<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Activitate recenta in Diverse</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/activity/diverse</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Raspuns: Problema celor 3 corpuri, o problema de gramatică a limbii engleze</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26996/problema-celor-3-corpuri-o-problema-de-gramatica-a-limbii-engleze?show=27004#a27004</link>
<description>Am găsit pe Youtube un video clip simpatic legat de 3-body problem: &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/shorts/dYlo9zcwLyY&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.youtube.com/shorts/dYlo9zcwLyY&lt;/a&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26996/problema-celor-3-corpuri-o-problema-de-gramatica-a-limbii-engleze?show=27004#a27004</guid>
<pubDate>Wed, 02 Jul 2025 08:14:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>turnul Eiffel redus la scara, confectionat din aur</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26999/turnul-eiffel-redus-la-scara-confectionat-din-aur</link>
<description>Cu ani in urma era o problema cu turnul Eiffel redus la nu stiu ce scara, caruia trebuia calculata greutatea daca ar fi fost facut din aur.&lt;br /&gt;
nu mai gasesc problema/dezbaterea pe aceasta tema.&lt;br /&gt;
ma poate ajuta cineva?</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26999/turnul-eiffel-redus-la-scara-confectionat-din-aur</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:02:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Învățământul ar trebui să înceapă de la generalități spre cazuri particulare sau invers?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26918/invatamantul-ar-trebui-sa-inceapa-de-la-generalitati-spre-cazuri-particulare-sau-invers?show=26935#c26935</link>
<description>&lt;p&gt;Cum văd eu jocul dintre generalizare - caz particular? &lt;strong&gt;Generalizarea&lt;/strong&gt; este de fapt o&amp;nbsp;&lt;strong&gt;concluzie&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;trasă de creier după&amp;nbsp;&lt;strong&gt;experiențele&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;avute cu cazurile&amp;nbsp;&lt;strong&gt;particulare&lt;/strong&gt;. Este bună pornirea de la generalizare câteodată, pentru că știm mai repede ce se caută. Dar atât&amp;nbsp;timp cât vorbim numai în generalizări - copiii nu vor înțelege mare lucru, ei neavând creierul format să ajungă la aceste generalizări. Se ajunge la &lt;strong&gt;învățare mecanică&lt;/strong&gt; și la &lt;strong&gt;analfabetimul funcțional&lt;/strong&gt;. Adică este greu pentru un&amp;nbsp;copil să-și imagineze (sau să se documenteze de pe Internet) cum se făcea focul în preistorie când copilul nu știe ce este un lemn din pădure și cum arde un lemn, generalizarea fiind pentru acest caz: aragazul cu aprindere prin scânteie electrică.&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26918/invatamantul-ar-trebui-sa-inceapa-de-la-generalitati-spre-cazuri-particulare-sau-invers?show=26935#c26935</guid>
<pubDate>Sat, 23 Oct 2021 02:22:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cel mai găunos cub</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26813/cel-mai-gaunos-cub?show=26840#c26840</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Da, mulțumesc! Păcat că nu ați postat ca răspuns.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Traseele sunt corecte, le-am verificat personal (de parcă ar avea calculatorul nevoie de verificarea mea!). Oricum se poate trage deocamdată o concluzie: nu totdeauna soluția unei probleme e și cea mai simplă, cea mai elegantă (asta, cel puțin, după criteriile pe care le avem noi, ca ființe umane, despre eleganță).&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Mă gândesc că poate acum, după ce am intrat pe tărâmul soluțiilor pe calculator (mai bine zis: în calculator), vor intra și alții în joc, dintre cei care se pricep la programare. Ca să parafrazez un dicton latin: „Sperare humanum est”. De asemenea dacă are cineva acces la un supercalculator aș fi dispus să pun la bătaie pentru soluția maximă la cubul 8x8x8 până la „jumătate de împărăție”!!&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26813/cel-mai-gaunos-cub?show=26840#c26840</guid>
