<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Activitate recenta in Economie - Afaceri</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/activity/economie-afaceri</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Comentat: Sunt dobanzile din depozitele bancare considerate castiguri din investitii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23225/sunt-dobanzile-din-depozitele-bancare-considerate-castiguri-din-investitii?show=26976#c26976</link>
<description>Desigur si &amp;nbsp;fara indoiala dobanzile sunt castiguri din investitiile facute cu banii deponentului din care si acesta primeste o parte cum a fi o renta la un teren agricol arendat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar daca iti pui valorile intr-o banca la patrare intr-o aseta din depozitul bancii atuncievident ca tu trebuie sa platesti bancii pentru serviciul facut valorile fiind doar protejate de banca si atat.</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23225/sunt-dobanzile-din-depozitele-bancare-considerate-castiguri-din-investitii?show=26976#c26976</guid>
<pubDate>Wed, 06 Apr 2022 04:34:20 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cu alte cuvinte, niciodata nu ne vom putea permite TOTUL ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22771/cu-alte-cuvinte-niciodata-nu-ne-vom-putea-permite-totul?show=26975#c26975</link>
<description>&lt;p&gt;Doresc sa adaug ca&amp;nbsp;&amp;nbsp;respectiv &amp;nbsp;dupa cele scrise de mine la ultima Conferinta mondiala pivind UBI de la Glagow din Scotia din august trecut si dupa comunicarea sustinuta&amp;nbsp;la un think tank de la Academie, a unei lucrari pe aceasta tema i-am scris si dlui ing Jancovici din Franta, ecologist important:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Scrsorea ma estescrisa pe clipul&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=Vjkq8V5rVy0&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=Vjkq8V5rVy0&lt;/a&gt; cu primul curs la &amp;nbsp;Sciences Po - 29/08/2019 sustinut de acesta&lt;br&gt;&quot;Professeur Jean-Marc Jancovici: A mon avis, le principe écologique fondamental(postulat, axiome) est le suivant :Nul ne peut être exonéré de la responsabilité qui lui incombe en matière de protection des ressources naturelles et implicitement de l&#039;environnement&lt;br&gt;&lt;br&gt;&amp;nbsp;La solution socio-économique aux problèmes posés, même si la solution technico-scientifique importante et prioritaire est de gagner une fraction du temps pendant lequel l&#039;humanité peut trouver des solutions techniques aux problèmes d&#039;utilisation complexe de l&#039;énergie qui nous est donnée gratuitement par le soleil, donné directement ou indirectement par les matières premières créées par lui et donc l` énergie thermonucléaire peuvent être maîtrisés avec un minimum d&#039;efficacité économique et bien sûr parallèlement à la décroissance de la population car Malthus a raison.&amp;nbsp;&lt;br&gt;Je répète donc ce que je dis depuis quelques années à ceux qui veulent entendre et comprendre, comme RUB (revenu de base universel) ou UBI(Unversele basic income) comme élément socio-économique, mais économique scientifiquement fondé et seulement ainsi et non comme élément philanthropique ou éthique ou socialiste - qui signifie l&#039;entrée de l&#039;humanité sur la Troisième Voie - La Voie de Thomas Paine, que j&#039;ai trouvée il y a 30-40 ans et qui n&#039;est ni du capitalisme pur ni du socio-communisme, ni une cosmétique de ceux-ci comme ils ont essayé de le faire à tort sous le même nom des économistes et des politiciens occidentaux de droite ou de gauche (un Tony Blair, un Bill Clinton, un Anthony Giddens et même le pape Jean-Paul II etc)&lt;br&gt;En fait, la Troisième voie est pour moi le troisième mode de production possible, basé en principe sur la propriété commune de l&#039;humanité sur les ressources naturelles, c&#039;est-à-dire celles créées par la nature et non l&#039;homme, comme le pétrole et la végétation grâce à la photosynthèse (assimilation de la chlorophylle) basée sur l&#039;énergie solaire, principal producteur de plus-value et en ce sens on peut dire que ce que donne la nature est gratuit et n&#039;a pas de raisons économiques liées à la dépréciation comme dans l`économie humaine basée sur le travail humain et l&#039;utilisation de machines-outils, mais même ces ressources naturelles doivent se voir allouer un pourcentage du PIB produit par le travail, les ressources et les amortissements alloués à l&#039;usure des outils.&lt;br&gt;Bien sûr, un changement complet et de grande envergure de la science économique actuelle doit avoir lieu à l&#039;aide de l&#039;instrument de la science économique de la troisième voie que j&#039;ai proposé, qui doit être développé si cette voie doit être acceptée par les économistes respectifs.&lt;br&gt;Peut-être que le professeur Jancovici lira ou prendra connaissance de ce texte qui ne traite pas d&#039;éloges bien mérités, mais de solutions.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nota:am postat aelasi text si pe feisul dlui: &amp;nbsp;&lt;u&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.facebook.com/jeanmarc.jancovici&quot;&gt;https://www.facebook.com/jeanmarc.jancovici&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22771/cu-alte-cuvinte-niciodata-nu-ne-vom-putea-permite-totul?show=26975#c26975</guid>
<pubDate>Wed, 06 Apr 2022 04:24:12 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce este contabilitatea?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26881/ce-este-contabilitatea</link>
<description>Am avut o discuție în contradictoriu cu un expert contabil cu multă experiență în contabilitate. Eu fiind adept al statisticii susțineam că contabilitatea este o știință derivată din statistică. Expertul contabil îmi spunea că contabilitatea este o șiință de sine stătătoare. Deci, ce este contabilitatea?</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26881/ce-este-contabilitatea</guid>
<pubDate>Sun, 22 Aug 2021 04:23:07 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cine este CREDITORUL misterios al natiunilor ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20492/cine-este-creditorul-misterios-al-natiunilor?show=26797#c26797</link>
<description>Oare ce acoperire au acesti bani? Nu sunt ei de fapt ceva macinat la o moare de vant adica care macina vant? :)</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20492/cine-este-creditorul-misterios-al-natiunilor?show=26797#c26797</guid>
<pubDate>Wed, 21 Apr 2021 12:58:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Cum se determina Produsul Intern Brut al unei tari?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/5851/cum-se-determina-produsul-intern-brut-al-unei-tari?show=26770#c26770</link>
<description>Cele trei metode conduc la rezultate diferite? &amp;nbsp;daca da cum se trateaza acest aspect?</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/5851/cum-se-determina-produsul-intern-brut-al-unei-tari?show=26770#c26770</guid>
<pubDate>Thu, 18 Feb 2021 05:16:28 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Ar trebui inlocuit sistemul monetar ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/3499/ar-trebui-inlocuit-sistemul-monetar?show=26771#c26771</link>
<description>&lt;p&gt;mihaid,&lt;br&gt;&lt;br&gt;Nu stiu daca comparatia imi apartine dar cand am facut-o si inca si azi asa cred.&amp;nbsp;Adica : &quot;&lt;strong&gt;Banii sunt greutatile cantarului eonomic iar metaforic si pentruca circula pot spune ca sunt sangele sistemului economic iar piata libera este cantarul care utilizand banul permite circulatia marfurilor &quot;&lt;/strong&gt;.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Fara bani am face &lt;strong&gt;troc &lt;/strong&gt;adica asa se numeste cand iti dau doua gaini pe o curca, dar si atunci in spatele intelegerii libere dintre vanzator si cumparator se afla o evaluare de echilibru. Si in, de ex &amp;nbsp;Egiptul antic, scribii aveau niste unitati de cont, niste raporturi care aduse la un numitor comun, ar fi putut fi inlocuite cu o moneda, dar aia trebuia garantata si trebuia deci sa aibe o acoperire si numai un stat puternic putea face asta.Si totusi &amp;nbsp;fara vre-o garantie &amp;nbsp;arendasul Fisher de la Flamanzi a produs in 1907 o moneda proprie atunci cand dadea taranilor care lucrau penru el, &amp;nbsp;fara ca statul roman sa-l deranjeze cu ceva, un soi de vouchere cu care acestia nu puteau cumpara marfuri decat din anumite magazine din Iasi agreate de Fisher si la pretul impus de ele adica&amp;nbsp;un fel de pret de monopol. &lt;img title=&quot;smiley&quot; alt=&quot;smiley&quot; src=&quot;https://www.scientia.ro/qa/qa-plugin/wysiwyg-editor/ckeditor/plugins/smiley/images/regular_smile.png&quot; style=&quot;height:23px; width:23px&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/3499/ar-trebui-inlocuit-sistemul-monetar?show=26771#c26771</guid>
