv etc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu este corect sa vorbim la general intrucat fiecare pacient este unic. De exemplu, angina este un factor de risc (2,5% pentru cei cu stent si angina, fata de 1% la cei cu stent si angina stabila) atat pentru stenturile active, cat si pentru cele inactive. Dar daca pacientul prezinta si o hipercolesterolemie, diabet, tulburare de ritm etc. atunci riscul de modifica. Nu vom avea acelasi risc de obturare pe un stent activ ca pe unul inactiv, dar trebuie sa tinem cont si de contraindicatiile pentru fiecare tip de stent in parte. De asemenea, in functie de stent, obturarea poate avea loc precoce sau tardiv. Depinde si unde este montat stentul.</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18740/in-ce-cazuri-se-poate-obtura-un-stent-montat-pe-o-artera-coronara?show=18789#a18789</guid>
<pubDate>Mon, 23 Dec 2013 10:43:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Pentru o interventie chirurgicala, ce fel de anestezie este recomandata unui bolnav de Parkinson?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17949/pentru-o-interventie-chirurgicala-ce-fel-de-anestezie-este-recomandata-unui-bolnav-de-parkinson?show=18006#a18006</link>
<description>&lt;p&gt;
	Anestezia locala (regionala)&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #008000&quot;&gt; are avantaje &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;fata de cea generala intrucat evita efectele anestezicelor generale si pe cele ale medicamentelor care blocheaza jonctiunea neuromusculara care ar putea masca un eventual tremor. Daca sedarea este necesara, &lt;span style=&quot;color: #ff0000&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&lt;strong&gt;diphenhydramina&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt; a fost descrisa ca fiind utila mai ales in cadrul interventiilor oculare. Activitatea sa anticolinergica centrala este avantajoasa pentru pacientii cu boala Parkinson in cadrul carora tremorul ar putea face interventia chirurgicala dificila. Cu ajutorul anesteziei regionale, greata si varsaturile care ar putea impiedica administrarea orala a tratamentului antiparkinsonian, sunt evitate. Daca anestezia generala este indispensabila, L-DOPA poate fi administrata in timpul interventiei cu ajutorul unei sonde nazogastrice.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Medicamentele anestezice inhalatorii au efecte complexe asupra concentratiilor dopaminei cerebrale, inhiband recaptarea dopaminei de la nivel sinaptic ceea ce va duce la cresterea concentratiei extracelulare afectand in acest fel eliberarea spontana de dopamina, cat si pe cea dependenta de dopamina. Aceste modificari apar la concentratii clinice relevante de compusi anestezici. La pacientii aflati sub tratament cu L-DOPA, compusi anestezici cum ar fi &lt;span style=&quot;color: #ff0000&quot;&gt;&lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;halotanul &lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;care sensibilizeaza inima la actiunea catecolaminelor, ar trebui evitati. Noii agenti inhalatori (&lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #ff0000&quot;&gt;isoflurane&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt; si &lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #ff0000&quot;&gt;sevoflurane&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;) sunt mai putin aritmogeni, dar hipotensiunea reprezinta o problema din cauza hipovolemiei, depletiei norepinefrinice, disfunctiei autonomice si coadministrarea altor medicamente.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	In ceea ce priveste medicamentele intravenoase, studiile au aratat episoade de parkinsonism la pacienti care au primit&lt;span style=&quot;color: #ff0000&quot;&gt;&lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt; tiopental&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;, iar in randul studiilor pe animale &lt;span style=&quot;color: #ff0000&quot;&gt;&lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;tiopentalul&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; scadea eliberarea de dopamina de la nivel striatal. In teorie, &lt;span style=&quot;color: #ff0000&quot;&gt;&lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;ketamina&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; este contraindicata la pacientii cu Parkinson din cauza raspunsului simpatic exgerat, dar a fost utilizata la astfel de pacienti fara efecte negatve. Un interes recent este indreptat asupra utilizarii &lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #ff0000&quot;&gt;propofolului &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;la pacientii cu Parkinson, in special in cazul celor care beneficiaza de palidotomie sau talamotomie stereotaxica. Din pacate, exista studii care descriu efecte diskinetice cat si disparitia tremorului la pacientii progamati pentru interventii stereotaxice, ceea ce a dus la anularea interventiilor.