<pubDate>Tue, 20 Jul 2021 17:14:54 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Ce-i lipsește unui cub ruinat?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26716/ce-i-lipseste-unui-cub-ruinat?show=26718#a26718</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Nu prezint vreo regulă după care se face eliminarea cubulețelor, doar înfățișez o posibilă configurație care explică detaliile din figură. Cu alte cuvinte, consider că singurul criteriu de extragere a cubulețelor a fost acela de a crea câteva ambiguități: pata de lumină, o mică deviere a umbrei în partea de sus-stânga (dacă văd eu bine!), existența sau nu a unui cubuleț în partea de sus-spate. După numărătoare ies 48 de cubulețe eliminate.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Remarca &quot;fără geometrie analitică&quot; o iau ca atare (o glumă) si nu vreau să mă gândesc că ar sugera altceva.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/jLOgehP.jpg&quot;&gt;https://i.imgur.com/jLOgehP.jpg&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/KmJl03e.jpg&quot;&gt;https://i.imgur.com/KmJl03e.jpg&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26716/ce-i-lipseste-unui-cub-ruinat?show=26718#a26718</guid>
<pubDate>Thu, 17 Dec 2020 12:46:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Divertisment matematic cu bile, pentru sfârșit de săptămână.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26678/divertisment-matematic-cu-bile-pentru-sfarsit-de-saptamana?show=26696#c26696</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Deși au apărut deja câteva soluții, și n-ar mai avea importanță așa de mare încă una, totuși, întrucât am promis, o voi prezenta și pe cea personală.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Opt bile inscripționate pe ambele fețe; identice două câte două, pe culori. Deci bilele roșii au numerele 3 și 11. Cele portocalii: 5 și 13. iar cele maro: 7 și 15. Bilele galbene au pe o față numărul 1, iar pe cealaltă 20, conform regulii din imagine:&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/IKM7VXD.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/IKM7VXD.jpg&quot; style=&quot;height:329px; width:329px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;În acest caz sunt două variante de aranjare a bilelor pentru a da suma 30:&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/UgNKvAL.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/UgNKvAL.jpg&quot; style=&quot;height:302px; width:330px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26678/divertisment-matematic-cu-bile-pentru-sfarsit-de-saptamana?show=26696#c26696</guid>
<pubDate>Wed, 28 Oct 2020 18:47:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Descoperiri târzii...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26587/descoperiri-tarzii?show=26589#c26589</link>
<description>Cînd eram mic, de fapt nu foarte mic, ci pe la 10-11 ani, luam lecții de vioară, și cum umblam eu așa cu vioara în mînă m-au întrebat niște băieți mai mari dacă știu să cînt ceva de Paganini. Le-am spus că n-am cum, pentru că Paganini a compus pentru pian.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Confuzia mea venea de la un rebus (o anagramă, cred) bazată pe asemănarea dintre cuvintele „Paganini” și „pianină”, ceea ce mi-a lăsat impresia că Paganini ar avea o legătură cu pianul. Mult s-au mai distrat băieții ăia pe seama mea. Bănuiesc că erau elevi la aceeași școală de muzică.</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26587/descoperiri-tarzii?show=26589#c26589</guid>
<pubDate>Mon, 27 Jul 2020 09:56:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Când va fi decernat primul Nobel ”Covid-19 related”?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26581/cand-va-fi-decernat-primul-nobel-covid-19-related?show=26583#a26583</link>
<description>Dacă Comitetul Nobel îmi dă mie premiul, eu le spun tratamentul, de mîine.</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26581/cand-va-fi-decernat-primul-nobel-covid-19-related?show=26583#a26583</guid>
<pubDate>Fri, 24 Jul 2020 15:21:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Pădurile din România</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26443/padurile-din-romania</link>
<description>Se tot discută despre păduri, defrișări, inițiative izolate de reîmpădurire a unor zone distruse, etc. Am ajuns să mă întreb dacă avem statistici despre:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Câte hectare de pădure există în România? Câți copaci sunt, in medie, într-un hectar de pădure? Câte hectare au fost defrișate și ar trebui replantate in țară?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am avea oare posibilitatea să facem totul printr-o mobilizare națională de, să zicem, un weekend?</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26443/padurile-din-romania</guid>