<pubDate>Sat, 13 Feb 2021 18:23:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Va fi Romania capabila sa treaca de la Leu la Euro?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/5913/va-fi-romania-capabila-sa-treaca-de-la-leu-la-euro?show=26769#c26769</link>
<description>Suntem in 2021 si nu am trecut. Cand crezi ca se va intampla asta? Si vor fi si tunci aceleasi consecinte ca cele ce le prevezi la nivel de 2012?</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/5913/va-fi-romania-capabila-sa-treaca-de-la-leu-la-euro?show=26769#c26769</guid>
<pubDate>Sat, 13 Feb 2021 17:51:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Credeţi ca Economia este o ştiinţă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/8476/credeti-ca-economia-este-o-stiinta?show=26768#c26768</link>
<description>Poate ca in mare masura ca si medicina este si o arta....</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/8476/credeti-ca-economia-este-o-stiinta?show=26768#c26768</guid>
<pubDate>Sat, 13 Feb 2021 17:37:03 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cum calculează economiştii procentul evaziunii fiscale?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/9036/cum-calculeaza-economistii-procentul-evaziunii-fiscale?show=26767#c26767</link>
<description>CORECT dle Truth care se pare ca si prin nick esti oarecum, predestinat.</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/9036/cum-calculeaza-economistii-procentul-evaziunii-fiscale?show=26767#c26767</guid>
<pubDate>Sat, 13 Feb 2021 17:35:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cat de rea este de fapt situatia din Grecia?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/11543/cat-de-rea-este-de-fapt-situatia-din-grecia?show=26766#c26766</link>
<description>De fapt grecii simt si poate chiar stiu ce datorie enorma au popoarele europene catre ei ca si catre Italia de altfel mai ales cele germanice, asa ca....&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Poate ca daca am fi mai buni in sustineri adevarate si romanilor li se datoreaza ceva pentru aurul si petrolul jefuit si pentru pavaza nu cine stie ce, dar totusi importanta pe care am tinut-o in fata &amp;nbsp;turcilor un secol doua caci daca eram si noi pasalac poate ca luau si Viena si atunci cine stie cum eram cu totii azi. ...</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/11543/cat-de-rea-este-de-fapt-situatia-din-grecia?show=26766#c26766</guid>
<pubDate>Sat, 13 Feb 2021 17:31:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Ce înseamnă spălarea de bani? Cum se face spălarea de bani?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/11963/ce-inseamna-spalarea-de-bani-cum-se-face-spalarea-de-bani?show=26765#c26765</link>
<description>Vezi unele restaurante si hoteluri din Poiana Brasov si vei intelege. Desigur in toate statiunile este la fel si mai este si compliciatatea &amp;nbsp;a la romanica cu fisul sipolitia si gata portofoliul spalator :)</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/11963/ce-inseamna-spalarea-de-bani-cum-se-face-spalarea-de-bani?show=26765#c26765</guid>
<pubDate>Sat, 13 Feb 2021 17:20:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cum se poate explica mecanismul inflatiei si cum poate influenta cursul de schimb?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17692/cum-se-poate-explica-mecanismul-inflatiei-si-cum-poate-influenta-cursul-de-schimb?show=26764#c26764</link>
<description>In 1990 inflatia a &amp;nbsp;fost monetara si declansata in Romania deliberat prin restituirea intr-o singura transa a celor cam doi ani de transe lunar date de toti salariatii(cred ca de 100 lei-adica cam 5000lei dintr-o data) ceea e a dus evident cu setea de a cumpara a romanilor infometati si infrigurati la o inflatie galopanta .Atunci mi-am licid imediat ce economii aveam intelegand (cati or fi inteles) c urma sa se intample :) Deci dl Romancu Iliescu si ai lui ar trebui impuscati nu numai pentru crime de drept comun ci si pentru aceast crima economica.</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17692/cum-se-poate-explica-mecanismul-inflatiei-si-cum-poate-influenta-cursul-de-schimb?show=26764#c26764</guid>
<pubDate>Sat, 13 Feb 2021 17:07:54 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum traduceți &quot;venture capital&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26504/cum-traduceti-venture-capital?show=26727#a26727</link>
<description>&lt;p&gt;CAPITAL DE RISC&lt;/p&gt;&lt;p&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;em&gt;Curtea de Conturi Europeană&lt;/em&gt; a sintetizat acest subiect pe înțelesul tuturor într-un raport din 2019:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;em&gt;Capitalul de risc este un tip de capital privat care se concentrează pe finanțarea de întreprinderi mici și inovatoare emergente, aflate în etapa de debut a&amp;nbsp;dezvoltării lor, sau pe finanțarea de întreprinderi nou înființate al căror potențial de creștere este considerat a&amp;nbsp;fi ridicat. Aceste întreprinderi încep adesea doar cu o&amp;nbsp;idee și cu un model de afaceri netestat, ceea ce înseamnă că există un element substanțial de risc. Totuși, în cazul în care ideea și modelul de afaceri se dovedesc a&amp;nbsp;fi un succes, aceste întreprinderi pot genera în cele din urmă randamente ridicate, permițând ca randamentele pe termen lung obținute din investiții în capital de risc și în capital privat să le depășească pe cele generate de investiții tradiționale.&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Sursa: &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/venture-capital-17-2019/ro/&quot;&gt;https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/venture-capital-17-2019/ro/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26504/cum-traduceti-venture-capital?show=26727#a26727</guid>
<pubDate>Wed, 30 Dec 2020 10:43:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care e semnificația cifrelor de pe cardul meu?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26103/care-e-semnificatia-cifrelor-de-pe-cardul-meu?show=26105#a26105</link>
<description>&lt;p&gt;Pentru cardurile Visa, numărul de 16 cifre are următoarea semnificaţie:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;prima cifră identifică sistemul, adică faptul că este un card Visa. Cardurile Visa au prima cifră 4, cele MasterCard 5 şamd.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;cifrele de la 2 la 6 reprezintă un indicator al băncii care a eliberat cardul&lt;br&gt;&lt;br&gt;cifrele de la 7 la 15 reprezintă un identificator al posesorului cardului&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;ultima cifră este una de control, care rezultă probabil dintr-o formulă matematică ce include toate celelalte cifre ale numărului cardului.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26103/care-e-semnificatia-cifrelor-de-pe-cardul-meu?show=26105#a26105</guid>
<pubDate>Tue, 06 Mar 2018 20:44:09 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum se stabilește prețul aurului? De unde cumpără o bancă centrală, ca Banca Națională, aurul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26074/cum-se-stabileste-pretul-aurului-de-unde-cumpara-o-banca-centrala-ca-banca-nationala-aurul?show=26075#a26075</link>
<description>&lt;p&gt;Pretul aurului este stabilit dupa o serie de indicatori. Dar ca sa vorbim pe intelesul tuturor ...&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- conteaza cat aur se gaseste la un moment dat in rezervele bancilor&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- conteaza cat aur are populatia&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- conteaza cat aur se tranzactioneaza (cat aur se vinde si se cumpara)&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- conteaza cat aur se extrage din minele de aur&lt;/p&gt;&lt;p&gt;DA, cineva cumpara si vinde zilnic aur. El se tranzactioneaza in special pe burse. Adica nu merge un nene cu o plasuta cu &amp;nbsp;aur si o da altei persoane in schimbul unui sac cu bani, ci aurul sta frumusel in depozite si se schimba doar proprietarul.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Evident aurul se scoate din minele de aur. Muntii Apuseni din tara noastra au inca destul de mult aur. Din pacate, toate minele de aur, absolut toate, au fost inchise. Legea din tara noastra spune ca o data ce o mina de aur a fost inchisa, ea nu se mai poate redeschide, niciodata!&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Se speculeaza faptul ca minele au fost inchise la presiunile tarilor vestice. Daca scoatem aur mult pe piata, evident pretul scade, iar cei din strainatate sunt interesati ca aurul pe care il au ei deja sa aiba un pret ridicat.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Ca sa putem extrage din nou aur trebuie sa schimbam legea aia care ne interzice sa redeschidem o mina inchisa.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Si mai e o problema! Pentru ca aurul sa poata fi vandut el trebuie sa fie marcat (stantat). Astfel i se recunoaste valoarea si calitatea pe piata internationala. Din pacate Romania si-a pierdut dreptul de a stanta aurul odata cu inchiderea minelor. Deci, chiar daca am incepe sa extragem aur ar trebui sa apelam la straini sa ni-l stanteze, iar ei ne-ar lua o gramada de bani pentru treaba asta.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Suntem un popor destept! Asa e?&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26074/cum-se-stabileste-pretul-aurului-de-unde-cumpara-o-banca-centrala-ca-banca-nationala-aurul?show=26075#a26075</guid>
