<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Activitate recenta in Fizica</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/activity/fizica</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Raspuns editat: Cum vi se pare această încercare de a explica relativitatea generală?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26698/cum-vi-se-pare-aceasta-incercare-de-a-explica-relativitatea-generala?show=27006#a27006</link>
<description>Nu este o descriere corectă. Anul acesta voi publica o carte de fizică la care lucrez din 2011, menită să explice tuturor ce este gravitația și cum funcționează, cu prezentări simple, accesibile oricui, dar și cu descrieri matematice detaliate pentru mediul academic. Totuși, de reținut ar fi că teoria relativității este incompletă; de aceea este necesară o nouă descriere a universului și o nouă geometrie.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26698/cum-vi-se-pare-aceasta-incercare-de-a-explica-relativitatea-generala?show=27006#a27006</guid>
<pubDate>Thu, 18 Sep 2025 00:03:58 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Editat: Gravitonii nu exista!?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20716/gravitonii-nu-exista?show=20716#q20716</link>
<description>Cum interacționează gravitonii dintr-o gaură neagră cu particulele din afara orizontului de eveniment pentru a le atrage în interior, dacă nici măcar lumina nu reușește să fugă de acolo?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă fizica actuală ar fi corectă, atunci odată cu formarea unei găuri negre aceasta ar înceta să mai interacționeze cu mediul exterior, deci practic ar deveni inexistentă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci aș vrea să știu și eu dacă, atunci când mă apropii de o gaură neagră, gravitonii cum ies de acolo cu viteză mai mare decât viteza luminii și îmi trag nadragii în gaura neagră?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20716/gravitonii-nu-exista?show=20716#q20716</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 16:46:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Ce reprezintă &quot;curbura&quot; spaţiu-timpului din teoria relativităţii generalizate?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18854/ce-reprezinta-curbura-spatiu-timpului-din-teoria-relativitatii-generalizate?show=19802#a19802</link>
<description>Diferența dintre un spațiu-timp în 4 dimensiuni plat și unul curb poate fi explicată și intuitiv, și matematic. Intuitiv, un spațiu-timp plat e ca o foaie perfect întinsă unde „dreapta” rămâne mereu dreaptă și paralelele nu se întâlnesc niciodată. Într-un spațiu-timp curb, materia și energia deformează această foaie, așa că „dreapta” locală (geodezica) apare ca o curbă atunci când o privești în spațiul obișnuit cu trei dimensiuni.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Diferența se exprimă prin tensorul de curbură Riemann:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Într-un spațiu-timp plat (Minkowski), tensorul de curbură este zero peste tot. Asta înseamnă că toate geometriile locale arată ca într-un spațiu euclidian (dacă ignori semnul special al timpului).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Într-un spațiu-timp curbat, tensorul de curbură este nenul. Asta codifică exact cât și cum se „deformează” liniile paralele, cât se „torsiunează” suprafața spațiu-timpului sub influența masei și energiei. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci diferența dintre plat și curb este simplu asta:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
plat = lipsă de materie și energie (vid ideal)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
curb = materie și energie prezentă (universul real)</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18854/ce-reprezinta-curbura-spatiu-timpului-din-teoria-relativitatii-generalizate?show=19802#a19802</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 13:41:56 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce este retrodifuzia</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26937/ce-este-retrodifuzia</link>
<description>Am de facut un eseu despre retrodifuzia rutherford,dar nu am gasit nimic pe internet. Ma poate ajuta cineva?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26937/ce-este-retrodifuzia</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cazi pe Tera cu 9,8m/s2 sau ești pe o navă ce accelerează cu 9,8m/s2.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26511/cazi-pe-tera-cu-9-8m-s2-sau-esti-pe-o-nava-ce-accelereaza-cu-9-8m-s2?show=26977#c26977</link>
<description>În primul caz 0G, în al 2-lea 1G</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26511/cazi-pe-tera-cu-9-8m-s2-sau-esti-pe-o-nava-ce-accelereaza-cu-9-8m-s2?show=26977#c26977</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:02:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: De ce este sticla transparentă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26883/de-ce-este-sticla-transparenta?show=26955#a26955</link>
<description>Bine domnule Quark, up sau de care? Dacă fotoneii ar fi niște particulițe mici mici ce zboară, cum se zice, cu viteza cunoscută, &amp;nbsp;nu ar trebuii să treacă printr-un strat gros de atomi, indiferent de material.Dar, dar dacă e o undă in ceva, acel ceva ce se găsește și în spațiul gol din atom și dintre atomi, treaba se schimbă. Ne uităm la circuite rezonante și la rezonanță, rezonanță a corpurilor. Adică! Dacă atomii, moleculele rezonează pe frecvența luminii vizibile, luminița treceee, dacă nu, nu! Ps. Acuma matăluță o să zici că lumina e și undă și cospuscul. Mai corect: undă intrun ocean de corpusculi tare micuți, micuți-micuți. &amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;Dacă atomii nu rezonează pe frecvența... energia undei va fi absorbită și emisă sub o altă frecvență - lungime de undă.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26883/de-ce-este-sticla-transparenta?show=26955#a26955</guid>
<pubDate>Tue, 30 Nov 2021 19:15:59 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Poate un magnet să își piardă proprietățile magnetice în timp?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26942/poate-un-magnet-sa-isi-piarda-proprietatile-magnetice-in-timp?show=26945#a26945</link>
<description>Din câte știu eu există magneți permanenți, semipermanenți și tranzitori, în funcție de materialul din care sunt construiți magneții. Deci da, un magnet poate să-și piardă proprietățile magnetice în timp dacă nu este permanent.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26942/poate-un-magnet-sa-isi-piarda-proprietatile-magnetice-in-timp?show=26945#a26945</guid>
<pubDate>Tue, 09 Nov 2021 09:12:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care este diferența dintre entropie, entalpie și energie internă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26940/care-este-diferenta-dintre-entropie-entalpie-si-energie-interna?show=26941#a26941</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entropie&quot;&gt;Entropie - Wikipedia&lt;/a&gt;&amp;nbsp;este&amp;nbsp;&lt;span style=&quot;color:rgb(0, 0, 0); font-family:verdana,arial,helvetica,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;cantitatea de căldură schimbată de sistemul termodinamic într-o transformare reversibilă.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;Entalpia&lt;/strong&gt; - de fapt entalpia de reacție -&amp;nbsp;&lt;span style=&quot;color:rgb(32, 33, 34); font-family:sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;reprezintă variația de căldură a reacțiilor chimice, la presiune constantă, conform&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Termochimie&quot;&gt;Termochimie - Wikipedia&lt;/a&gt;.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Deci asta ar fi diferența dintre entropie și entalpie: entropia este într-o transformare reversibilă, entalpia fiind într-o transformare chimică (care nu este totdeauna reversibilă). Ambele sunt cantități de căldură schimbate cu exteriorul, de fapt se măsoară&amp;nbsp;&lt;strong&gt;variații&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;ale entalpiei și entropiei&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;Energia internă, U,&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;font-family:helvetica,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;reprezintă energia totală a unui sistem termodinamic, adică suma tuturor energiilor cinetice şi potenţiale ale particulelor care fac parte din sistemul respectiv. (&lt;/span&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://lectii-virtuale.ro/teorie/entalpia&quot;&gt;Entalpia | Lectii Virtuale (lectii-virtuale.ro)&lt;/a&gt;&amp;nbsp;- aici sunt mai multe definiții&lt;span style=&quot;font-family:helvetica,arial,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;). Pentru a măsura energia internă se folosește măsurarea&amp;nbsp;&lt;strong&gt;variației&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;energiei interne, de la deducerea teoretică a punctului în care energia internă este 0. Probabil la fel se face pentru a defini entropia și entalpia.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26940/care-este-diferenta-dintre-entropie-entalpie-si-energie-interna?show=26941#a26941</guid>