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	A fost raportat un caz in care &lt;span style=&quot;color: #ff0000&quot;&gt;&lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;succinilcolina &lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;a determinat hiperkaliemie la un pacient cu boala Parkinson, desi cazul a fost complicat de alti factori. Pe de alta parta, un studiu care a cuprins 7 pacienti parkinsonieni care au primit &lt;span style=&quot;color: #ff0000&quot;&gt;&lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;succinilcolina&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; ca parte a managementului anestetic nu a gasit dovezi pentru o hiperkaliemie indusa de &lt;span style=&quot;color: #ff0000&quot;&gt;&lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;succinilcolina.&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Exista mai multe cazuri raportate de rigiditate musculara indusa de folosirea &lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #ff0000&quot;&gt;fentanilului&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt; atat la pacientii fara Parkinson, cat si la cei care sufera de Parkinson. Rigiditatea musculara indusa de folosirea opioidelor s-ar datora inhibitiei presinaptice a eliberarii de dopamina. A fost descrisa o distonie acuta dupa folosirea &lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #ff0000&quot;&gt;alfentanilului&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt; cat si interactiunea severa dintre &lt;span style=&quot;color: #ff0000&quot;&gt;&lt;span style=&quot;text-decoration: underline;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;meperidina si selegelina&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	In consecinta, nu exista un anestetic ideal pentru pacientul care sufera de Parkinson. Majoritatea cazurilor de anestezie la pacientii bolnavi de Parkinson curpinde cazuri izolate sau in numar mic. O analiza preoperativa meticuloasa, mentinerea unei terapii adaptate bolii pana in momentul anesteziei cat si dupa alaturi de evitarea medicamentelor cunoscute ca precipitand boala sunt factori cheie in reducerea morbiditatii postoperatorii.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;color: #0000ff&quot;&gt;&lt;strong&gt;In concluzie, recomandarea unui tip de anestetic tine cont de tipul de interventie, de tipul de anestezie, de comorbiditatile si tratamentul pacientului, de beneficii si riscuri, cat si de experienta personala a medicului anestezist.&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;color: #0000ff&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #0000ff;&quot;&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://bja.oxfordjournals.org/content/89/6/904.full&quot;&gt;http://bja.oxfordjournals.org/content/89/6/904.full&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;color: #0000ff&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #0000ff;&quot;&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://thejns.org/doi/pdf/10.3171/2012.7.JNS121134&quot;&gt;http://thejns.org/doi/pdf/10.3171/2012.7.JNS121134&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;span style=&quot;color: #0000ff&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #0000ff;&quot;&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0750765812001955&quot;&gt;http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0750765812001955&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17949/pentru-o-interventie-chirurgicala-ce-fel-de-anestezie-este-recomandata-unui-bolnav-de-parkinson?show=18006#a18006</guid>
<pubDate>Thu, 17 Oct 2013 03:22:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Care a fost cel mai complex transplant realizat in medicina?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10375/care-a-fost-cel-mai-complex-transplant-realizat-in-medicina?show=10471#a10471</link>
<description>cele mai complexe transplanturi sunt in general cele de inima (intrucat este absolut nevoie de un aparat inima-plaman, care scurtcircuiteaza mica circulatie, cu scopul de a oxigena sangele, si de sectionarea tuturor marilor vase ale inimii: aorta, trunchi pulmonar, vene cave etc.), precum si cele ce tin de chirurgie plastica si microchirurgie reconstructiva (transplant de membre, hemifata, fata, care necesita reconectarea tuturor celor 4 mari tipuri de tesut: epitelial-piele; conjunctiv-tendoane, ligamente, aponevroze; muscular si nervos).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