<pubDate>Sat, 03 Mar 2018 12:53:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Care sunt asemănările şi deosebirile dintre chitanţă, factură şi bon fiscal?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22143/care-sunt-asemanarile-si-deosebirile-dintre-chitanta-factura-si-bon-fiscal?show=23948#c23948</link>
<description>Vad ca intrebarea e tare veche, insa trebuie sa lamuresc niste aspecte.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
1. Factura este un document emis doar de persoane juridice (firme, persoane fizice autorizate, asociatii etc.) pentru un bun vandut/serviciu prestat. Emitentul poate fi sau nu platitor de TVA. Nici macar nu presupune predarea marfii/prestarea serviciului in acel moment, ci doar obligatia de a face asta. Predarea marfii se face pe baza avizului de expeditie, iar prestarea serviciului poate fi anterioara sau dupa ce s-a emis factura. Exista si facturi pentru prestari de servicii in avans (de exemplu abonamente de hosting pe un an).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
2. Plata poate fi facuta cash, si aici intervine chitanta sau bonul fiscal. Chitanta poate fi emisa de orice persoana juridica, bonul doar de cei cu case de marcat (vanzare cu amanuntul). Bon de asemenea se poate emite si pentru platile prin banca (cu cardul), insa chitanta e doar pentru cash.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
3. Bonul nu este factura. Exista tranzactii unde se da doar bon, dar nu inseamna ca tine loc de factura. Daca bonul are CIFul firmei pe el atunci este factura simplificata - se poate deduce TVA pe baza lui fara a mai cere si o factura insotitoare. Insa aceste facturi simplificate nu se declara la ANAF ca tranzactii intre persoane platitoare de TVA. Exista si plati unde sa da doar chitanta fara factura (de exemplu intretinerea de bloc sau chirii catre persoane fizice), dar de regula chitanta e insotita si de factura.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In concluzie, factura este importanta pentru firmele platitoare de TVA pentru a deduce TVA aferent si a plati mai putin la stat. Facturile sunt platite prin chitante, bon, sau pur si simplu transfer bancar (unde nu mai exista nii bon, nici chitanta). Pentru neplatitorii de TVA, acestia isi pot inregistra tranzactiile si pe baza bonurilor fara factura.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
PS: Sunt contabil. :)</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22143/care-sunt-asemanarile-si-deosebirile-dintre-chitanta-factura-si-bon-fiscal?show=23948#c23948</guid>
<pubDate>Sat, 19 Dec 2015 22:24:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Cum se poate optimiza un bonus?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18589/cum-se-poate-optimiza-un-bonus?show=18600#a18600</link>
<description>&lt;p&gt;
	Da, se rezolvă simplu. Se înlocuiesc treptele de valori cu o funcție liniară.&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	De exemplu puteți folosi formula următoare:&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	&lt;em&gt;b&lt;/em&gt; = 10 + 50/21 * (&lt;em&gt;v&lt;/em&gt;-3)&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	unde &lt;em&gt;v&lt;/em&gt; este vechimea exprimată în număr de luni de la angajare, iar &lt;em&gt;b&lt;/em&gt; este bonusul exprimat în procente din salariu.&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	Pentru vechimile sub 3 luni bonusul iese sub 10%, iar pentru cele peste 2 ani iese peste 60%, dar asta se rezolvă simplu prin limitări, adică toate bonusurile care ies din formulă sub 10% se ridică la fix 10%, și toate care depășesc 60% se retează la fix 60%. În total graficul arată ca o pantă care are un palier în stînga și unul în dreapta. Nu are salturi nicăieri, deci o diferență de o săptămînă de vechime nu poate produce diferențe mari în bonusuri (sub 1% din salariu).&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	În formula pe care v-am dat-o 50-ul vine din 60-10 (diferența dintre bonusul maxim și cel minim), iar 21 vine de la diferența dintre vechimea maximă și cea minimă. Astfel puteți schimba formula după cum vă place. În plus puteți exprima vechimea în număr de zile de la angajare schimbînd formula unde trebuie, dacă chiar vă trebuie precizia asta.&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	Dacă nu vreți ca formula să fie liniară, de exemplu dacă vreți neapărat ca cei cu vechimea de 1 an să primească 40% (formula liniară de mai sus dă circa 31%), atunci folosiți două formule diferite pe două intervale diferite, de exemplu pentru intervalele 3-12 luni și 12-24 de luni. Sau mai multe formule pe mai multe intervale. Puteți folosi și funcții neliniare, de exemplu logaritmice.&lt;br&gt;
	&lt;br&gt;
	Vă recomand să faceți un grafic cu toate valorile posibile care ies dintr-un asemenea calcul, ca să vedeți rezultatul înainte de a-l aplica și să nu aveți surprize.&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18589/cum-se-poate-optimiza-un-bonus?show=18600#a18600</guid>
<pubDate>Fri, 06 Feb 2015 20:09:21 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Ce argumente şi/sau acţiuni juridice ar putea opri privilegiile economice de care Biserica Ortodoxă Română se bucură în prezent?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22256/ce-argumente-si-sau-actiuni-juridice-putea-opri-privilegiile-economice-care-biserica-ortodoxa-romana-bucura-prezent?show=22471#c22471</link>
<description>Este o hotarare a Curtii Constitutionale. Asta va reduce drastic numarul invataceilor religiosi, mai ales ca ceilalti vor avea ora libera si se vor distra de minune.</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22256/ce-argumente-si-sau-actiuni-juridice-putea-opri-privilegiile-economice-care-biserica-ortodoxa-romana-bucura-prezent?show=22471#c22471</guid>
<pubDate>Thu, 27 Nov 2014 21:34:17 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cum se poate descrie in cateva fraze sistemul bancar din Romania?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16570/cum-se-poate-descrie-in-cateva-fraze-sistemul-bancar-din-romania?show=22386#c22386</link>
<description>Cum e posibil să fie cămătari privați care profită de o monedă națională? Dacă tot e vorba de privat și privatizare de ce să nu avem monedă privată și pînă la urmă fiecare cu moneda lui, ca să fie privatizare pînă la capăt.</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16570/cum-se-poate-descrie-in-cateva-fraze-sistemul-bancar-din-romania?show=22386#c22386</guid>
<pubDate>Wed, 12 Nov 2014 18:36:39 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Dacă religia este o opţiune, de ce suntem obligaţi să o finanţăm?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22167/daca-religia-este-o-optiune-de-ce-suntem-obligati-sa-o-finantam?show=22254#c22254</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Problema este complexă şi merită toată atenţia noastră pentru a fi dezbătută cu maximă atenţie şi seriozitate.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Eu am semnat această &lt;a href=&quot;http://www.petitieonline.com/spune_nu_construirii_de_biserici_in_parcul_natural_bucegi&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;petiţie&lt;/a&gt; cu aproximativ o lună în urmă, dar sincer nu ştiu în ce măsură sunt luate în seamă astfel de acţiuni din mediul online. Cred totuşi că e bine să ne facem vocea auzită şi ar fi bine să o facem la unison sperând ca pe zi ce trece o să avem vocea din ce în ce mai puternică astfel încât să nu mai poată fi ignorată. Ar fi bună şi o petiţie care să ceară oprirea finanţării cultelor religioase de către Stat şi impozitarea tuturor veniturilor pe care le realizează.&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	Ticăloşia BOR este uriaşă şi direct proporţională cu puterea financiară pe care o au şi cu siguranţă au multe surse de venit: &lt;a href=&quot;http://ziardebusteni.ro/2013/11/11/fabricile-de-bani-din-bucegi/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://ziardebusteni.ro/2013/11/11/fabricile-de-bani-din-bucegi/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.mediafax.ro/social/guvernul-acorda-gratuit-mitropoliei-moldovei-si-bucovinei-sase-vile-si-o-sala-polivalenta-13380571&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.mediafax.ro/social/guvernul-acorda-gratuit-mitropoliei-moldovei-si-bucovinei-sase-vile-si-o-sala-polivalenta-13380571&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.biziday.ro/2014/10/13/biziday-luni-13-octombrie-2014/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.biziday.ro/2014/10/13/biziday-luni-13-octombrie-2014/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&lt;a href=&quot;http://eclujeanul.ro/2014/01/25/preafericitul-daniel-dai-un-ban-dar-cumperi-ceva-frumos/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://eclujeanul.ro/2014/01/25/preafericitul-daniel-dai-un-ban-dar-cumperi-ceva-frumos/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&lt;a href=&quot;http://morometia.ro/ofcr/privilegii/cadouri/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://morometia.ro/ofcr/privilegii/cadouri/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	&lt;a href=&quot;http://morometia.ro/ofcr/afaceri/&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://morometia.ro/ofcr/afaceri/&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22167/daca-religia-este-o-optiune-de-ce-suntem-obligati-sa-o-finantam?show=22254#c22254</guid>