<pubDate>Tue, 02 Nov 2021 03:06:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care este diferența dintre radiația corpului negru și entropia gazului ideal?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26901/care-este-diferenta-dintre-radiatia-corpului-negru-si-entropia-gazului-ideal</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit despre radiația corpului negru:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Black-body_radiation&quot;&gt;Black-body radiation - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/Planck%27s_law&quot;&gt;Planck&#039;s law - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Legile_de_deplasare_ale_lui_Wien&quot;&gt;Legile de deplasare ale lui Wien - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Am citit despre entropie:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Entropie_termodinamică&quot;&gt;Entropie termodinamică - Wikipedia&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Din ce am înțeles, fiecare stare de agregare are o anumită energie internă, specifică temperaturii, idealizată prin corpul negru în cazul solidelor și gazul ideal în cazul gazelor. Această energie internă se poate măsura prin &lt;strong&gt;radiațiile calorice&lt;/strong&gt; pe care le emite corpul negru sau gazul ideal. Mie mi se par la fel: energia internă, care se exteriorizează prin temperatura corpului sau gazului.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nefiind sigur dacă am înțeles bine, întreb pe Scientia Q&amp;amp;A în speranța că voi fi îndrumat.&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26901/care-este-diferenta-dintre-radiatia-corpului-negru-si-entropia-gazului-ideal</guid>
<pubDate>Thu, 02 Sep 2021 14:31:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Aurul la punctul de topire este sau nu incandescent?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26895/aurul-la-punctul-de-topire-este-sau-nu-incandescent?show=26899#c26899</link>
<description>&lt;p&gt;Am sărit la platină și la ceramică deoarece nu am văzut alt clip cu topirea aurului în care să se arate&amp;nbsp;trecerea treptată de la aur solid la aur lichid și temperatura pe care o are aurul.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Mulțumesc pentru lămuriri. O să încerc să-mi decantez mai bine întrebările legate de &lt;strong&gt;corpul negru&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;și &lt;strong&gt;spectrul de emisie&lt;/strong&gt; al corpului negru&amp;nbsp;și o să le pun aici, pe Q&amp;amp;A.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26895/aurul-la-punctul-de-topire-este-sau-nu-incandescent?show=26899#c26899</guid>
<pubDate>Tue, 31 Aug 2021 11:25:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Masina electrica cu bateria descarcata</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26836/masina-electrica-cu-bateria-descarcata?show=26847#a26847</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;În ce privește prima chestiune (bateria încărcată):&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;1. Din perspectiva fizicii clasice nu există nici o diferență la afișajul cântarului, oricare ar fi precizia lui. Întrucât numărul de electroni ce intră în baterie, prin una din borne, este egal cu numărul celor care ies din baterie, prin cealaltă bornă, și electronii, din punct de vedere al masei, sunt identici, atunci masa bateriei încărcate este aceeași cu cea a bateriei înainte de încărcare. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;2. Din perspectiva teoriei relativității generale într-adevăr masa bateriei, prin încărcare, ar crește datorită energiei „pompate” în ea. Conform relației E = m &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;⋆&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt; c&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;, pentru o baterie medie a mașinilor electrice de 40 Kwh rezultă o variație a masei de 1,44 micrograme. Într-adevăr prea mică pentru a putea fi măsurată de sistemele actuale de cântărire pentru obiecte de ordinul tonelor.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Pentru chestiunea a doua (cauciucurile umflate) abordarea e ceva mai accesibilă:&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;A) Din perspectiva fizicii clasice masa mașinii crește datorită aerului în plus, pompat în pneuri. Având în vedere legea gazului ideal: &lt;strong&gt;P &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;display:none&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;⋆&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span style=&quot;display:none&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&lt;strong&gt; V &lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt; T = constant&lt;/strong&gt;, considerând roata ca un tor cu raza mare &lt;strong&gt;R = 0,2 m&lt;/strong&gt; și raza mică &lt;strong&gt;r = 0,06 m&lt;/strong&gt;, alegând presiunea în pneuri de &lt;strong&gt;2,5 atm&lt;/strong&gt;, rezultă diferența de masă a mașinii pe scala cântarului de &lt;strong&gt;144 grame &lt;/strong&gt;(am luat în considerare și roata de rezervă). O diferență de masă, în continuare, prea mică pentru posibilitățile actuale de cântărire la obiecte de ordinul tonelor (cel puțin din informațiile mele).&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Totuși situația poate intra sub control dacă lucrăm pe o singură roată (de ordinul kilogramelor), variația masei fiind de aproximativ 25 grame. Am găsit la ofertă, online, un cântar cu posibilitatea cântăririi a maxim 15 Kg și cu o precizie de 5 grame (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.praxisdienst.com/en/Diagnostics/General+Diagnostics/Scales/Kern+Baby+Scales+MBA+10K+3M.html?cur=3&amp;amp;speed=1&amp;amp;gclid=EAIaIQobChMIn5H_mfP-8QIVNkeRBR2gqQHNEAQYAyABEgIu9fD_BwE&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;). Bineînțeles că nu l-am cumpărat și nici n-o să-l cumpăr doar pentru așa ceva (prețul e cam pipărat)! Dar dacă ar fi o problemă de „viață și de moarte” se poate verifica și practic.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;B) Acum, din perspectiva teoriei relativității generale s-ar putea lua în calcul, în plus, variația masei mașinii din cauza energiei pompate în pneuri pentru a crește presiunea. Cum însă această energie e cu siguranță mai mică cu câteva ordine de mărime decât energia stocată în bateria unei mașini electrice, înseamnă că și această tentativă de a măsura această variație, în plus, a masei este o „cauză pierdută”.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26836/masina-electrica-cu-bateria-descarcata?show=26847#a26847</guid>
<pubDate>Mon, 26 Jul 2021 13:45:21 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Baliză submersibilă termosensibilă</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26810/baliza-submersibila-termosensibila?show=26811#c26811</link>
<description>&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Întrucât chestiunea este în domeniul fizicii, iar în fizică experimentul este încă „la putere”, voi prezenta în loc de comentariu două înregistrări video dintr-un experiment edificator.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Prima înregistrare este la temperatura de 17&lt;sup&gt;0&lt;/sup&gt; C (în creștere): (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/K3T8lBm.mp4&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;)&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/K3T8lBm.mp4&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/lf0cRru.jpg&quot; style=&quot;height:387px; width:250px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Următoarea înregistrare este la temperatura de 22&lt;sup&gt;0&lt;/sup&gt; C (în scădere): (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/n4oJfoP.mp4&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;)&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/n4oJfoP.mp4&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/2Xi8hSl.jpg&quot; style=&quot;height:355px; width:250px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Temperaturile și dimensiunile din experiment diferă de cele din întrebare, întrucât l-am încropit ulterior din ce am avut la dispoziție. Principiul însă este același.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26810/baliza-submersibila-termosensibila?show=26811#c26811</guid>