<pubDate>Sun, 08 Dec 2019 18:35:54 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ati citit cartea Design inteligent?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26257/ati-citit-cartea-design-inteligent</link>
<description></description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26257/ati-citit-cartea-design-inteligent</guid>
<pubDate>Sun, 09 Sep 2018 02:40:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Ce efecte asupra siguranței individuale și internaționale ar putea avea inventarea unui dispozitiv de comunicare interumană minte-minte?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26059/efecte-asupra-sigurantei-individuale-internationale-putea-inventarea-dispozitiv-comunicare-interumana-minte-minte?show=26076#c26076</link>
<description>&lt;p&gt;Ma refer la faptul că &amp;nbsp;mintea este mult mai activă decât pot transmite cuvintele. Dacă gândurile ar putea fi transmise instantaneu, am realiza &quot;convorbiri&quot; de sute de ore in zeci de minute.&amp;nbsp;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Prin astfel de mijloace&amp;nbsp;știința ar putea avansa&amp;nbsp;rapid deoarece dezbaterile mentale pe teme științifice ar beneficia de asamblarea teoriilor intr-un gestalt cuprinzator, dacă ar exista o minte care să le îmbine.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Presupun că s-ar putea transmite stări complexe și experiențe de viață tocmai pentru că ele modelează creierul și îi dau o anumită conformație. Aparatul s-ar regla nu la receptarea gândurilor ci pentru&amp;nbsp;frecvența de bază a centrului neuronal de percepție de sine a persoanei respective. Calitatea de &quot;&lt;em&gt;qualia&quot; &lt;/em&gt;din gândirea occidentală a unui obiect prezentat&amp;nbsp;cunoașterii mentale, ceea ce pentru filosofii orientali budisti ar reprezenta &quot;&lt;em&gt;vedanā&quot;, &lt;/em&gt;ar putea reprezenta&amp;nbsp;baza intuiției în domeniul științific sau în alte domenii ale cunoașterii și dacă ar putea fi transmisă, probabil că am redescoperi cooperarea ca dispoziție mentală primordială a omului. Dacă acest lucru s-ar întâmpla și cei toți cei oprimați,&amp;nbsp;cei nedreptățiți,&amp;nbsp;și-ar &quot;striga&quot; suferința în limbajul universal al creierului, dacă am afla toate îndoielile și ambițiile politicienilor, ale preoților, ale medicilor, in ce formă de organizare am mai avea incredere? Cum s-ar redresa balanța?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;Mi se pare interesant de discutat despre principiile de funcționare ale aparatului respectiv. De exemplu, evaluarea unei teorii științifice poate ajunge la acceptare clară, acceptare ambiguă, respingere clară sau respingere ambiguă. Rezultatul acesta va fi &quot;depozitat&quot; ca index principal pentru toate conceptele implicate în acea teorie. Când se mai întâlnește cu aceeași teorie, creierul sare direct la rezultatul indexat anterior care poate fi și baza următoarei premise. &amp;nbsp;Un gând este expresia unei activități electrice a unui grup de neuroni. În orice moment creierul lucrează și inconștient, fie că vorbim de controlul funcțiilor vitale, percepția corpului sau receptarea condițiilor&amp;nbsp;de mediu, însă neuronii implicați au proprietăți diferite și depolarizarea lor se produce la impulsuri cu voltaj diferit. Un obstacol este ca la suprafața corpului ajunge ca voltaj&amp;nbsp;nesemnificativ de puțin din activitatea creierului, precum&amp;nbsp;o fotografie care isi pierde&amp;nbsp;rezolutia&amp;nbsp;cu fiecare milimetru pe masura ce este expediata. Pentru început, speranța mea e că există o frecvență bazală a centrului motor&amp;nbsp;al vorbirii (aria Broca ce coordonează mușchii ce coordoneaza vorbirea articulata- când&amp;nbsp;procesul cognitiv a ajuns la o concluzie), care se poate amplifica și apoi procesa mai departe.&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26059/efecte-asupra-sigurantei-individuale-internationale-putea-inventarea-dispozitiv-comunicare-interumana-minte-minte?show=26076#c26076</guid>
<pubDate>Sat, 03 Mar 2018 13:00:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care este mesajul pe care l-aţi trimite în spaţiu?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25950/care-este-mesajul-pe-care-l-ati-trimite-in-spatiu?show=26057#a26057</link>