<pubDate>Sun, 19 Oct 2014 12:06:16 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Unde se afla economia Romaniei fata de cele mai avansate tari?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21637/unde-se-afla-economia-romaniei-fata-de-cele-mai-avansate-tari?show=21854#a21854</link>
<description>In vorbe si discursuri sterile.Actiune baietii &amp;nbsp;+V, &amp;nbsp;asa va vreau.</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21637/unde-se-afla-economia-romaniei-fata-de-cele-mai-avansate-tari?show=21854#a21854</guid>
<pubDate>Sat, 20 Sep 2014 21:46:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: De ce nu se folosesc minele abandonate ca depozit pentru deseuri ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21814/de-ce-nu-se-folosesc-minele-abandonate-ca-depozit-pentru-deseuri?show=21816#a21816</link>
<description>Deseurile au un cost ridicat pentru cei ce sunt siliti de imprejurari sa se debaraseze de ele, (consumatorii/cumparatorii, singurii care platesc si ca sa le achizitioneze, si sa scape de ele), in rest, toti ceilalti fac profit din asta.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca le-ai depozita in mina, ar costa mult mai mult sa platesti si minerii, n-ar mai fi deloc rentabil, ci chiar foarte pagubos. Energia consumata la incinerarea materialelor care nu ard fara energie suplimentara, (o mica parte din totalul deseurilor), se (poate) obtine din arderea celorlalte, si mai ramane si pentru alte necesiitati si valorificare pe alte cai.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Volumul minelor nu este echivalent cu volumul de materie extrasa deoarece exploatarea se face pe orizontala, cu avansarea frontului de lucru perpendicular pe galeriile de acces, iar in urma mutarii/extragerii armaturilor de sustinere, tavanul se surpa, ramanand doar spatiul de lucru, foarte stramt, unde cu foarte mare efort s-ar putea inghesui ceva fara buldozere. In plus, minerii ar trebui sa suporte si mirosurile pestilentiale ale deseurilor in curs de putrefactie, etc..... Puturile verticale si galeriile de acces au volume destul de mici. La minele de suprafata apar alte probleme ecologice si nu numai.</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21814/de-ce-nu-se-folosesc-minele-abandonate-ca-depozit-pentru-deseuri?show=21816#a21816</guid>
<pubDate>Fri, 19 Sep 2014 14:22:17 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care este rostul confidenţialităţii salariilor angajaţilor instituţiilor publice?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20913/care-este-rostul-confidentialitatii-salariilor-angajatilor-institutiilor-publice?show=21099#a21099</link>
<description>&lt;blockquote&gt;
	&lt;p&gt;
		LEGE Nr. 176 din 1 septembrie 2010&lt;br&gt;
		privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative&lt;/p&gt;
	&lt;p&gt;
		CAPITOLUL I&lt;br&gt;
		&lt;strong&gt;Declararea averii şi a intereselor&lt;/strong&gt;&lt;br&gt;
		ART. 1&lt;br&gt;
		(1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică următoarelor categorii de persoane, care au obligaţia declarării averii şi a intereselor:&lt;br&gt;
		1. Preşedintele României;&lt;br&gt;
		2. consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat;&lt;br&gt;
		3. preşedinţii Camerelor Parlamentului, deputaţii şi senatorii;&lt;br&gt;
		4. membrii din România în Parlamentul European şi membrii în Comisia Europeană din partea României;&lt;br&gt;
		5. primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru;&lt;br&gt;
		&lt;strong&gt;6. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;&lt;br&gt;
		7. judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, asimilaţii acestora, precum şi asistenţii judiciari;&lt;br&gt;
		8. personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor;&lt;br&gt;
		9. judecătorii Curţii Constituţionale;&lt;br&gt;
		10. membrii Curţii de Conturi şi personalul cu funcţii de conducere şi de control din cadrul acesteia;&lt;/strong&gt;&lt;br&gt;
		11. preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie;&lt;br&gt;
		12. Avocatul Poporului şi adjuncţii săi;&lt;br&gt;
		13. preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;&lt;br&gt;
		14. membrii Consiliului Concurenţei;&lt;br&gt;
		15. membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;&lt;br&gt;
		16. membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;&lt;br&gt;
		17. membrii Consiliului Economic şi Social;&lt;br&gt;
		18. membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;&lt;br&gt;
		19. membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private;&lt;br&gt;
		20. membrii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării;&lt;br&gt;
		21. membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului;&lt;br&gt;
		22. membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune;&lt;br&gt;
		23. preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi membrii Consiliului Naţional de Integritate;&lt;br&gt;
		24. directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES;&lt;br&gt;
		25. directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;&lt;br&gt;
		26. directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjuncţii săi;&lt;br&gt;
		27. personalul diplomatic şi consular;&lt;br&gt;
		28. directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, prim-adjunctul şi adjunctul său;&lt;br&gt;
		29. directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;&lt;br&gt;
		30. aleşii locali;&lt;br&gt;
		&lt;strong&gt;31. persoanele cu funcţii de conducere şi de control, precum şi funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul tuturor autorităţilor publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituţiilor publice;&lt;br&gt;
		32. persoanele cu funcţii de conducere şi de control din cadrul unităţilor sistemului de învăţământ de stat şi unităţilor de stat din sistemul de sănătate publică;&lt;/strong&gt;&lt;br&gt;
		33. personalul încadrat la cabinetul demnitarului în administraţia publică centrală, precum şi personalul încadrat la cancelaria prefectului;&lt;br&gt;
		34. membrii consiliilor de administraţie, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum şi persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, companiilor şi societăţilor naţionale sau, după caz, societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar sau semnificativ;&lt;br&gt;
		35. guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie, angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României, precum şi personalul din conducerea băncilor la care statul este acţionar majoritar sau semnificativ;&lt;br&gt;
		&lt;strong&gt;36. personalul instituţiilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, implicat în realizarea procesului de privatizare, precum şi personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanţate din fonduri externe sau din fonduri bugetare;&lt;br&gt;
		37. preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale;&lt;/strong&gt;&lt;br&gt;
		38. prefecţii şi subprefecţii;&lt;br&gt;
		39. candidaţii pentru funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar.&lt;br&gt;
		(2) Obligaţia privind declararea averii şi a intereselor revine, în condiţiile prezentei legi, şi celorlalte categorii de persoane, care sunt numite în funcţie de Preşedintele României, de Parlament, de Guvern sau de primul-ministru, cu excepţia celor care ocupă funcţii aparţinând cultelor religioase.&lt;br&gt;
		&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;/blockquote&gt;
&lt;blockquote&gt;
	&lt;p&gt;
		ART. 6&lt;br&gt;
		(1) Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese îndeplinesc următoarele atribuţii:&lt;br&gt;
		a) primesc, înregistrează declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese şi eliberează la depunere o dovadă de primire;&lt;br&gt;
		b) la cerere, pun la dispoziţia personalului formularele declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese;&lt;br&gt;
		c) oferă consultanţă pentru completarea corectă a rubricilor din declaraţii şi pentru depunerea în termen a acestora;&lt;br&gt;
		d) evidenţiază declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese în registre speciale cu caracter public, denumite Registrul declaraţiilor de avere şi Registrul declaraţiilor de interese, ale căror modele se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei;&lt;br&gt;