<pubDate>Sun, 06 Jun 2021 20:35:48 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cînd vîntul suflă cu 350km/h pe direcția est-vest, cum vorbești cu vecinul de la vest de peste drum?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26562/cind-vintul-sufla-cu-350km-h-pe-directia-est-vest-cum-vorbesti-cu-vecinul-de-la-vest-de-peste-drum?show=26806#a26806</link>
<description>Prin semne!</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26562/cind-vintul-sufla-cu-350km-h-pe-directia-est-vest-cum-vorbesti-cu-vecinul-de-la-vest-de-peste-drum?show=26806#a26806</guid>
<pubDate>Tue, 25 May 2021 04:42:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum a fost cantarit neutrino?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26804/cum-a-fost-cantarit-neutrino</link>
<description>Am cautat in site-ul Scientia &amp;quot;cantarirea neutrino&amp;quot; dar nu am gasit un raspuns care sa ma multumeasca (adica nu m-a lamurit cum a fost cantarit neutrino). Multumesc anticipat pentru raspuns.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26804/cum-a-fost-cantarit-neutrino</guid>
<pubDate>Sat, 22 May 2021 18:58:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Câte elemente chimice au structura stabila de dublet?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26740/cate-elemente-chimice-au-structura-stabila-de-dublet</link>
<description>Se poate afirma despre elementele grupei llA, care au câte 2 electroni pe ultimul strat, ca au o structura stabila de dublet?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26740/cate-elemente-chimice-au-structura-stabila-de-dublet</guid>
<pubDate>Fri, 22 Jan 2021 14:58:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Un aspect al forței arhimedice într-un experiment teoretic, sau: Când se rupe firul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26697/un-aspect-al-fortei-arhimedice-intr-un-experiment-teoretic-sau-cand-se-rupe-firul?show=26701#a26701</link>
<description>&lt;p&gt;Asupra unui corp cufundat într-un vas cu lichid, vas aflat în repaus, acționează de jos în sus forța arhimedică egală cu greutatea volumului de lichid dezlocuit, F&lt;sub&gt;a&lt;/sub&gt; = m&lt;sub&gt;apa-dezlocuită&lt;/sub&gt;&amp;nbsp;· g . Pentru un corp aflat într-un vas cu lichid care se mișcă pe verticală în jos cu accelerația a, pe lângă forța produsă de diferența de presiune (forța arhimedică clasică) apare, în sensul opus, și forța corespunzătoare accelerației a. În acest caz forța arhimedică este F&lt;sub&gt;a&lt;/sub&gt; = m&lt;sub&gt;apa-dezlocuită&lt;/sub&gt;&amp;nbsp;· g - m&lt;sub&gt;apa-dezlocuită&lt;/sub&gt;&amp;nbsp;· a = m&lt;sub&gt;apa-dezlocuită&lt;/sub&gt;&amp;nbsp;· (g - a). Când se declanșează căderea vasului, acesta va începe coborârea cu accelerația g (lipsește frecarea cu aerul, parte a ipotezei) si forța arhimedică devine zero. Firul este supus acțiunii a două forțe opuse: greutatea reală a cilindrului și forța de rezistență a firului. Cea din urmă fiind mai mică, firul se va rupe instantaneu.&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26697/un-aspect-al-fortei-arhimedice-intr-un-experiment-teoretic-sau-cand-se-rupe-firul?show=26701#a26701</guid>
<pubDate>Sat, 12 Dec 2020 13:28:10 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Ce va indica în acest caz cântarul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26575/ce-va-indica-in-acest-caz-cantarul?show=26673#c26673</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;Retractare&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Cu părere de rău, trebuie recunosc că răspunsul de mai sus&amp;nbsp;nu este corect. Mi-am dat seama, bineînțeles (la vreo două zile) după ce am postat răspunsul. Nu respectă condiția ca pentru cântărire să nu folosim alt cântar.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; La fel cum o pârghie folosită ca balanță reprezintă un sistem de cântărire (și a fost mult timp folosit ca atare) folosind pentru aceasta legea pârghiilor, și sistemul reprezentat prin sticla de 2,5 l și găleata cu apă este de fapt un sistem improvizat de cântărire, folosind legea lui Arhimede. Deci &lt;strong&gt;este un cântar&lt;/strong&gt;. Are un „punct” de echilibru, nivelul apei în momentul inițial și mai are și două „brațe”: unul reprezentat de sticla ce plutește (și sub greutatea sarcinii se afundă în apă) și celălalt braț reprezentat de apa din găleată al cărei nivel crește pe măsură ce sticla se afundă în apă. De fapt dacă găleata ar fi gradată am avea chiar o scală ca la orice cântar.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Poate că cei care au sesizat aceasta, din bun simț, au trecut sub tăcere eroarea pentru a nu descuraja un nou venit și a nu-l determina să se retragă prematur. Dacă e așa nu pot decât să le mulțumesc, dar după cum a spus cineva tot din zonă, și sunt de acord cu el: „vă rog să mă contraziceți ori de cîte ori aveți altă părere decît mine și credeți că aveți argumente pentru ea.”&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Psihologic vorbind, poate că nu aș fi făcut această retractare dacă între timp nu mi-ar fi venit ideea unei adevărate metode pentru a face cântărirea cerută. De data asta, zic eu, invulnerabilă la argumentul de mai sus. O să o prezint, din motive lesne de înțeles, într-un nou răspuns.&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26575/ce-va-indica-in-acest-caz-cantarul?show=26673#c26673</guid>
<pubDate>Thu, 15 Oct 2020 06:23:08 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Calcul decibeli</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26607/calcul-decibeli?show=26609#a26609</link>
<description>Răspunsul școlăresc e așa: nivelul sunetului crește de 4 ori (adică cu aproximativ cu 6 dB) la fiecare înjumătățire a distanței, deci cum raportul dintre 150 m și 1 m este de 150, adică aproximativ 2^7,23, înseamnă că pentru a ajunge de la 150 m la 1 m trebuie să facem 7,23 înjumătățiri de distanță. Așadar nivelul sunetului scade cu 7,23 * 6 = 43,5 dB. Așadar nivelul sunetului crește de la 50 dB la 93,5 dB.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai întîi, de ce crește intensitatea sunetului de 4 ori la înjumătățirea distanței? Pentru că înjumătățind distanța, pe aceeași suprafață (a microfonului sau a urechii) intră de 4 ori mai multă putere acustică. Altfel spus, la dublarea distanței aceeași intensitate sonoră se distribuie pe o arie de 4 ori mai mare. Iar un raport de putere de 4 reprezintă aproximativ 6 dB (logaritmul zecimal din 4 e aproximativ 0,60206, care vine înmulțit cu 10).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar răspunsul școlăresc e valabil numai într-un caz ideal, și anume cînd sursa de sunet emite în mod uniform în toate direcțiile și cînd la locul faptei există numai trei corpuri: sursa de sunet, mediul de propagare și detectorul de sunet. Orice alt corp aflat în calea undei sonore produce reflexii, obturări, refracții, difracții, absorbții, interferențe etc. De aceea rezultatul numeric care iese din acest calcul simplu este doar o estimare grosieră; în realitate sunetul măsurat poate fi mai mic sau mai mare decît cel estimat cu 10–20 dB, ba chiar mai departe. Chiar presupunînd că nu e nici un gard, nici un copac, nici o clădire între boxa vecinului și sensorul de sunet, intensitatea sunetului receptat depinde de forma solului și de calitățile lui reflective, dar și de corpurile aflate în spatele boxei și în spatele sensorului, care pot reflecta și deci intensifica sunetul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Apoi măsurarea cu aplicații de telefon mobil este ea însăși doar o estimare, bazată pe sensibilitatea nominală a microfonului declarată de fabricantul telefonului sau al microfonului. Dar sensibilitatea variază de la un microfon la altul, chiar dacă sînt de același model sau fabricate în aceeași serie. Pentru măsurări precise trebuie folosite aparate calibrate. Calibrarea trebuie făcută separat la frecvențe din intervalul de interes, pentru că sensibilitatea microfonului depinde (uneori mult) de frecvență.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Spun peste tot „intensitatea” sunetului și nu „presiunea”, pentru că intensitatea e cea care se distribuie aditiv pe suprafața frontului de undă plecat de la sursă; intensitatea e proporțională cu pătratul presiunii. Decibelii acustici se definesc pornind de la presiune, dar presiunea e ridicată la pătrat în definiție, deci de fapt măsoară intensitatea, nu presiunea.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26607/calcul-decibeli?show=26609#a26609</guid>