<description>&lt;p&gt;Ceva din care sa rezulte ca suntem inteligenti. Degeaba zicem cuvinte sau fraze sau mai stiu eu ce.. ca mai mult ca sigur civilizatia care probabil ar primi mesajul NU ar intelege ce zicem. Asa ca trebuie cumva trimis un mesaj prin care sa demonstram ca gandim logic..&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(105, 105, 105)&quot;&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25950/care-este-mesajul-pe-care-l-ati-trimite-in-spatiu?show=26057#a26057</guid>
<pubDate>Thu, 01 Mar 2018 18:10:29 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Competiție sportivă</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25992/competitie-sportiva?show=25993#a25993</link>
<description>O problema frumoasa!&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sa remarcam ca putem afla cate partide au fost intre A si B sau A cu C sau B cu C&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sa notam A-B=x,A-C=y respectiv B-C=z unde A-B se intelege numarul de partide dintre A si B.Conform ipotezei obtinem un sistem &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
x+y=11;x+z=16;y+z=19 cu solutia x=4,y=7,z=12.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
x+y+z=23 reprezinta numarul total de partide jucate,iar B si C au jucat 12 din 23,cum o partida dintre B si C nu poate fi jucata de 2 ori la rand si ea poate sa fie posibila dupa 2 partide remarcam ca meciurile dintre B si C sau jucat exact din 2 in 2 partide ,incepand cu prima partida deoarece 12 este peste jumatatea lui 23.Astfel in partida 2 a intrat la masa A si a pierdut.De fapt se remarca ca A nu a castigat nici un meci.</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25992/competitie-sportiva?show=25993#a25993</guid>
<pubDate>Fri, 26 Jan 2018 19:36:34 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce v-a reținut atenția în știință în 2017?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25924/ce-v-a-retinut-atentia-in-stiinta-in-2017</link>
<description>Fiindca suntem la momentul retrospectivelor, daca ar fi sa numiti o stire care v-a retinut atentia anul asta, care ar fi? Ce e de tinut minte din 2017, ceva despre care credeti ca va marca viitorul planetei?&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Eu, de pilda, am ramas cu mintea la 2 chestiuni:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
1. o stire despre editarea genetica a embrionilor umani folosind tehnologia CRISPR, care are potentialul de a crea un om al viitorului fara boli, dar care poate fi si sursa de eterne controverse (remember Gattaca?). &lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
2. a doua stire care mi-a ramas in minte e despre initiativa unui miliardar rus, Yuri Milner, care finantează un proiect in ideea de a crea navete spatiale miniaturale, capabile sa ajunga la Proxima Centauri suficient de repede incat sa ne trimita informatii de acolo in decursul vietilor noastre...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Care sunt stirile din stiinta care v-au retinut atentia in anul ce sta sa se termine?</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25924/ce-v-a-retinut-atentia-in-stiinta-in-2017</guid>
<pubDate>Wed, 27 Dec 2017 21:01:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Performanța în matematică. Bărbați vs. femei. Care e cauza disproporției?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25819/performanta-in-matematica-barbati-vs-femei-care-e-cauza-disproportiei</link>
<description>&lt;p&gt;Probabil vă amintiți de acum câțiva ani povestea cercetătoarei în matematică, originară din Iran, Maryam Mirzakhani, prima femeie și singura, deocamdată, câștigătoare de medalie Fields, un soi de echivalent al Nobelului în domeniul matematicii, dar decernat la fiecare 4 ani. Anul acesta numele său a reapărut, din nefericire, în presă, din cauza dispariției premature cauzate de un cancer la sân.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Recent, am ajuns să citesc întâmplător câteva păreri pe marginea faptului că e, statistic, foarte greu de explicat (dis)proporția numerică între bărbații și femeile (femeia, de fapt) câștigătoare de Fields. Aveți o părere?&lt;br&gt;&lt;br&gt;Un articol interesant din anul 2014, din The Guardian, încerca o analiză pe tema propusă:&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.theguardian.com/commentisfree/2014/aug/13/woman-wins-fields-medal-odds-maryam-mirzakhani&quot;&gt;https://www.theguardian.com/commentisfree/2014/aug/13/woman-wins-fields-medal-odds-maryam-mirzakhani&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25819/performanta-in-matematica-barbati-vs-femei-care-e-cauza-disproportiei</guid>