		&lt;strong&gt;e) asigură afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituţiei şi a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestora şi se arhivează potrivit legii;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;/blockquote&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	dupa cum vezi, nu e prea mare secretul.... de obicei orice institutie mai acatarii are si o sectiune dedicata declaratiilor de avere.&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20913/care-este-rostul-confidentialitatii-salariilor-angajatilor-institutiilor-publice?show=21099#a21099</guid>
<pubDate>Sun, 27 Jul 2014 17:26:17 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Care e regimul de impozitare al premiilor castigate la competitiile sportive?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19612/care-e-regimul-de-impozitare-al-premiilor-castigate-la-competitiile-sportive?show=19715#c19715</link>
<description>Salut!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Chiar si pentru veniturile din astfel de premii, sportivul poate sa se organizeze ca un fel de Persoana FIzica Autorizata. In acest caz, suplimentar cotei de 16% se mai calculeaza si plateste si sanatatea in cota de 5,5%. Avantajul este ca isi poate deduce din venit cheltuielile ocazionate de desfasurarea activitatii: antrenor, hotel, transport, etc. In functie de venituri si cheltuieli poate calcula cum e mai avantajos.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Presupun ca aceste cheltuieli sunt destul de insemnate. La 300 E cazarea (el si antrenor) la care se adauga masa si terenul de antrenament daca nu merita sa vina in tara, Simona Halep nu ar trebui sa cheltuie mai putin de 300.000 E pe an. Daca se aduna si impozitul, ramane cu maxim jumatate din cat castiga.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In acest context, nu stiu cei din afara topului 100 cu cati bani raman, deci tenisul nu e chiar asa de profitabil.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Desi este un turneu duty-free, de cota de impozitare nu scapa. Totusi, Romania nu este cel mai rau exemplu, in alte state cu impozit progresiv, se ajunge pe la 40% (la 10 milioane - 4 mil impozit!). De aici si succesul unor state ca Monaco unde chiar se merita sa fii rezident in astfel de situatii. La urma urmei, statul o fi ajutat-o in vreun fel?</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19612/care-e-regimul-de-impozitare-al-premiilor-castigate-la-competitiile-sportive?show=19715#c19715</guid>
<pubDate>Sat, 01 Mar 2014 18:03:08 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: De ce sunt necesare asa puţine date la cumpărăturile online?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19478/de-ce-sunt-necesare-asa-putine-date-la-cumparaturile-online?show=19481#c19481</link>
<description>mai nou (de cateva luni bune) se cere si un cod de siguranta ce se numeste 3D Secure, nu stiu daca il au toate bancile dar cele mai importante il au sigur (ex: bcr, ing...)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.bcr.ro/ro/persoane-fizice/operatiuni-bancare/cont-curent-si-carduri/carduri-de-debit-si-servicii-asociate/3d-secure&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.bcr.ro/ro/persoane-fizice/operatiuni-bancare/cont-curent-si-carduri/carduri-de-debit-si-servicii-asociate/3d-secure&lt;/a&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19478/de-ce-sunt-necesare-asa-putine-date-la-cumparaturile-online?show=19481#c19481</guid>
<pubDate>Fri, 31 Jan 2014 18:30:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Cat ii revine  unui scriitor din pretul  fiecarei carti de 100 de pagini vanduta?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18084/cat-ii-revine-unui-scriitor-din-pretul-fiecarei-carti-de-100-de-pagini-vanduta?show=18121#a18121</link>
<description>Nu cred ca este o reteta standard. Depinde cum se negociaza si cine negociaza. Un autor tanar si necunoscut se va multumi sa nu plateasca nimic editurii, numai sa ii fie editata cartea (desi sunt cazuri in care autorul plateste editurii si nu prea mai primeste nimic dupa aceea, cum ar fi cartile cu tiraj redus, tehnice, dar care dau bine la CV). Un altul ar putea lua cateva procente din fiecare carte vanduta. Un scriitor arhicunoscut care are si un agent care sa il reprezinte va primi mai mult. In Occident exista scriitori care primesc o suma stabilita inaintea tiparirii, editura fiind sigura de succesul cartii (nu stiu la noi in tara daca se practica asa ceva). Ba chiar exista edituri care platesc autorul inainte chiar ca acesta sa se apuce de scris (cred ca autoarea a luat banii pe ultimul volum Harry Potter inainte sa fi scris prima pagina). In tot cazul, editurile nu prea pierd.</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18084/cat-ii-revine-unui-scriitor-din-pretul-fiecarei-carti-de-100-de-pagini-vanduta?show=18121#a18121</guid>
<pubDate>Fri, 01 Nov 2013 05:53:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum poate demonstra utilizatorul unei cutii de valori că a depus anumite obiecte/bani în respectiva cutie?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18094/cum-poate-demonstra-utilizatorul-unei-cutii-de-valori-ca-a-depus-anumite-obiecte-bani-in-respectiva-cutie?show=18106#a18106</link>
<description>Buna seara !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;Cam asa se pune problema:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;- continutul casetei de valori este cunoscut NUMAI de client (si de hot, ma rog). Tocmai asta este ideea principala, continutul casetei este confidential, iar banca te asigura de acest lucru contractual; Nu exista niciun inventar validat de banca.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
- pentru asigurarea aceste confidentialitati (si securitatii), exista o procedura (a mentionat-o Gabriela mai sus). Se pare ca aceasta procedura are o fisura, iar ancheta o va arata-o.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
- daca se va dovedi ca este culpa bancii (asa pare la prima vedere, chiar daca hotul a avut sau nu un complice in interior), clientul va actiona banca in judecata (daca nu se vor intelege amiabil). Atunci va aduce probe privind continutul casetei - intocmai ca la orice furt. In rest este treaba judecatorilor ...</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18094/cum-poate-demonstra-utilizatorul-unei-cutii-de-valori-ca-a-depus-anumite-obiecte-bani-in-respectiva-cutie?show=18106#a18106</guid>
<pubDate>Tue, 29 Oct 2013 17:41:29 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Predictie in ceea ce priveste costul biletelor de avion.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17999/predictie-in-ceea-ce-priveste-costul-biletelor-de-avion?show=18022#c18022</link>
<description>4. Nu am zburat niciodată cu un low-cost și nu știu cum variază prețurile. La liniile aeriene „normale” de obicei îmi cumpăr biletul cu multe luni înainte, cînd prețurile nu se schimbă de la o zi la alta.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar cel puțin în principiu este posibil ca prețurile la low-cost să se schimbe automat, în funcție de cerere. Chiar și la companiile mari prețurile se calculează automat. A fost de curînd o știre cum că nu știu care companie a vîndut din greșeală (chestie de programare sau de numere introduse de angajați) o mulțime de bilete la prețuri de nimic sau gratuit. Au fost nevoiți să-și onoreze oferta, altfel dădea rău la imagine. Cine a apucat să cumpere biletele acelea greșite a fost om fericit.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
PS. Am găsit, era vorba de United, care acum o lună a vîndut timp de două ore bilete gratuite, doar cu o taxă suplimentară de 2 dolari jumate pe fiecare zbor.&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://articles.latimes.com/2013/sep/13/business/la-fi-mo-united-honor-super-cheap-tickets-sold-by-mistake-20130913&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://articles.latimes.com/2013/sep/13/business/la-fi-mo-united-honor-super-cheap-tickets-sold-by-mistake-20130913&lt;/a&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17999/predictie-in-ceea-ce-priveste-costul-biletelor-de-avion?show=18022#c18022</guid>
<pubDate>Fri, 18 Oct 2013 10:21:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Ce stat a avut cele mai mari castiguri din turism in 2011?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10210/ce-stat-a-avut-cele-mai-mari-castiguri-din-turism-in-2011?show=10213#a10213</link>
<description>&lt;p&gt;
	Turismul e o mare şmecherie, pe care România, desigur, nu a deprins-o. Elena Udrea, aşa blondă şi fără minte, ca să fiu plenastic, a avut o intuiţie bună. Păcat că nu a avut pe nimeni care s-o ajute, ci doar o grămadă care au criticat-o (de cele mai multe ori pe drept) şi au discreditat-o, din motive politice. De ce e o mare şmecherie? Pentru că o ţară ca România şi-ar putea dubla PIB-ul dacă ar practica un turism modern şi ar profita de avantajele naturale pe care le are.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Deci,&lt;strong&gt; SUA a câştigat 116 miliarde de dolari în 2011 din turism.&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Spania - 60 miliarde&lt;br&gt;