<pubDate>Fri, 28 Aug 2020 08:21:51 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Care este diferenta dintre nordul magnetic si nordul compas? Si cum poti afla nordul magnetic daca pe harta iti este indicat nordul compas?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26486/care-este-diferenta-dintre-nordul-magnetic-nordul-compas-poti-afla-nordul-magnetic-daca-harta-este-indicat-nordul-compas?show=26487#c26487</link>
<description>De ce se magnetizeaza vaporul?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26486/care-este-diferenta-dintre-nordul-magnetic-nordul-compas-poti-afla-nordul-magnetic-daca-harta-este-indicat-nordul-compas?show=26487#c26487</guid>
<pubDate>Sat, 15 Feb 2020 18:02:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Editat: O spiră de sârmă într-un câmp magnetic...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26478/o-spira-de-sarma-intr-un-camp-magnetic?show=26478#q26478</link>
<description>O spira de sârmă cu rezistența 0,01Ω, de forma unui pătrat cu latura de 10 cm, se afla intr-un câmp magnetic omogen de inducție &amp;nbsp;B=10mT. Planul spirei formează un unghi de 30° cu liniile de inductie a câmpului. &amp;nbsp;Puteti sa ma ajutati? Care ar fi rezolvarea aici sau ce altceva?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26478/o-spira-de-sarma-intr-un-camp-magnetic?show=26478#q26478</guid>
<pubDate>Sun, 09 Feb 2020 09:14:08 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum explicați  ca geamul de la bucatarie se abureste mai mult decat geamul de la dormitor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26468/cum-explicati-ca-geamul-de-la-bucatarie-se-abureste-mai-mult-decat-geamul-de-la-dormitor?show=26472#a26472</link>
<description>Probabil pentru că umiditatea (vaporii) din bucătărie este mai ridicată decât în dormitor?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26468/cum-explicati-ca-geamul-de-la-bucatarie-se-abureste-mai-mult-decat-geamul-de-la-dormitor?show=26472#a26472</guid>
<pubDate>Sun, 12 Jan 2020 11:26:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce nu poate opri brusc un automobil in viteza?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26445/de-ce-nu-poate-opri-brusc-un-automobil-in-viteza?show=26459#a26459</link>
<description>Probabil că întrebarea are în spate următoarea idee: dacă o mașină s-ar opri instantaneu, atunci am scăpa de accidente mortale. Mașinile inteligente ale viitorului apropiat ar face ca accidentele să se reducă la zero.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt cel puțin două probleme: inerția și lipsa de eficiență a opririi instantanee.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Inerția este tendița unui corp de a-și menține starea de mișcare rectilinie uniformă, deci tendința de a nu se opri instantaneu, cum se dorește.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar și am reuși asta, nu ar fi ok: am muri din cauza faptului că deși mașina s-ar opri instantaneu, corpul nostru nu s-ar opri, ar continua să încerce să se miște, ceea ce ar duce la dislocări de organe interne și, finalmente, deces...</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26445/de-ce-nu-poate-opri-brusc-un-automobil-in-viteza?show=26459#a26459</guid>
<pubDate>Wed, 01 Jan 2020 11:29:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Pot astronauții să râgâie în spațiu?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26446/pot-astronautii-sa-ragaie-in-spatiu?show=26452#c26452</link>
<description>&lt;p&gt;O varianta de raspuns, una ”oficiala”, in sensul ca vine de la un astronaut de pe ISS, e aici:&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=lcvEhqQ8_O0&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=lcvEhqQ8_O0&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26446/pot-astronautii-sa-ragaie-in-spatiu?show=26452#c26452</guid>
<pubDate>Mon, 16 Dec 2019 18:26:59 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Turn de cărămizi</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26341/turn-de-caramizi?show=26422#c26422</link>
<description>&lt;p&gt;Am dat peste un articol vechi de aici unde e pus in scena si experimentul de care vorbeam mai sus, Leaning Tower of Lire. Si alte cateva experimente interesante din domeniul echilibrului corpurilor:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.scientia.ro/blogurile-scientia/blogul-scientia/1125-video-despre-echilibrul-corpurilor-cu-prof-dr-zeno-schlett.html&quot;&gt;https://www.scientia.ro/blogurile-scientia/blogul-scientia/1125-video-despre-echilibrul-corpurilor-cu-prof-dr-zeno-schlett.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26341/turn-de-caramizi?show=26422#c26422</guid>
<pubDate>Sun, 17 Nov 2019 20:57:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Ce poti spune despre imaginea miinii drepte in oglinda plana?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26334/ce-poti-spune-despre-imaginea-miinii-drepte-in-oglinda-plana?show=26400#c26400</link>
<description>&lt;p&gt;Întrebarea era &quot;&lt;em&gt;&amp;nbsp;&lt;/em&gt;De ce oglinda inversează stînga cu dreapta, dar nu și susul cu josul?&quot; deci o problema de perceptie. Daca vorbesti despre &quot;imaginea mâinii drepte în oglinda&quot;, poti spune ca e fidela obiectului reflectat daca treci prin planul oglinzii, dar perceptia&amp;nbsp;e diferita, chiralitatea nefiind o problema de perspectiva.&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26334/ce-poti-spune-despre-imaginea-miinii-drepte-in-oglinda-plana?show=26400#c26400</guid>
<pubDate>Sat, 09 Nov 2019 16:48:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Ce indică un cântar, masa ori greutatea?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26318/ce-indica-un-cantar-masa-ori-greutatea?show=26321#c26321</link>
<description>&lt;p&gt;Răspunsul e bun. Am doar cîteva mici observații.&lt;br&gt;&lt;br&gt;„Greutățile” etalonate folosite împreună cu balanța se numesc corect &lt;em&gt;mase etalonate&lt;/em&gt;, pentru că nu greutatea lor a fost ajustată precis, ci masa. De altfel greutatea lor depinde de locul în care se face măsurarea, dar masa lor nu.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Legea aceea se numește &lt;em&gt;a atracției universale&lt;/em&gt;, nu &lt;em&gt;a atracției gravitaționale&lt;/em&gt;, iar K se cheamă &lt;em&gt;constanta atracției universale&lt;/em&gt;. Distanța de la numitor trebuie pusă la pătrat.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Ar mai fi, dar nu mai am timp acum.&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26318/ce-indica-un-cantar-masa-ori-greutatea?show=26321#c26321</guid>
<pubDate>Thu, 27 Jun 2019 10:30:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum poate fi definit kilogramul în funcţie de constanta lui Planck?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26317/cum-poate-fi-definit-kilogramul-in-functie-de-constanta-lui-planck</link>
<description>Mai înţelege cineva definiţia kilogramului? Am văzut că s-a renunţat la prototipul din Paris şi kilogramul s-a redefinit în funcţie de o constantă universală, constanta lui Plank. Dar ce înseamnă asta? Cum ajungi de la constanta lui Plank la un kilogram de toate zilele?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26317/cum-poate-fi-definit-kilogramul-in-functie-de-constanta-lui-planck</guid>
<pubDate>Sat, 25 May 2019 04:52:03 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cum se explică fenomenul descris mai jos?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26207/cum-se-explica-fenomenul-descris-mai-jos?show=26312#c26312</link>
<description>Am corectat multumesc</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26207/cum-se-explica-fenomenul-descris-mai-jos?show=26312#c26312</guid>