alte transplanturi: de ficat (un lob, de obicei cel stang), de plaman, de rinichi, si desigur de celule stem (in cazul in care sunt afectate tesuturi inalt specializate precum cel nervos). dezavantajul principal al transplanturilor este terapia imunosupresiva cu corticosteroizi, caz in care trebuie sa te feresti de mai orice factori patogeni (avand imunitate scazuta) si trebuie sa ai o dieta controlata (putand dezvolta hiperglicemie-&amp;gt;diabet zaharat cu insulinorezistenta, hipertensiune-&amp;gt;alte patologii vasculare, osteoporoza s.a.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
din punct de vedere al timpului, dureaza de la 7-8 ore (transplant de inima, timp in care se induce hipotermia, pentru a scadea metabolismul, a minimiza pierderile de sange, operatia propriu-zisa si revenirea la normal pentru a verifica daca noua inima functioneaza cum trebuie), pana la 36 ore (cel mai lung transplant de fata, in care au fost inlocuite toate elementele cu exceptia ochilor si a componentelor profunde ale gatului: trahee, esofag, carotide, jugulare etc.)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
un link cu o istorie a transplanturilor: &lt;a href=&quot;http://www.wellcomecollection.org/whats-on/events/in-or-out/transplant-timeline.aspx&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.wellcomecollection.org/whats-on/events/in-or-out/transplant-timeline.aspx&lt;/a&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10375/care-a-fost-cel-mai-complex-transplant-realizat-in-medicina?show=10471#a10471</guid>
<pubDate>Sun, 13 Oct 2013 03:47:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Care sunt reglementarile nationale privind produsele naturiste din farmacii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16511/care-sunt-reglementarile-nationale-privind-produsele-naturiste-din-farmacii?show=16560#a16560</link>
<description>Nu stiu exact in detaliu ce hartii au nevoie astfel de produse pentru a putea fi vandute, dar e ceva similar alimentelor, adica o simpla procedura de acceptare si un simplu acord ca n-ar fi toxice.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu exista pentru ele teste ca in cazul medicamentelor, nu se cer teste clinice, nu e nevoie de o perioada de evaluare. De asta si sunt ata de multe si se fac bani frumosi cu ele, sunt foarte usor de aruncat pe piata si nu implica cheltuieli importante cu cercetarea. Mentiunea de pe ele ca &amp;quot;nu se cunosc efecte adverse&amp;quot; inseamna literar ca nu se cunosc pentru ca nu a studiat nimeni problema, nu ca nu au. Si tigarile, alcoolul, drogurile si o serie de otravuri sunt &amp;quot;din plante&amp;quot;, dar omul neinformat are impresia ca orice planta e buna, chiar daca e cucuta.</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16511/care-sunt-reglementarile-nationale-privind-produsele-naturiste-din-farmacii?show=16560#a16560</guid>
<pubDate>Sat, 05 Oct 2013 18:43:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Este adevărat că laptele diminuează efectele medicamentelor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17826/este-adevarat-ca-laptele-diminueaza-efectele-medicamentelor?show=17829#a17829</link>
<description>aceasta afirmatie este partial adevarata in sensul ca in unele cazuri se recomanda evitarea consumului de lapte impreuna cu medicamentele, iar in alte cazuri este tocmai pe dos.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;O combinatie contraindicata este laptele cu tetraciclina (care se reteteaza tot mai putin in actualitate, datorita avansurilor in domeniu si descoperirea altor antibiotice). In acest caz, laptele poate reduce efectul medicamentului cu pana la 80% si deasemenea combinatia lapte-tetraciclina ataca smaltul dintilor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;Laptele diminueaza absorbtia anumitor medicamente, cele antiaritmice (pentru inima si tensiune), sau cele folosite in chimioterapie, (cele pentru combaterea bolilor cancerigene).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;Singurul caz unde se recomanda expres consumul de lapte impreuna cu medicamente este la tratarea bolilor nervoase, cum ar fi schizofrenia, pentru ca aceasta combinatie creste nivelul de absorbtie a medicamentului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;Asta o spun specialistii, acum noi gandind logic, ajungem la aceeasi concluzie, medicamentele ca orice alt produs pe care organismul il consuma, are in componenta sa diferite elemente, unele care se asimileaza mai usor, altele mai greu, unele in anumite combinatii ne pot face rau in timp ce altele ne ajuta sa depasim o boala mai usor. Acelasi lucru este valabil in cazul consumului de alcool in cantitati moderate si medicamente, unele ne dau o combinatie extrem de daunatoare in schimb altele, combinate cu o mica cantitate de alcool au efecte benefice. Salut!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