	Franţa - 53 miliarde&lt;br&gt;
	China - 50 de miliarde (şi abia s-au trezit)&lt;br&gt;
	Italia - 43 miliarde&lt;br&gt;
	Germania - 38 miliarde&lt;br&gt;
	Marea Britanie - 36 miliarde&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;Cât a fost PIB-ul României în 2011?&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10210/ce-stat-a-avut-cele-mai-mari-castiguri-din-turism-in-2011?show=10213#a10213</guid>
<pubDate>Sun, 13 Oct 2013 03:47:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Cum s-a produs dezastrul in anul 1929, incat s-a ajuns la acea criza mondiala?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17669/cum-s-a-produs-dezastrul-in-anul-1929-incat-s-a-ajuns-la-acea-criza-mondiala?show=17670#a17670</link>
<description>&lt;p&gt;
	Salut !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Intai de toate, sa subliniem cauza (evidenta) a severitatii fenomenului de criza economica: &lt;strong&gt;globalizarea economica = constructia tip &quot;carti de joc&quot;&lt;/strong&gt;. Astfel, dezechilibrele economice (inevitabile) aparute pe o piata locala &lt;strong&gt;sunt exportate pe piata mondiala.&lt;/strong&gt; Daca aici nu intalnesc mecanisme moderatoare, in conditii &quot;favorabile&quot; pe piata, ajung sa produca o criza mondiala.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Acum, referitor la criza din anii 20-30, trebuie sa mentionam ca nici specialistii nu s-au pus de acord 100% cu cauzele intime ale crizei, fiecare vazand ca fiind critic un alt aspect. Dar exista cateva lucruri clare:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- imediat dupa razboi, situatia economica generala era dezastruoasa, din motive evidente: fabrici distruse, muncitori morti pe front, sistemul de transport grav afectat, etc.&lt;strong&gt; Incepuse optimist cresterea economic&lt;/strong&gt;a, dar &lt;strong&gt;pietele erau slab reglementate&lt;/strong&gt;, &lt;strong&gt;nu existau nici minime mecanisme de protectie si siguranta&lt;/strong&gt; (credite facile, piata de actiuni nereglementata, fara rezerve minime la bancile nationale, etc). Pe de alta parte, razboiul adusese si un fel de &quot;bonus&quot;: &lt;strong&gt;lumea era acum mai mica si mai unita&lt;/strong&gt; (ma rog, prin forta armelor !). O sabie cu doua taisuri, dupa cum se va vedea ...&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- fata de aceasta situatie generala, exceptie facea &lt;strong&gt;marele castigator al razboiului: SUA !&lt;/strong&gt; Bantuia un entuziasm nebun, consumul explodase iar toata lumea dorea sa se &lt;strong&gt;imbogateasca &lt;/strong&gt;- calea cea mai rapida fiind investitia la Bursa. Indicele Dow Jones a crescut cu aproape &lt;strong&gt;700 %&lt;/strong&gt; (imens) pana in 1929 &lt;strong&gt;= bula speculativa&lt;/strong&gt;.&amp;nbsp;In perioada 1920-1929, &lt;strong&gt;SUA a produs jumatate din productia industriala a lumii&lt;/strong&gt; !! Practic, a crescut atat de mult, incat la un moment dat &lt;strong&gt;n-au mai avut cui sa vanda !&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- si a urmat &quot;&lt;strong&gt;joia si martea neagra&lt;/strong&gt;&quot; de pe Wall Street (24 si 29 octombrie 1929): indicele bursier Dow Jones a scazut cu &lt;strong&gt;89% peste noapte&lt;/strong&gt;, si a continuat sa scada in continuare in urmatorii ani ! Se spune ca trebuia sa eviti sa umbli pe sub cladirile inalte, riscai in orice moment sa-ti cada in cap un birocrat &amp;nbsp;! 26 de ani a durat pana ca bursa sa ajunga la nivelul anterior crizei !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Ca un castel de carti de joc, banci au falimentat, apoi firmele care luasera credite, apoi salariile au fost micsorate - fapt ce a redus si mai mult cererea.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- evident, &lt;strong&gt;criza a fost exportata&lt;/strong&gt;: firmele si bancile americane si-au retras investitiile in strainatate, s-a produs panica &amp;nbsp;- oamenii retragandu-si banii din banci (atragand devalorizarea lor), au urmat concedieri masive, etc, etc. De remarcat ca au fost mai afectate statele industrializate. Cele agrare ca Romania, n-au fost lovite prea tare.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	- In SUA, criza a fost stopata odata cu venirea la putere a lui &lt;strong&gt;Roosvelt&lt;/strong&gt; - considerat si azi un &quot;salvator al patriei&quot;. El a adus planul de relansare ramas celebru: &quot;&lt;strong&gt;The New &amp;nbsp;Deal&lt;/strong&gt;&quot;. Mai exact, criza a fost depasita prin noi reglementari si prin cheltuieli de stat (este un subiect amplu si interesant, gasiti pe net).&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	In &lt;strong&gt;concluzie&lt;/strong&gt;- iata mecanismul: investitorii doresc cresteri cat mai rapide. Acestea se obtin din domenii speculative, care sunt si cele mai riscante si mai putin reglementate. Daca guvernele mondiale nu se pun de acord asupra unor masuri de siguranta ale pietelor (= cheltuieli nedorite de actorii de pe piata, posibila stagnare economica nedorita la nivel national, etc), atunci raman lacune care pot oricand sa destabilizeze economia mondiala mai mult sau mai putin !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Mai este de zis ceva la modul general despre aceasta &quot;stiinta&quot; - &lt;strong&gt;economia: ea se bazeaza pe anticiparea comportamentului economic al Omului. Statistic, acesta este previzibil, DAR nu 100% &lt;/strong&gt;(ca doar oameni suntem&amp;nbsp;&lt;img alt=&quot;smiley&quot; height=&quot;20&quot; src=&quot;http://www.scientia.ro/qa/qa-plugin/wysiwyg-editor/plugins/smiley/images/regular_smile.gif&quot; title=&quot;smiley&quot; width=&quot;20&quot;&gt; !) Oricand ar putea sa apara o perturbatie neprevazuta care sa dezechilibreze brusc raportul cerere/oferta !! Deh, liberalismul economic are riscurile lui ..&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17669/cum-s-a-produs-dezastrul-in-anul-1929-incat-s-a-ajuns-la-acea-criza-mondiala?show=17670#a17670</guid>
<pubDate>Thu, 03 Oct 2013 12:06:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Puteti da un exemplu concret de aplicare a teoriilor lui John Nash in economie?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17368/puteti-da-un-exemplu-concret-de-aplicare-a-teoriilor-lui-john-nash-in-economie?show=17375#a17375</link>
<description>&lt;p&gt;
	Echilibrul Nash, sau cum i se mai spune, echilibrul jocului, ar fi una dintre teorii. Sincer, o intelegi daca ai trecut pe la scoala, dar e cam aiurea de explicat, iti trebuie ceva talent si eu nu sunt bun la asta. in cateva cuvinte, daca mai multi jucatori participa la un joc si fiecare dintre ei adopta cea mai buna strategie si in acelasi timp cunoaste perfect srategia celuilalt, nici unnul dintre ei nu poate influenta rezultatul jocului in favoarea sa, adica se mentine un echilibru. In acelasi timp, nu se obtine cel mai bun rezultat pentru toti jucatorii impreuna ci cel mai bun rezultat pentru fiecare in parte. Aplicand asta in economie, &lt;strong&gt;se contrazice afirmatia sustinuta de foarte multi de secole&lt;/strong&gt; cum ca intr-un schimb de marfuri de exemplu, sau atunci cand cineva cumpara/vinde, intotdeauna unul va castiga si celalalt va pierde. Aceasta teorie demonstreaza ca fiecare parte din acel negot iese in castig indiferent ca vinde/cumpara sau face troc cu marfuri, pentru ca aplica cea mai buna strategie si in acelasi timp cunoaste strategia celuilalt.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	EDIT: fara sa fiu cunoscator intr-ale macroeconomiei consider ca este un principiu de baza al acesteia, care tine practic economia mondiala in picioare in forma pe care o stim.&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17368/puteti-da-un-exemplu-concret-de-aplicare-a-teoriilor-lui-john-nash-in-economie?show=17375#a17375</guid>
<pubDate>Thu, 29 Aug 2013 23:51:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce diferenta este intre publicity si advertising</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17165/ce-diferenta-este-intre-publicity-si-advertising?show=17168#a17168</link>
<description>Spune-mi, te rog frumos, termenii în limba română, cea ÎNCĂ oficială în ţara asta, şi după promit să-ţi răspund.</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17165/ce-diferenta-este-intre-publicity-si-advertising?show=17168#a17168</guid>
<pubDate>Mon, 19 Aug 2013 23:59:16 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Unde se fabrica banii nostri?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16954/unde-se-fabrica-banii-nostri?show=17040#a17040</link>
<description>&lt;p&gt;