<pubDate>Fri, 26 Apr 2019 01:50:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Gravitaţia este mai rapidă decât lumina?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/7419/gravitatia-este-mai-rapida-decat-lumina?show=26310#c26310</link>
<description>Gravitația nu este o forță e doar un efect! Sa nu-mi spui ca efectul coriolis are si el nevoie de un bozon.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/7419/gravitatia-este-mai-rapida-decat-lumina?show=26310#c26310</guid>
<pubDate>Sun, 14 Apr 2019 21:24:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Care este viteza de propagare a campului gravitational?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/13881/care-este-viteza-de-propagare-a-campului-gravitational?show=26304#a26304</link>
<description>Viteza câmpului gravitational este viteza lumini în vid &lt;br /&gt;
Dar in primul rand intrebarea ta incepe cu descrierea unei situatii imposibile, &amp;quot;daca soarele ar disparea din sistemul nostru solar.&amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Soarele nu ar putea sa dispara instantaneu din sistemul nostru solar, contravine principiului conservării energiei. Insa singura posibilitate ar fi ca o forta enorma sa actioneze asupra lui si presupunand ca aceasta forta ar fi indeajuns de puternica incat sa imprime soarelui o viteza oarecare, oricat de mare ar fi aceasta viteza nu ar putea sa depaseasca viteza lumini.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci atunci putem sa spunem cu certitudina ca daca ipotizam ca soarele ar fugi cu viteza lumini din sistemul nostru solar deformarea spatio temporala pe care masa-energia lui o determina in spatiu-timp inconjurator s-ar propaga cu aceasi viteza.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si ar mai fi o varianta în care soarele s-ar putea transforma în energie conform principiului echivalenței si aceasta energie ar fi direcționată undeva această energie ar avea aceași intensitate a câmpului gravitational.&lt;br /&gt;
Cred ca raspunsul la intrebare te lamureste pe deplin</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/13881/care-este-viteza-de-propagare-a-campului-gravitational?show=26304#a26304</guid>
<pubDate>Sun, 14 Apr 2019 21:14:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Formulă lungime traiectorie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26306/formula-lungime-traiectorie?show=26309#c26309</link>
<description>Unui sistem referențial i se poate asocia o particula sau un corp prin definiție: În mecanica descriptivă un sistem de referință este o noțiune teoretică pentru descrierea mișcării, fiind reperul in raport cu care se descrie mișcarea sau repausul. El poate fi asociat unui Punct material sau unui Sistem de puncte materiale ca reper de referință, născut din necesitatea descrierii mișcării in spațiu a unui punct material sau a unui corp.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26306/formula-lungime-traiectorie?show=26309#c26309</guid>
<pubDate>Sun, 14 Apr 2019 21:11:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Este posibil ca gaurile negre sa transforme materia normala in materie intunecata?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19486/este-posibil-ca-gaurile-negre-sa-transforme-materia-normala-in-materie-intunecata?show=20718#a20718</link>
<description>Momentan materia intunecata este doar o ipoteza si gaurele negre la fel. E mai greu sa ipotizam ca o necunoscută poate genera o altă necunoscută fara sa cunoaștem.cu precizie macar una dintre ele pentru a determina pe cealaltă. Însă totul e posibil pana la.proba contrarie.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19486/este-posibil-ca-gaurile-negre-sa-transforme-materia-normala-in-materie-intunecata?show=20718#a20718</guid>
<pubDate>Sat, 13 Apr 2019 19:48:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Negrul cel mai negru</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20393/negrul-cel-mai-negru?show=26305#c26305</link>
<description>Poti face o gaură neagră &amp;nbsp;artificiala cu un tub bagi un tub vopsit cu negru pe dinauntru prin hârtia albă. &amp;nbsp;Toata lumina ce se va reflecta in tub nu va mai iesi afară, curbezi tubul si il bagi in pământ.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20393/negrul-cel-mai-negru?show=26305#c26305</guid>
<pubDate>Sat, 13 Apr 2019 18:18:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: De ce timpul în care coboară un corp depinde de forma acestuia?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19599/de-ce-timpul-in-care-coboara-un-corp-depinde-de-forma-acestuia?show=19770#a19770</link>
<description>Timpul in care un corp se deplaseaza depinde de forma acestuia si de volumul sau este valabil doar in masura in care acest corp coboara printr-o masa de aer sau al unui alt fluid.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In spatiu cosmic unde se preupune ca ar fi vid absolut desi nu este, viteza de cadere nu mai depinde de forma lui intrucat asupra corpului nu mai actioneaza forta de frecare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci daca vei da un impuls in vid de aceași intesitate la 1kg de vata sau 1kg de plumb desi au volume si forme diferite, ele se vor deplasa cu aceasi viteza intrucat deplasarea lor nu mai interactioneaza cu moleculele de aer sau ale altui fluid care prin interactiunea lor pot sa frineze mai mult sau mai putin, asta depinde de suprafata de contact sau de numarul de molecule cu care corpul interactioneaza.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In speta la altitudini diferite corpurile au viteze de cădere diferite datorate diferentelor de numar de molecule pe care un corp le intalneste asa numita presiune si cu care implicit se ciocneste in straturi de aer mai mult sau mai putin rarefiate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Greutatea se presupune a fi o forta data de gravitatie desi este impropiu numita &amp;quot;forta&amp;quot; aceasta greutate este un vector al &amp;quot;aceleratie gravitationale&amp;quot; iar pe pamant este masurabila si are o valoare de circa 9.8m/s la patrat asta inseamna ca orice corp va avea o miscare acelerata de la viteza 0 in momentul inceperii caderii pina la infinit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Insa in caderea lui printr-o masa de aer de exemplu intampina o rezistenta la inaintare care este direct proportionala cu patratul vitezei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asta ce inseamna ca pe masura ce se acelereaza forta de frecare creste exponential. Ciocninduse cu moleculele din aer dupa o scurta cadere viteza va gasi un echilibru si la un moment dat va cadea cu o viteza constanta daca nu se schimba suprafata de contact implicit unghiul de incidenta cu care se deplaseaza prin aer.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cea ce inseamna ca daca acel corp ar avea o cadere prin vid miscarea acelerata nu s-ar opri si ar capata o viteza din ce in ce mai mai mare pina la infinit... conform teoriei relativitatii nu ar putea depasi viteza lumini. deci la limita vitezi lumini ar gasi din nou un echilibru.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asta este un fapt interesant, din aceasi motiv se presupune ca materia care cade intr-o gaura neagra poate sa ajunga la viteza luminii in vecinatatea ei datorita faptului ca aceleratia gravitationala in preajma unei gauri negre este aproape de viteza luminii.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19599/de-ce-timpul-in-care-coboara-un-corp-depinde-de-forma-acestuia?show=19770#a19770</guid>
<pubDate>Sat, 13 Apr 2019 16:32:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Care sunt diferenţele esenţiale dintre teoria gravitaţiei a lui Newton şi cea a lui Einstein (relativitatea generală)?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18744/care-sunt-diferentele-esentiale-dintre-teoria-gravitatiei-a-lui-newton-si-cea-a-lui-einstein-relativitatea-generala?show=19768#a19768</link>
<description>Am dat raspunsul mai pe larg aici: &lt;a href=&quot;https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Câmp_gravitațional&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Câmp_gravitațional&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Diferențele principale constau în sistemule de referință în care este studiat fenomenul. Newton postulează legile gravitației în două sau trei dimensiuni dupa caz, prin studiul fenomenului si da niste raspunsuri valabile in sistemele referențiale atemporale iar Einstein o descrie matematic într-un sistem referențial în 4 dimensiuni: cele 3 dimensiuni spațiale deja cunoscute respectiv timpul ca a patra dimensiune.&lt;br /&gt;