<pubDate>Wed, 06 Dec 2017 19:47:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Am putea vorbi despre civilizatii &quot;dreptace&quot; si civilizatii &quot;stangace&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25767/am-putea-vorbi-despre-civilizatii-dreptace-si-civilizatii-stangace</link>
<description>Din cate stiu vechii evrei scriau de la dreapta la stanga iar coreenii din antichitate scriau vertical cu desfasurarea coloanelor de la dreapta la stanga.Mergand inapoi, spre moluste, imi amintesc de uimirea profesorului din romanul lui Jules Verne, &amp;quot;20 000 de leghe sub mari&amp;quot; cand Nemo ii arata o &amp;quot;sinestra&amp;quot;.Oare, s-ar putea face o legatura intre sensul de rotatie a pamantului si &amp;quot;tendinta spre dreapta&amp;quot;?</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25767/am-putea-vorbi-despre-civilizatii-dreptace-si-civilizatii-stangace</guid>
<pubDate>Fri, 01 Dec 2017 23:44:44 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Dintotdeauna majoritatea oamenilor au fost dreptaci?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25764/dintotdeauna-majoritatea-oamenilor-au-fost-dreptaci?show=25765#a25765</link>
<description>&lt;p&gt;Daca dintotdeauna oamenii au fost dreptaci nu stiu daca s-a studiat, si nu stiu daca ne putem da seama de acest lucru din obiectele ramase de la ei. Dar de cand exista o oarece civilizatie, oamenii sunt in mare parte dreptaci. Nu se cunoaste pana in prezent o cultura care sa fi fost bazata pe mana stanga, mai ales cand e vorba de scriere.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Aproape 90% din populatia golbului este dreptace, de aceea este &quot;normal&quot; sa scrii cu mana dreapta. De aceea literele sunt concepute in asa fel incat sa-i avantajeze pe cei dreptaci, si sensul scrierii la fel. Din cei ramasi nici macar nu sunt toti stangaci; exista persoane ambidextre - ce nu arata o preferinta pentru una din maini, persoane cu dexteritate incrucisata - unele actiuni le fac mai bine cu dreapta, altele cu stanga.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Preferinta pentru dreapta sau stanga nu se manifesta doar in ceea ce priveste mainile (de altfel cele mai folosite in actiuni), ci si pentru picioare, ochi, urechi, in proportie ceva mai mica. In ceea ce priveste animalele, in general la nivel de individ exista preferinte dreaptya/stanga, insa mai putin la nivel de specie. De exemplu, cainii si pisicile sunt dreptaci sau stangaci cei mai multi, dar ca proportie cam 50-50%. Chiar si la pesti s-au observat preferinte. La maimute si primate exista de asemenea astfel de preferinte, insa mult mai slabe in comparatie cu omul. In general, speciile care prezinta clar o dexteritate crescuta pentru o anume directie sunt in randul pasarilor.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Daca facem asemanarea cu primatele, e probabil ca preferinta pentru dreapta sa fi evoluat treptat in timp, dar am fost preponderent dreptaci de la inceput, nu vad cum ar fi putut fi un capitol din istoria noastra in care sa fi fost stangaci.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Diverse&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25764/dintotdeauna-majoritatea-oamenilor-au-fost-dreptaci?show=25765#a25765</guid>
<pubDate>Fri, 01 Dec 2017 16:39:16 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Care este cel mai bun loc în care să te adăpostești în caz de cutremur?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25762/care-este-cel-mai-bun-loc-in-care-sa-te-adapostesti-in-caz-de-cutremur?show=25763#a25763</link>
<description>&lt;p&gt;O intrebare utila, din pacate sud-estul Romaniei&amp;nbsp;este situat&amp;nbsp;intr-o importanta zona seismica ..&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nu cred ca este buna ideea cu baia. De ce crezi ca mobila este cea care te pune in pericol ? Poate numai daca ai corpuri suspendate, vreo pendula sau corpuri cu vitrine mari, corpuri de iluminat foarte grele, etc. Dimpotriva, un corp de mobila din lemn masiv ti-ar putea salva viata..&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Sa amintim cateva sfaturi:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;- Prin Japonia si in zona San Francisco, oamenii au la indemana o trusa de supravietuire, continand apa, alimente concentrate, medicamente uzuale, lanterna, telefon mobil, dispozitive de semnalizare (macar un fluier, daca nu ceva electronic), copii de pe acte, obiecte de igiena . Acum, nu stiu daca trebuie sa fim asa de obsedati, dar stiti cum se spune - paza buna...