	Salut !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Au atins raspunsurile si colegii, dar sa incercam sa sistematizam. Ai acolo &lt;strong&gt;2 intrebari diferite&lt;/strong&gt;:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;&lt;em&gt;1. Cati bani se fabrica, cine, unde si de ce ?&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Raspunsul la acesta intrebare este simplu - &lt;strong&gt;Monetaria Statului&lt;/strong&gt; fabrica bani la comanda &lt;strong&gt;Bancii Nationale&lt;/strong&gt;. Mici cantitati de bancnote si monede sunt fabricate permanent, pentru inlocuirea celor uzate. Cantitati suplimentare sunt fabricate si lansate pe piata exclusiv la comanda BNR.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;2. De ce nu se fabrica/pun in circulatie mai multi bani ?&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Pentru ca &lt;strong&gt;masa monetara in circulatie&lt;/strong&gt; &lt;strong&gt;trebuie sa corespunda cantitatii bunurilor si serviciilor aflate pe piata&lt;/strong&gt;. Simplificat, nu poti avea un salariu mai mare decat bunurile si serviciile pe care le produci - doar o fractiune din valoarea bunurilor produse ! Altfel, a doua zi dupa leafa o sa golesti magazinele. Cererea ridicata o sa ridice preturile, muncitorii o sa vrea salarii mai mari ca sa poata sa cumpere la preturile marite, etc - rezultand o&amp;nbsp;&lt;strong&gt;spirala inflationista&lt;/strong&gt;, pana la hiperinflatie. Au fost cazuri prin state din Africa in care nivelul preturilor se dubla in fiecare zi !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	In fapt, &lt;strong&gt;BNR &lt;/strong&gt;injecteaza permanent bani suplimentari pe piata (prin intermediul Bancilor comerciale), &lt;strong&gt;inflatia moderata&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;este totusi utilizata ca parghie economica pentru stimularea cererii (3-4% /an este considerata acceptabila), coordonata si cu alti indicatorii (de pilda cu nivelul somajului, nivelul dobanzilor la credite, nivelul cursului de schimb, etc).&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Echilibrul monetar este o factor critic pentru o tara - anomaliile pot produce dezastre nationale. In acele situatii, este necesara o&lt;strong&gt; stabilizare monetara&lt;/strong&gt;, o masura disperata cu implicatii grave. In Romania au avut loc 3 stabilizari - 1929, 1947 si 1952.&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16954/unde-se-fabrica-banii-nostri?show=17040#a17040</guid>
<pubDate>Wed, 14 Aug 2013 23:26:16 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum poti stabili echivalenta dintre valoarea unei monede azi si cu ani in urma?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16916/cum-poti-stabili-echivalenta-dintre-valoarea-unei-monede-azi-si-cu-ani-in-urma?show=16935#a16935</link>
<description>La uncia de aur de exemplu. Puterea de cumparare a cetateanului este calculata anual de fiecare tara in parte si la nivel mondial in monedele cele mai circulate si stabile. Dolar, marca germana, francul elvetian, yen japonez si de cand cu € in euro.</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16916/cum-poti-stabili-echivalenta-dintre-valoarea-unei-monede-azi-si-cu-ani-in-urma?show=16935#a16935</guid>
<pubDate>Thu, 08 Aug 2013 12:50:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce sunt convorbirile in strainatate mai scumpe decat cele nationale?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16840/de-ce-sunt-convorbirile-in-strainatate-mai-scumpe-decat-cele-nationale?show=16844#a16844</link>
<description>Cred că prncipalul motiv îl reprezintă utilizarea infrastructurii altor reţele de către un client al unei reţele. În cazul convorbirilor în străinătate - reţele din afara ţării.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar preţuri diferite avem şi în cazul în care suni, în ţară, într-o altă reţea decât cea în care activezi, nu?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cred că după 2014 vor fi preţuri diferite pentru: apeluri în propria reţea, apeluri către reţelele x şi apeluri către reţelele Y, camuflând astfel roamingul într-o altă formă. Va dispărea conceptul de roaming în UE, dar vor apărea tarife diferenţiate pe reţele. Acelaşi drac cu roamingul, dar cu altă denumire.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sigur, e doar o părere, vom vedea ce vor zice operatorii de telefonie mobilă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
PS. Aţi observat că de câteva săptămâni Vodafone permite utilizarea reţelei de date pentru efectuarea de apeluri prin aplicaţii de tip Viper? Şi înainte se putea, dar prin Wi-fi ori după instalarea unui soft special, ca Hotspot Shield VPN - dar apărea întârzieri. Acum e ok. Ce i-o fi determinat să &amp;quot;mute&amp;quot; astfel?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu ştiu cum e la alţi operatori: Orange, Cosmote, Romtelecom...</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16840/de-ce-sunt-convorbirile-in-strainatate-mai-scumpe-decat-cele-nationale?show=16844#a16844</guid>
<pubDate>Sat, 03 Aug 2013 11:29:59 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum s-a ajuns  in U.E.ca piata muncii sa fie atat de ingradita?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16756/cum-s-a-ajuns-in-u-e-ca-piata-muncii-sa-fie-atat-de-ingradita?show=16762#a16762</link>
<description>socialism everywhere!</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16756/cum-s-a-ajuns-in-u-e-ca-piata-muncii-sa-fie-atat-de-ingradita?show=16762#a16762</guid>
<pubDate>Mon, 29 Jul 2013 23:41:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: As dori sa-mi deschid o librarie. De unde ma pot aproviziona?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/14767/as-dori-sa-mi-deschid-o-librarie-de-unde-ma-pot-aproviziona?show=16743#a16743</link>
<description>Cu ce crezi că te diferențiezi de concurență? Eu când am nevoie de o carte o comand de pe net, de pe un site care practică prețuri de editură. Mi-e greu să cred că poți concura cu el. Mai mult, dacă lansezi librăria doar offline, șansele de dezvoltare sunt mici. Ce faci dacă te aprovizionezi cu un anumit număr de cărți și nu reușești să le vinzi? Eu îți doresc succes, însă trebuie să te diferențiezi cu ceva de concurență, care nu este de neglijat.</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/14767/as-dori-sa-mi-deschid-o-librarie-de-unde-ma-pot-aproviziona?show=16743#a16743</guid>
<pubDate>Sat, 27 Jul 2013 11:17:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Stie cineva de ce nu exista multe produse made in USA pe rafturile din europa ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16664/stie-cineva-de-ce-nu-exista-multe-produse-made-in-usa-pe-rafturile-din-europa?show=16680#c16680</link>
<description>Nu confunda o banală reţetă cu noţiunea de brand, care conţine pe lângă acea reţetă (care în principiu este secret economic păzit cu străşnicie) o mulţime de alte informaţii ce fac acel produs să fie unic între altele similare. McDonalds este o franciză cu condiţii extrem de dure de respectat, în caz contrar licenţa este retrasă instant! Dacă crezi că există vreun singur fir de cartof pai &amp;quot;made in RO&amp;quot; acolo, greşeşti.. :).. Şi dacă ar fi, produsul este considerat &amp;quot;american&amp;quot; 100%</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16664/stie-cineva-de-ce-nu-exista-multe-produse-made-in-usa-pe-rafturile-din-europa?show=16680#c16680</guid>
<pubDate>Tue, 23 Jul 2013 05:52:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: De ce sunt cărţile electronice atât de scumpe?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16278/de-ce-sunt-cartile-electronice-atat-de-scumpe?show=16432#c16432</link>
<description>Pretul se formeaza in raport de cerere si oferta. Atata timp cat sunt multi care cumpara, pretul va fi mare. Pot fi &amp;quot;vanzatorii&amp;quot; cat de lacomi vor ei, daca nu da nimeni bani pe porcariile pe care le vand se duce la vale tot profitul (mic sau mare).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si ca sa intelegi si mai mult fenomenul, trebuie sa te informez ca pretul nu are nimic de-a face cu costul de productie ci cu cat vinde concurenta. Dimensiunea costului de productie e doar factor care influenteaza decizia de-a mai produce sau nu. Daca eu fabric limonada si pe mine ma costa 1 leu sa fac o sticla de 2l, eu n-o s-o vand nici cu 1.2 lei nici cu 1.5lei, o s-o vand cu cat o vinde si vecinul...(adica 3 lei) Faptul ca stiu ca o sa am profit mare e si motivul pentru care m-am apucat de facut limonada. Asa gandeste afaceristul. Presiunea concurentei e cea care da pretul in jos, din dorinta de acaparare a pietei. Cu cat concurenta intre ofertanti creste, cu atat pretul scade. (de aceea pe o piata de monopol vor fi preturi mari) Invers, cu cat sunt mai multi cumparatori, cu atat pretul creste.</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16278/de-ce-sunt-cartile-electronice-atat-de-scumpe?show=16432#c16432</guid>
<pubDate>Mon, 17 Jun 2013 21:26:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum îşi promovează România la nivel internaţional intenţia de a privatiza o întreprindere?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16216/cum-isi-promoveaza-romania-la-nivel-international-intentia-de-a-privatiza-o-intreprindere</link>