Insa niciunul dintre ei nu explică de ce apare si cum apare gravitația ca forță. Raspunsul complet la intrebare o să-l găsești tot pe wikipedia dupa ce voi termina si voi publica lucrarea științifică la care lucrez din 2011. Sper sa primesc si un premiu Nobel având în vedere că încă nimeni nu cunoaste fenomenul.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18744/care-sunt-diferentele-esentiale-dintre-teoria-gravitatiei-a-lui-newton-si-cea-a-lui-einstein-relativitatea-generala?show=19768#a19768</guid>
<pubDate>Sat, 13 Apr 2019 16:20:16 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De unde diferenta de nuanta?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26260/de-unde-diferenta-de-nuanta?show=26303#a26303</link>
<description>Diferență de nuanta este dată de reflexie si refraxie lumini ce ajunge la ochiul observatorului sub diferite unghiuri.&lt;br /&gt;
Însă trebuie să știi că nu este vorba de fum Cea ce ai vazut, ci sunt de fapt niște nori de gheața care comdensează foarte rapid pe particulele esapate de avioanele.cu reacție altfel invizibile. La inaltimi foarte mari apa se afla in stare gazoasa si desi temperatura este foarte scăzută si a atins limita de condens nu poate condensa fara suport fizic particule.de praf sau fum. In momentul in care fumul ajunge într-o asemenea atmosferă saturată cu apă în stare gazoasa apă se comdensează pe particulele de praf sau fum care devine astfel vizibil. Asa cum un nor are părți mai deschise si altele mai întunecate în funcție de unghiul de reflexie respectiv refraxie la fel si in cazul tău. Sunt convins ca era seara sau dimineață cand ai observat acest fenomen si soarele era foarte aproape de linia orizontului si implicit unghiul foarte mic.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26260/de-unde-diferenta-de-nuanta?show=26303#a26303</guid>
<pubDate>Sat, 13 Apr 2019 14:10:15 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Lucrul mecanic la un corp suspendat</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26277/lucrul-mecanic-la-un-corp-suspendat?show=26279#a26279</link>
<description>Lucrul mecanic efectuat asupra corpului suspendat este zero in ambele cazuri. In cazul elicopterului se efectueaza lucru mecanic dar nu asupra corpului ci asupra aerului impins de paletele elicelor. Plus ceva lucru mecanic efectuat de fortele de frecare interne. Valoarea acestui lucru mecanic depinde de detaliile constructiei elicopterului si regimul de functionare. Nu le poti calcula din informatiile date.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26277/lucrul-mecanic-la-un-corp-suspendat?show=26279#a26279</guid>
<pubDate>Fri, 14 Dec 2018 11:11:39 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce exista doar 8 note muzicale?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15656/de-ce-exista-doar-8-note-muzicale?show=26249#a26249</link>
<description>Cred ca ar fi mult mai utile discutiile asupra gamei cromatice, care are 11 sunete. Adica, intre un sunet cu o frecventa data si sunetul cu frecventa dubla, teoria si practica muzicala utilizeaza 11 sunete distincte. Diferenta de inaltime dintre ele o numim, in muzica, semiton. Majoritatea covarsitoare a instrumentelor muzicale sunt fabricate pe acest &amp;lt;calapod&amp;gt;. Exceptie fac vioara, violoncelul, contrabasul si zug-trobonul (exista si altele, dar am amintit pe cele mai cunoscute) instrumente care pot produce sunete care se diferentiaza, ca inaltime, prin intervale mai mici decat un semiton. De ce, cred eu, gama cromatica este formata din 11 sunete, nu mai multe sau mai putine. Pentru ca aceasta este &amp;lt;puterea de separatie&amp;gt; a urechii umane normale, in sensul ca, doua sunete sunt sesizate diferite ca inaltime, daca diferenta dintre ele este de cel putin un semiton. Exista afoni, care nu diferentiaza sunetele dupa inaltime - oameni fara ureche muzicala - exact cum &amp;nbsp;daltonistii nu pot diferentia culorile, dar exista oameni care sesizeaza diferenta de inaltime mult mai rafinat. Acestia sunt oamenii care simt muzica si fac muzica (vorbesc de arta sunetului). Consider ca gama cromatica este croita exact pe tiparul biologic al omului. Nu am auzit ca un compozitor sau interpret celebru sa ceara fabricarea unui pian cu mai mult de 11 clape intre DO de sub portativ si DO din portativ (incluzandu-l pe primul si excluzandu-l pe ultimul), pe motiv ca instrumentul nu-l satisface din punct de vedere a nevoilor sale de exprimare artistica.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15656/de-ce-exista-doar-8-note-muzicale?show=26249#a26249</guid>
<pubDate>Thu, 23 Aug 2018 17:19:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Ce este lumina?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/803/ce-este-lumina?show=26228#c26228</link>
<description>Lumina poate fi:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
1. O senzatie. Fotonul izbeste celula receptoare de pe retina care se hiperpolarizeaza, declanseaza un potential de actiune care se va transmite ca impuls nervos prin nervii optici, trece prin statii intermediare unde se moduleaza impulsul, apoi ajunge in creier in aria vizuala din lobul occipital; toata povestea de pana acum e doar un proces electrochimic ca un joc de domino. Pentru a aparea senzatia luminoasa poate ca ar fi necesar mai mult decat aria vizuala, un integrator al activitatii mentale (eul) care sa aiba senzatia de lumina. Lumina este in cele din urma o experienta individuala, cu propria sa &amp;quot;qualia&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
2. O idee. In lumea ideilor a lui Platon, exista obiecte perfecte sau primordiale si indestructibile, numite idei. Ideea de trandafir cuprinde toti trandafirii ce au existat, exista sau vor exista. Se mai considera de asemenea ca figurile geometrice regulate sunt manifestari ale ideilor. Toate razele luminoase intra in ideea de raza de lumina, sau pur si simplu lumina zilei. In acest caz lumina este un obiect in spatiul ideilor. Ideea de lumina este atemporala, ca orice idee. Avantajul ei este ca acolo nu se stinge niciodata, dar nici nu se aprinde. Ar fi interesant de imaginat ce anume poate juca rolul luminii in lumea ideilor. Adica ce anume reliefeaza si clarifica ideile in raport cu ..bineinteles un observator ideal.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
3.Un simbol. Cultural, lumina este adeseori folosita ca simbol pentru cunoastere si intelepciune. Soarele a fost venerat secole de-a randul ca divinitate pentru ca oferea lumina si facea sa creasca recoltele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
4. Hrana. Reprezinta alaturi de pamant si apa, sursa de hrana pentru regnul plantelor. Lumina este sursa hranei bazei lantului trofic animal si in final pentru om. Din ea se alimenteaza direct sau indirect viata de pe toate nivelurile superioare. Exista bacterii pe fundurile oceanelor, in pesteri si alte ecosisteme izolate unde lumina lipseste, dar soarele creeaza sansa biodiversitatii de care ne bucuram astazi.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
5. Lumina este o unda electromagnetica din spectrul vizibil 380-750 nm. Este fanta de vibratie predominanta prin care omul priveste universul. Considerand ca lumina este continuu absorbita si emisa in urma interactiunilor dintre particulele subatomice, acolo este atat sursa cat si sfarsitul ei. Este o cuanta de energie smulsa dintr-o particula, azvarlita in spatiu, absorbita de alta particula in care schimba ceva si unde ramane sau de unde pleaca mai departe.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
5&amp;#039; &amp;nbsp;In cazul in care comportamentul particulelor elementare de a alege probabilitatile de existenta si anularea celor de non-existenta sta la baza continuitatii si stabilitatatii universului, si daca aceasta sugereaza o vointa sau o minte suprasensibila materiei, atunci lumina reprezinta limba universala prin care totul comunica cu tot.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
6. Lumina este un alfabet cu un numar limitat de caractere in pictorii scriu poezii, drame, tragedii, romane...etc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