PS: medicamente care altereaza nutritia:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
diuretice - accelereaza eliminarea potasiuliui.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
laxative - diminueaza absorbtia substantelor nutritive din alimente&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
antiacide (pentru probleme de stomac) - diminueaza absorbtia de fier, calciu, acid folic&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
analgezice - scade absorbtia de acid folic&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
antibiotice - scade absorbtia de calciu si altereaza metabolismul proteinelor&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
medicamente care scad apetitul:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
anfetamine, antibiotice si anumite preparate de laborator&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
medicamente care stimuleaza apetitul:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
antidepresive, antihistaminice, tranchilizante si steroizi&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
medicamente care se recomanda a se administra fara alt produs pentru a nu-i scadea efectele:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
antihistaminice, antibiotice (tetraciclina, ampicilina, eritromicina), antituberculoza, paracetamol, diuretice, anticancerigene, antiasmatice, calmante (pentru somn), antidiabetice, medicamente pentru parkinson&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
medicamente care se administreaza cu un aliment pentru a nu dauna stomacului:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
acid acetilsalicilic (aspirina) si antiiflamatorii</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17826/este-adevarat-ca-laptele-diminueaza-efectele-medicamentelor?show=17829#a17829</guid>
<pubDate>Sat, 05 Oct 2013 18:06:44 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Ce vom face atunci cand antibioticele nu vor mai fi eficiente?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17532/ce-vom-face-atunci-cand-antibioticele-nu-vor-mai-fi-eficiente?show=17542#a17542</link>
<description>Da, sunt îngrijorări privind viitorul antibioticelor, care, deşi îşi mai schimbă numele, în ultimii 20 de ani nu s-au prea schimbat din perspectiva principiului activ.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar îngrijorările sunt mai degrabă averstismente: dacă nu trecem la un uz raţional, ne batem joc de avantajul pe care-l avem. Nu cred că vom ajunge chiar acolo, să nu mai avem antibiotice, mai ales că sunt în desfăşurare multiple cercetări în domeniul medical, mai multe ca niciodată, care, probabil, în 5-10 ani, se vor transforma în succese şi în noi moduri de a aborda medicina.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe de altă parte, acest averstisment nu va prinde decât parţial în câteva ţări. În România, mă tem, sunt prea mulţi doctori doar cu numele, care nu simt că ar avea vreo misiune pe lumea asta, alta decât aceea de a strânge bani ca să-şi facă o pensiune la munte şi o casă la marginea oraşului. Prea mulţi doctori recomandă medicamente homeopate, acupunctura, sunt, cică, specializaţi în medicină alternativă (e drept, Ministerul Sănătăţii sprijină, din prostie, aşa ceva, prin programe de studii), recomandă medicamente pe baza înţelegerilor cu furnizorii, fără a citi vreun studiu şamd. Mult prea mulţi, încât atunci când dai de unul cu mintea întreagă, te minunezi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cât despre metodele naturiste, dacă ne întoarcem la ele... s-a ales praful.</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17532/ce-vom-face-atunci-cand-antibioticele-nu-vor-mai-fi-eficiente?show=17542#a17542</guid>
<pubDate>Sat, 14 Sep 2013 17:35:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce se intampla cu dejectiile de la cabanele montane cum ar fi cea de la Balea Lac?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17455/ce-se-intampla-cu-dejectiile-de-la-cabanele-montane-cum-ar-fi-cea-de-la-balea-lac</link>
<description></description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17455/ce-se-intampla-cu-dejectiile-de-la-cabanele-montane-cum-ar-fi-cea-de-la-balea-lac</guid>
<pubDate>Tue, 03 Sep 2013 09:52:12 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Am devenit &quot;cyberhondri&quot;. Dar ne ajută ori ne pune în pericol?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17401/am-devenit-cyberhondri-dar-ne-ajuta-ori-ne-pune-in-pericol</link>
<description>&lt;p&gt;