<description>&lt;p&gt;
	E o întrebare tehnică, dar habar nu am care e răspunsul...&lt;/p&gt;
&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;
	România vrea să vândă Oltchim. &lt;strong&gt;Prin ce mecanism ajung americanii, ruşii, chinezii ori argentinienii să audă despre această intenţie, pentru ca o firmă avizată din aceste ţări să ajungă să facă o ofertă de cumpărare?&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Mă gândesc că o cale ar fi prin intermediul ambasadelor, dar mi se pare nefuncţional.&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16216/cum-isi-promoveaza-romania-la-nivel-international-intentia-de-a-privatiza-o-intreprindere</guid>
<pubDate>Fri, 31 May 2013 20:12:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Câţi bani primeşte BOR de la bugetul statului?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15433/cati-bani-primeste-bor-de-la-bugetul-statului?show=16067#a16067</link>
<description>&lt;p&gt;
	Calculul sumei totale primite de culte, conform declaratiilor repetate ale Patriarhiei:&lt;/p&gt;
&lt;ul&gt;
	&lt;li&gt;
		2012: la un PIB estimat de 132,6 miliarde euro (INS inca nu a dat datele finale) -&amp;gt; 530,4 milioane euro&lt;/li&gt;
	&lt;li&gt;
		2013 la un PIB estimat de 139,8 miliarde -&amp;gt; 559,2 milioane euro&lt;/li&gt;
&lt;/ul&gt;
&lt;p&gt;
	Valoarea medie (2012 - 2013): 544,8 milioane euro&quot;.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://m.hotnews.ro/stire/14173579&quot;&gt;http://m.hotnews.ro/stire/14173579&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15433/cati-bani-primeste-bor-de-la-bugetul-statului?show=16067#a16067</guid>
<pubDate>Sat, 25 May 2013 12:06:26 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care sunt ajutoarele din partea statului?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/14768/care-sunt-ajutoarele-din-partea-statului</link>
<description>Ce beneficii pot avea tinerii pana in 30 ani care vor sa-si deschida un magazin sau alta afacere?</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/14768/care-sunt-ajutoarele-din-partea-statului</guid>
<pubDate>Tue, 12 Mar 2013 13:31:54 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care-i diferenţa dintre &quot;economia neagră&quot; şi &quot;economia gri&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12445/care-i-diferenta-dintre-economia-neagra-si-economia-gri?show=12468#a12468</link>
<description>In economia gri produsul este legal, iar evaziunea fiscala se face prin neplata datoriilor catre stat. Exemple: &amp;nbsp;cantatul la nunti/meditatiile (produse/servicii legale) dar pentru care nu se elibereaza chitanta si nu se platesc taxe; salariul minim trecut pe cartea de munca (pentru care se platesc impozite si taxe), iar pentru restul din salariu = evaziune fiscala.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In economia neagra produsul nu este legal si, ca atare, nici nu se platesc taxe pentru el. Ex: comertul cu droguri sau cu medicamente fara aviz.</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12445/care-i-diferenta-dintre-economia-neagra-si-economia-gri?show=12468#a12468</guid>
<pubDate>Thu, 10 Jan 2013 16:43:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce se întâmplă cu alimentele expirate din supermaketuri ori alte magazine? Sunt folosite or pur şi simplu aruncate?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12095/ce-se-intampla-cu-alimentele-expirate-din-supermaketuri-ori-alte-magazine-sunt-folosite-or-pur-si-simplu-aruncate?show=12104#a12104</link>
<description>&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;div&gt;
	teoretic toate supermarketurile mari au program bine stabilit. La controalele de audit se pot verifica ce s-a intamplat cu produsele expirate. Din cate stiu in documente se trece pana si numarul masinii cu care au fost preluate, etc.. cat mai multe detalii pt a putea fi mai greu refolosirea lor.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Pe de alta parte supermarketurile fiind mari au multe produse proprii, pe care le refolosesc. &amp;nbsp;Si aici sa dau exemple :&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Fructele care nu s-au vandut sunt transformate in compoturi, gemuri sau sucuri naturale.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Puii care nu s-au vandut in termenul stabilit sunt facuti pui la rotisor, exemplul poate continua cu toate mancarurile gatite care sunt vandute in supermarketuri. Ele nu sunt produse expirate ci produse care nu s-au vandut in termenul stabilit de garantie. Nu o sa vezi niciiodata mancaruri gatite in supermarketuri din produse proaspete.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Potrivit legii este ilegal sa dai alimentele stricate oamenilor sarmani, fara adapost, cu toate ca se intampla de multe ori in urma controlelor efectuate la anumite firme care ofera mancare calda celor saraci sa foloseasca produse expirate.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12095/ce-se-intampla-cu-alimentele-expirate-din-supermaketuri-ori-alte-magazine-sunt-folosite-or-pur-si-simplu-aruncate?show=12104#a12104</guid>
<pubDate>Sun, 30 Dec 2012 17:19:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum îşi obţine mafia ţigănească banii în România?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/11976/cum-isi-obtine-mafia-tiganeasca-banii-in-romania</link>
<description>Ca pe mulţi, mă intrigă atunci cânc văd cum reprezentanţi ai etniei rome au ajuns putrezi de bogaţi, nu se ştie care e sursa veniturilor şi nu par să aibă vreo problemă cu autorităţile.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu cred că este vorba de afaceri cinstite, ci de activităţi ilegale. Dar care sunt acestea? Nu cred că strângerea fierului vechi dintre blocuri...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Există ceva cărţi pe subiectul ăsta pe care să le fi citit şi să mi le puteţi recomanda?</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/11976/cum-isi-obtine-mafia-tiganeasca-banii-in-romania</guid>
<pubDate>Wed, 26 Dec 2012 07:54:30 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Este normal, logic, rațional să avem bănci private ”călare” pe moneda națională?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/11738/este-normal-logic-rational-sa-avem-banci-private-calare-pe-moneda-nationala</link>
<description>&lt;p style=&quot;margin-left: 40px;&quot;&gt;
	De ce nu avem și monedă privată? Sau fiecare cu moneda lui. &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp;Monedă privată = monedă emisă (tipărită) de o bancă privată sau persoană privată.&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/11738/este-normal-logic-rational-sa-avem-banci-private-calare-pe-moneda-nationala</guid>
<pubDate>Thu, 13 Dec 2012 13:54:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce in domeniul de afaceri dumpingul este categorisit ca primejdios?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/11288/de-ce-in-domeniul-de-afaceri-dumpingul-este-categorisit-ca-primejdios</link>
<description></description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/11288/de-ce-in-domeniul-de-afaceri-dumpingul-este-categorisit-ca-primejdios</guid>
<pubDate>Tue, 20 Nov 2012 22:25:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce in tari dezvoltate precum Elvetia, transportul in comun, reteaua de apa si canalizare, producerea si distributia de energie, sunt neprivatizate?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10501/tari-dezvoltate-precum-elvetia-transportul-comun-reteaua-canalizare-producerea-distributia-energie-neprivatizate</link>
<description></description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10501/tari-dezvoltate-precum-elvetia-transportul-comun-reteaua-canalizare-producerea-distributia-energie-neprivatizate</guid>
<pubDate>Tue, 25 Sep 2012 18:32:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Care sunt sursele din care va returna România datoria externă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10487/care-sunt-sursele-din-care-va-returna-romania-datoria-externa</link>
<description>România are o datorie externa substanțial mai mare decît pe vremea lui Ceaușescu Bănuie cineva cum, cînd și din ce surse vom plăti datoria? &amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;Și ce se v-a întîmpla cînd rata dobînzi v-a fi mai mare decît posibilitatea de returnare (plată)</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10487/care-sunt-sursele-din-care-va-returna-romania-datoria-externa</guid>
<pubDate>Mon, 24 Sep 2012 21:03:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De unde provine simbolul dolarului?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/8386/de-unde-provine-simbolul-dolarului</link>
<description></description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/8386/de-unde-provine-simbolul-dolarului</guid>
<pubDate>Wed, 04 Jul 2012 11:40:35 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>