7. Lumina este mama intunericului (sau invers?).</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/803/ce-este-lumina?show=26228#c26228</guid>
<pubDate>Mon, 13 Aug 2018 22:01:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: De cata energie avem nevoie pentru a incalzi Luna cu 2 grade?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26210/de-cata-energie-avem-nevoie-pentru-a-incalzi-luna-cu-2-grade?show=26211#a26211</link>
<description>E vorba doar de încălzirea zonei din jurul termometrelor instalate la adîncime (1 m, 1,4 m, 2,4 m) în solul lunar, cu ocazia misiunilor Apollo 15 și Apollo 17. Unele articole de pe internet spun greșit că ar fi vorba de încălzirea întregului corp ceresc, ceea ce e absurd.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cauza cea mai probabilă a încălzirii e faptul că astronauții au deranjat stratul subțire de sol deschis la culoare cînd au instalat termometrele și au expus stratul inferior, mai negru și deci mai absorbant. În cîțiva ani, această mică schimbare a absorbției luminii solare a dus la ridicarea temperaturii și la adîncimea termometrelor, pe rînd, mai întîi la cel de la 1 m și mai tîrziu la cel de la 2,4 m. Creșterea temperaturii a putut fi confirmată prin simulări care țin cont de proprietățile termice (capacitate calorică, conducție termică) ale regolitului lunar.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci nu, nu e vorba de lucrul mecanic făcut de astronauți și nici de încălzirea globală a Lunii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Studiul n-a fost făcut de NASA, ci de cercetători de la alte instituții folosind date culese (și pierdute o vreme...) de NASA. Autorul principal e de la Texas Tech University.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1029/2018JE005579&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1029/2018JE005579&lt;/a&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26210/de-cata-energie-avem-nevoie-pentru-a-incalzi-luna-cu-2-grade?show=26211#a26211</guid>
<pubDate>Wed, 08 Aug 2018 17:06:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Problema de fizica cu patinatori!</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26186/problema-de-fizica-cu-patinatori</link>
<description>Un patinator cu masa de 50 de kg se indreapta spre est cu viteza de 3 m/s si se ciocneste de alt patinator cu masa de 70 de kg care se misca spre sud cu viteza de 7 m/s. Dupa ce se ciocnesc, patinatorii se misca impreuna. Calculeaza modulul vitezei celor doi si unghiul pe care acestia il formeaza fata de est. Se foloseste impulsul si catitatea de miscare in teorie, dar nu reusesc sa-mi dau seama cum se face. Va rog sa fiti cat mai detaliati posibil, in asa fel incat sa inteleg cum se fac problemele de genul asta ca e urgent si o sa dau test din asta.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26186/problema-de-fizica-cu-patinatori</guid>
<pubDate>Sun, 22 Apr 2018 15:25:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Apar atomi noi în Univers zi de zi? Se conservă numărul lor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26124/apar-atomi-noi-in-univers-zi-de-zi-se-conserva-numarul-lor?show=26125#a26125</link>
<description>&lt;p&gt;O întrebare uşoară şi grea în acelaşi timp. Pe scurt, am putea răspunde cu DA şi NU celor două întrebări. Adică DA, atomi noi apar în mod constant în Univers şi NU, numărul lor nu se conservă.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Dacă intrăm puţin în detalii, trebuie spus că în timp ce unii atomi sunt creaţi alţii dispar. Deşi există legile de conservare a energiei şi impulsului, nu există aşa ceva pentru materie ori numărul atomilor. Deşi energia totală a Universului rămâne constantă, iar între masă şi energie s-a stabilit o relaţie de echivalenţă, materia în sine nu se conservă.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Sunt deja de notorietate metodele de creare a noilor atomi în Univers. În primul rând e vorba de fuziunea nucleară din interiorul stelelor. Avem de asemeni şi fenomenul supernovelor, singura modalitate de a produce pe cale naturală elemente mai grele decât fierul (în interiorul stelelor sunt produse prin fuziune nucleară elementele mai uşoare decât fierul).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;În plus, noi atomi mai apar şi ca urmare a proceselor de descompunere radioactivă, care în sine înseamnă transformarea unui element chimic în alt element chimic, fenomen însoţit de degajare de energie. Un exemplu: fisiunea nucleară, când un element este transformat în alte două cu degajare de energie.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Merită amintite şi experimentele desfăşurate în cadrul acceleratoarelor de particule. Unele dintre acestea se soldează cu apariţia unor noi elemente chimice ori noi atomi.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26124/apar-atomi-noi-in-univers-zi-de-zi-se-conserva-numarul-lor?show=26125#a26125</guid>
<pubDate>Sat, 10 Mar 2018 19:44:30 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Pot amortiza coliziunea la impactul cu solul dacă sunt într-un lift în cădere liberă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26121/pot-amortiza-coliziunea-la-impactul-cu-solul-daca-sunt-intr-un-lift-in-cadere-libera?show=26123#a26123</link>
<description>&lt;p&gt;Daca va aflati intr-un lift aflat in cadere libera absoluta (liftul cade intr-un vid), nu ati avea Greutate si ati pluti in lift asemenea unui astronaut aflat intr-o nava spatiala, fara sa aveti prea mult control asupra lucrurilor.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;br&gt;&lt;br&gt;Din fericire, exista o rezistenta a aerului care actioneaza asupra liftului aflat in cadere plus o presiune a aerului care se creeaza in putul de sub liftul aflat in cadere. Cand liftul va atinge viteza de cadere (sa spunem 100 mile/h sau 160 km/h) veti sta, probabil, in normal in picioare (pozitie verticala). Cel mai bun lucru de facut in acest moment este sa va intindeti pe podea asigurandu-va ca si capul intra in contact direct cu podeau. Avand in vedere ca liftul va ajunge jos (punctul de impact) in cateva secunde, trebuie sa va miscati destul de repede. Cand liftul va suferi impactul cu podeau putului, forta de impact se va distribui intregului corp oferindu-va cea mai buna sansa de supravietuire. Chiar si asa, un impact la 160km/h este probabil fatal.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Aceasta este una dintre teorii, sa spunem cea nemedicala intrucat sansele de supravietuire in urma accidentelor prin cadere sunt cu atat mai mari cu cat capul este crutat, pe locul doi situandu-se pelvisul intrucat acesta din urma este inconjurat de nervi importanti, vase mari de sange, organele digestive si reproducatoare astfel incat o leziune la acest nivel ar cauza o sangerare importanta, afectare organica importanta si, in cele din urma, moartea. Este dificil de aterizat intr-o pozitie care sa permita protejarea atat a capului cat si a pelvisului. Cu toate acestea, avand in vedere ca o aterizare in cap va precipita cu siguranta decesul, aterizarea in picioare produce leziuni pelviine datorita transmiterii fortei de impact &amp;nbsp;in sus catre picioare. Luand toate acestea in considerare mai buna este aterizarea in picioare; daca este destul de lunga caderea este posibil sa va indreptati corpul pentru a ateriza in picioare ajutandu-va de miscarile corpului folosite de atleti sau acrobati pentru a realiza tumbe de la inaltime. Daca se reuseste totusi crutarea capului si a pelvisului, fracturarea a numeroase oase nu pune neaparat viata in pericol. Numarul total de fracturi nu este relevant pentru rata de supravietuire (majoritatea vindecandu-se cu timpul); fracturile de coloana vertebrala pot produce leziuni nervoase si paralizie, dar nu sunt fatale (de obicei).&lt;br&gt;&lt;br&gt;In concluzie: folositi, pe cat posibil, scarile intrucat va pun in miscare sistemul cardiovascular, muscular, osteoarticular, metabolismul, etc. contribuind la reducerea lipsei de activitate fizica atat de frecventa la oamenii din ziua de astazi.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Bibliografie suplimentara:&lt;br&gt;&lt;br&gt;blogs.howstuffworks.com/2010/01/06/how-can-you-survive-an-elevator-fall/&lt;br&gt;www.springer.com/medicine/journal/68&lt;br&gt;www.injuryjournal.com/&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26121/pot-amortiza-coliziunea-la-impactul-cu-solul-daca-sunt-intr-un-lift-in-cadere-libera?show=26123#a26123</guid>