	Astăzi cei mai mulţi, la orice indiciu de afecţiune, citim pe Internet pentru a ne lămuri. Nu ştim cine ne spune ce ne spune, dar luăm, adeseori, ca literă de lege ce a zis cineva pe Internet. Mulţi îşi cumpără medicamente în fucţie de ce se recomandă pe Internet.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Pe de-o parte, pare că e informare, iar disponibilitatea informaţiilor în mediul virtual ar fi o chestiune extraordinară. Dar este asta informare?&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Site-urile medicale existente s-au ridicat pe această idee: oamenii vor căuta sfaturi medicale, iar ele le oferă. Mai mult, punând câte o femeie îmbrăcată în halat alb pe prima pagină, dau impresia de profesionalism. Dar nu devin ele un pericol pentru cei care se &quot;doftoricesc&quot; pe baza a ceea ce înţeleg ei din ce citesc?&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	După constatările mele, site-urile medicale sunt pline de aberaţii şi informaţii pseudo-ştiinţifice.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	PS. Am zis &quot;cyberhondrii&quot;, pornind de la &lt;em&gt;cyber &lt;/em&gt;(în legătură cu Internetul) şi de la &lt;em&gt;ipohondru&lt;/em&gt;. Am văzut că mai e folosit pe net de câteva ori, deci... propun să-l băgăm în dicţionar :)&lt;/p&gt;</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17401/am-devenit-cyberhondri-dar-ne-ajuta-ori-ne-pune-in-pericol</guid>
<pubDate>Sat, 31 Aug 2013 17:06:28 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Este posibil ca tensiunea arteriala (ridicata sau scazuta) sa iti influenteze perceptia trecerii timpului ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16622/este-posibil-ca-tensiunea-arteriala-ridicata-sau-scazuta-sa-iti-influenteze-perceptia-trecerii-timpului</link>
<description></description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16622/este-posibil-ca-tensiunea-arteriala-ridicata-sau-scazuta-sa-iti-influenteze-perceptia-trecerii-timpului</guid>
<pubDate>Thu, 11 Jul 2013 19:17:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Multe femei spun că au &quot;cădere de calciu&quot;. La ce se referă de fapt? Ce înseamnă &quot;căderea de calciu&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16586/multe-femei-spun-ca-au-cadere-de-calciu-la-ce-se-refera-de-fapt-ce-inseamna-caderea-de-calciu</link>
<description>Tot aud femei, mai tinere ori mai în vârstă că au avut o &amp;quot;cădere de calciu&amp;quot;. La ce naiba se referă? Mă gândesc că nu se întâmplă ceva brusc în organismul lor, cum ar fi o migraţie către exterior a calciului din organism...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E ceva real în această explicaţie pentru o stare de rău ori este fabulaţie? Există căderea de calciu? Dacă da, ce o provoacă?</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16586/multe-femei-spun-ca-au-cadere-de-calciu-la-ce-se-refera-de-fapt-ce-inseamna-caderea-de-calciu</guid>
<pubDate>Fri, 05 Jul 2013 19:58:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care este diferenta intre cafeina si cofeina ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16509/care-este-diferenta-intre-cafeina-si-cofeina</link>
<description></description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16509/care-este-diferenta-intre-cafeina-si-cofeina</guid>
<pubDate>Sat, 22 Jun 2013 08:41:50 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Exista tratamente pentru curatarea sistemului circulator de colesterolul depus?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16372/exista-tratamente-pentru-curatarea-sistemului-circulator-de-colesterolul-depus</link>
<description>Din cauza unei alimentatii incorecte (si nu numai) in peretii arterelor se formeaza depuneri de colesterol (placi ateromatoase).Exista medicamente care pot dizolva aceste depuneri si in ce masura au eficienta? &amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
PS. Nu ma refer la colesterolul aflat in fluxul sanguin.</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16372/exista-tratamente-pentru-curatarea-sistemului-circulator-de-colesterolul-depus</guid>
<pubDate>Thu, 13 Jun 2013 10:27:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Diabetul zaharat tip 1 si sala de forta?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16271/diabetul-zaharat-tip-1-si-sala-de-forta</link>
<description>Buna ziua.Imi doresc de ceva timp sa merg la sala dar medicii de la boli de metabolism mi-au specificat ca nu am voie sa fac efort atat de intens.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acum vreau sa stiu daca sa ma iau dupa ei sau exista vreo posibilitate de a nu imi crea probleme facand sala.</description>
<category>Medicina - Sanatate</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16271/diabetul-zaharat-tip-1-si-sala-de-forta</guid>
<pubDate>Sat, 01 Jun 2013 15:20:24 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>