&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;- Cel mai important - NU INTRATI IN PANICA, oricum zarurile au fost aruncate, nu va ajuta cu nimic daca tipati, va rugati sau va faceti cruci. Utilizati cele cateva secunde disponibile ajutand membrii familiei mai putin lucizi sau mai putin mobili (copii, batrani), opriti gazele, etc. Se mai recomanda sa deschideti usa din apartament, ca sa nu riscati sa ramaneti blocati in caz de incendiu.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;- Daca nu locuiti la parter sau la etajul 1, nu este o idee buna sa incercati sa fugiti, lifturile se blocheaza iar scarile sunt elemente prefabricate slab ancorate si cad primele.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;- Nu stati sub tocul usilor sau sub grinzi - s-a dovedit practic ca va nu aceasta pozitie maximizeaza sansele de supravietuire. Adapostiti-va ghemuit cu capul intre genunchi, LANGA un corp de mobila solid si mai scund (de tipul unui birou, comoda). Daca sunteti in pat, rostogoliti-va langa pat. Pe scurt, utilizati unghiurile &quot;vietii&quot; formate la baza obiectelor de mobila solide (dar ATENTIE, NU SUB ELE !).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;- Ca pozitie in cladire, se spune ca este mai bine sa stam langa peretii exteriori decat langa cei interiori..&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;- Este importanta si reactia dupa cutremur: Verificati prudent avariile (stingeti incendiile minore, remediati alte daune minore), inchideti instalatiile, luati haine adecvate si coborati prudent in strada, departandu-va de cladiri. Evitati convorbirile telefonice inutile, ati putea impiedica un ranit sa ceara ajutor. Daca este cazul, contactati autoritatile, ajutati raniitii, etc.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Este posibil sa apara si replici seismice, de obicei mai slabe. Se spune ca Vrancea nu are acest comportament, cutremurul principal nu este urmat de replici semnificative.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Mai cititi si pe &lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.mie.ro/_documente/constructii/educatie_cutremur/Liceu%20nw.pdf&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Diverse&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25762/care-este-cel-mai-bun-loc-in-care-sa-te-adapostesti-in-caz-de-cutremur?show=25763#a25763</guid>
<pubDate>Thu, 30 Nov 2017 18:09:46 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: De ce după războaie se nasc mai mulți băieți?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25756/de-ce-dupa-razboaie-se-nasc-mai-multi-baieti?show=25757#a25757</link>
<description>&lt;p&gt;O schimbare curioasa are loc imediat dupa un razboi: exista o tendinta de a se naste mai multi baieti decat fete. Acest lucru a fost documentat in mai multe tari pe parcursul mai multor decenii, in special in timpul unor conflicte ce au drept consecinta detasarea unui numar impresionant de trupe militare. Cauza acestui boom masculin a intrigat adesea cercetatorii. Ideile au virat de la teoria teologica - o porunca divina pentru a inlocui barbatii pierduri in lupta - la cea a sexualitatii - soldatii intorsi din razboi intretineau mai multe raporturi sexuale crescand astfel sansele ca fecundatia sa aiba loc intr-o perioada fertila a femeii favorabila procrearii de feti de sex masculin. Insa un nou&amp;nbsp;&lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.springerlink.com/content/d87k212rx7l7211g/&quot;&gt;studiu&lt;/a&gt; le respinge pa amandoua. In schimb pune &quot;efectul barbatului reintors acasa&quot; pe seama unei gene exprimate numai la barbati.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&quot;Nu am fost multumita cu explicatia potrivit careia s-a datorat (acest boom masculin) faptului ca se intretineau mai multe raporturi sexuale in cadrul acelor cupluri&quot;, afirma Corry Gellatly de la Universitatea din Newcastle, care a realizat studiul ca parte a lucrarii sale de diploma. Studiile asupra crevetilor masculi, viermilor de mare si desigur, barbatilor au aratat ca exista o tendinta in randul sexului masculin de a mosteni tendintele parintilor lor in ceea ce priveste sexului viitorului copil.Cu alte cuvinte, barbatii care au mai multi frati decat surori, vor procreea mai multi baietei decat fetite.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Gellatly a argumentat ca o gena - care este prezenta atat la barbati cat si la femei, dar este activa numai la barbati - influenteaza ce proportie din cantitatea totala de sperma este detinuta de cromozomul X si cat de Y. Statutul de spermatozoid X sau Y determina ce sex va avea viitorul copil in momentul fecundarii ovulului care are numai un singur tip de cromozom sexual, X. Mai multi spermatozoizi cu cromozom Y, mai multe sanse de copiii baieti.