<pubDate>Sat, 10 Mar 2018 19:23:50 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce s-ar întâmpla cu apa dintr-o cană, dacă aș goli-o în spațiu?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26118/ce-s-ar-intampla-cu-apa-dintr-o-cana-daca-as-goli-o-in-spatiu?show=26120#a26120</link>
<description>&lt;p&gt;Ar ingheta instantaneu! Apoi va calatori urmand o rezultanta intre impulsul initial si campurile gravitationale din zona. Similar, numeroase comete sunt compuse din gheata si praf - una din sursele certe ale apei de pe Terra...&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26118/ce-s-ar-intampla-cu-apa-dintr-o-cana-daca-as-goli-o-in-spatiu?show=26120#a26120</guid>
<pubDate>Fri, 09 Mar 2018 20:47:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce este tocmai gravitația cea mai slabă forță?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26114/de-ce-este-tocmai-gravitatia-cea-mai-slaba-forta?show=26116#a26116</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;span&gt;&lt;span style=&quot;color:#000000&quot;&gt;Intrebarea este pe cat de interesanta, pe atat de inselatoare :)&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;span&gt;&lt;span style=&quot;color:#000000&quot;&gt;Ma inclin in fata lui Senior Truth. Este un teren cu nisipuri miscatoare. Dar ... totusi...&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span&gt;&lt;span style=&quot;color:#000000&quot;&gt;Intai de toate sa remarcam ca seamana cu intrebarea urmatoare: de ce exista materia? Bun, sugerez o alta intrebare la care se poate incerca un raspuns: care este mecanismul de interactie la distanta a gravitatiei, comparabil cu cel al fortelor tari dintre neutroni si electroni, dintre protoni si neutroni, dintre quarci, sau alte forte tari elctromagnetice sau electronucleare?&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span&gt;&lt;span style=&quot;color:#000000&quot;&gt;Este una din intrebarile &#039;hot&#039; ale deceniului si&amp;nbsp;secolului actual, si, probabil, va ramane pentru urmatoarele sute de ani. Pot sa raspund ceva de felul: mmm, se pare ca gravitatia este propagata in tesatura spatiu-timp sub forma unei unde prin intermediul unor particule/unde teoretice - gravitonii, particule/unde care interactioneaza relativ greu cu materia, comparabil cu, leptonii, gluonii, sau alte particule/unde similare care mijlocesc fortele electro-nucleare, sau cele electromagnetice. Nu? Suna plauzibil. Asa se poate explica partial si de ce nu am reusit sa punem in evidenta gravitonii, interactionand foarte greu cu materia. Sau putem sa banuim ca gravitatia este o integrala a unei forte n-dimensionale care strabate in egala masura toate dimensiunile in care materia se poate infasura, daca luam in considerare modelul mai greu acceptat al stringurilor, teorie care permite existenta n-dimensionala si forme infasurate ale spatiilor Calabi Yau... si asa mai departe.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span&gt;&lt;span style=&quot;color:#000000&quot;&gt;Adevarul este ca subiectul este extrem de incitant, si ne chinuie in fiecare zi din ce in ce mai tare. Si mai adevarat este ca in clipa dezvaluirii adevarului, ne asteapta o revolutie in Fizica, una in Matematica, si una in Tehnologie! Atunci probabil va avea loc un salt urias in intelegerea Universului, si in abilitatile tehnologice... Indrazneste sa iti imaginezi: ce tip revolutionar de propulsie putem concepe atunci? sau, si mai tulburator: ce mod de manipulare a spatiului si timpului ne asteapta atunci? &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span&gt;&lt;span style=&quot;color:#000000&quot;&gt;Ratiu.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26114/de-ce-este-tocmai-gravitatia-cea-mai-slaba-forta?show=26116#a26116</guid>
<pubDate>Fri, 09 Mar 2018 20:37:58 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: La ce se referă ideea că Pământul ”cade în linie dreaptă” în jurul Soarelui, din relativitate?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26086/la-ce-se-refera-ideea-ca-pamantul-cade-in-linie-dreapta-in-jurul-soarelui-din-relativitate?show=26087#a26087</link>
<description>&lt;p&gt;Este vorba de explicarea Gravitatiei ca efect de curbare a spatiului in prezenta masei - descris de Einstein (demonstrat repetat ca fiind corect, inclusiv consecintele !).&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;In acest context, satelitii Soarelui par ca se deplaseaza &quot;in linie dreapta&quot; pe suprafata unei sfere/sferoid.&amp;nbsp;Iata cateva imagini reprezentative:&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=LoaOHvy5AcA&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=LoaOHvy5AcA&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Generalizand, Universul (cel putin cele 3 dimensiuni pe care le percepem la nivel macro) este o suprafata foarte framantata - &quot;tat un deal si-o vale&quot;, cum ar spune ardelenii .. :-)&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26086/la-ce-se-refera-ideea-ca-pamantul-cade-in-linie-dreapta-in-jurul-soarelui-din-relativitate?show=26087#a26087</guid>
<pubDate>Sun, 04 Mar 2018 07:55:39 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce flacăra unei brichete este mereu orientată către în sus?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25885/de-ce-flacara-unei-brichete-este-mereu-orientata-catre-in-sus?show=26085#a26085</link>
<description>&lt;p&gt;Un articol pe această temă, &lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.scientia.ro/fizica/fizica/2907-cum-se-comporta-focul-in-gravitatie-zero.html&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25885/de-ce-flacara-unei-brichete-este-mereu-orientata-catre-in-sus?show=26085#a26085</guid>
<pubDate>Sun, 04 Mar 2018 07:48:03 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Viteza luminii e variabilă în funcție de mediul de propagare?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26082/viteza-luminii-e-variabila-in-functie-de-mediul-de-propagare</link>
<description>&lt;p&gt;Cum ar fi daca viteza luminii poate fi influențata de vid, atmosfera, gravitatie sau orice altceva?&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26082/viteza-luminii-e-variabila-in-functie-de-mediul-de-propagare</guid>
<pubDate>Sun, 04 Mar 2018 07:36:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Dacă m-aş afla într-o cameră în centrul planetei Pământ, aş pluti în imponderabilitate?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26052/daca-m-as-afla-intr-o-camera-in-centrul-planetei-pamant-as-pluti-in-imponderabilitate?show=26058#c26058</link>
<description>Aparent este corectă explicația ta. Mă gândesc dacă ar putea exista vreo curbură &amp;nbsp;a spațiului pe acolo care să îmi facă surprize.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26052/daca-m-as-afla-intr-o-camera-in-centrul-planetei-pamant-as-pluti-in-imponderabilitate?show=26058#c26058</guid>
<pubDate>Fri, 02 Mar 2018 22:27:40 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce nu poate fi atins zero absolut?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26027/de-ce-nu-poate-fi-atins-zero-absolut?show=26028#a26028</link>
<description>&lt;p&gt;Sa incerc si eu o explicatie:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- Zero absolut este o notiune care provine din termodinamica, si reprezinta punctul de energie termica minima (dar nu 0 !), in care sistemul nu mai poate ceda caldura exteriorului.&amp;nbsp;Energia termica a sistemului este generata de miscarea moleculelor acestuia. La valori foarte apropiate de zero absolut, agitatia termica produsa prin ciocniri reciproce intre molecule inceteaza, DAR moleculele si atomii continua sa vibreze slab datorita fenomenelor cuantice subatomice din interiorul acestora - numai ca aceasta energie nu mai poate fi extrasa, si in niciun caz pana la zero.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- Asa cum NU EXISTA VID ABSOLUT (dupa cum s-a demonstrat recent), NU EXISTA NICI ZERO ABSOLUT, opinia mea pur speculativa este ca la aceste valori extreme sistemul primeste energie (infinitezimala) la nivel cuantic din ciocniri cu particulele &quot;fantomatice&quot; efemere puse in evidenta din vid in experimentul mentionat.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26027/de-ce-nu-poate-fi-atins-zero-absolut?show=26028#a26028</guid>
<pubDate>Sun, 25 Feb 2018 20:04:32 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>