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Cum ar putea aceasta gena sa incline balanta cromozomilor dupa o perioada de razboi? Sa luam exmplul a doi barbati: John si Rich. John are trei baieti, iar toti trei au plecat la razboi si o fata care a ramas acasa. John are exact opusul: trei fete si un baiat. John are mai multe sanse ca unul dintre baieti sa i se intoarca acasa, cu mai multi spermatozoizi inclinandu-se spreY astfel incat sunt sanse mai mari sa conceapa baieti la randul lor. Rich este foarte probabil sa-si piarda baiatul care, daca ar fi supravietuit, si-ar fi mostenit tatal avand sanse mai mari sa conceapa o fata la randul sau. Acest mecanism, potrivit modelului genetic al lui Gellatly, ar schimba la normal rata sexului pe masura ce &quot;rata mortalitatii masculine isi revine&quot;.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Diverse&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25756/de-ce-dupa-razboaie-se-nasc-mai-multi-baieti?show=25757#a25757</guid>
<pubDate>Thu, 30 Nov 2017 13:33:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Ce metode cunoasteti de a face focul fara chibrituri sau bricheta ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12114/ce-metode-cunoasteti-de-a-face-focul-fara-chibrituri-sau-bricheta?show=25656#c25656</link>
<description>Poți aprinde o țigară cu maşina de călcat</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12114/ce-metode-cunoasteti-de-a-face-focul-fara-chibrituri-sau-bricheta?show=25656#c25656</guid>
<pubDate>Thu, 17 Aug 2017 16:51:06 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care este sursa prafului din casă? Din ce se formează?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25428/care-este-sursa-prafului-din-casa-din-ce-se-formeaza?show=25430#a25430</link>
<description>&lt;p&gt;Particulele de praf au mai multe origini. In praful din casa gasesti particule venite din exterior, ca cele venite de pe sol si inaltate in aer de vant, polen, diverse particule produse de activitatea umana (din care multe intra la capitolul poluare), si particule ce ajung pe Pamant din spatiu. De asemenea, exista si praf produs in incinta locuintei, cum sunt resturi de par, de imbracaminte, de piele, de hartie.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Intr-un oras aglomerat este mai mult praf deoarece sursele sunt mai multe. Dar praf gasim peste tot.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#808080&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Ştiinţa pentru copii&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25428/care-este-sursa-prafului-din-casa-din-ce-se-formeaza?show=25430#a25430</guid>
<pubDate>Sun, 14 May 2017 13:14:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Care este perechea de limbi de pe Terra cea mai ”Google Translate” - friendly?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25023/care-este-perechea-de-limbi-de-pe-terra-cea-mai-google-translate-friendly?show=25026#c25026</link>
<description>Da, Google Translate are doar limba română. Deci nu poate fi folosit, inclusiv pentru a traduce acest comentariu pe care-l fac, iată, în moldovenește :)</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25023/care-este-perechea-de-limbi-de-pe-terra-cea-mai-google-translate-friendly?show=25026#c25026</guid>
<pubDate>Thu, 16 Feb 2017 20:00:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Care este mai productiv pentru fauna, un lac de apa dulce sau apa cu salinitate de tip marin?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24762/care-este-mai-productiv-pentru-fauna-un-lac-de-apa-dulce-sau-apa-cu-salinitate-de-tip-marin?show=24838#c24838</link>
<description>Si care ar fi vietuitoarele alea 1% care contin apa sarata ?</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24762/care-este-mai-productiv-pentru-fauna-un-lac-de-apa-dulce-sau-apa-cu-salinitate-de-tip-marin?show=24838#c24838</guid>
<pubDate>Wed, 07 Sep 2016 21:03:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Niște informații despre coloranții industriali</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24775/niste-informatii-despre-colorantii-industriali</link>
<description></description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24775/niste-informatii-despre-colorantii-industriali</guid>
<pubDate>Tue, 21 Jun 2016 20:49:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: De ce in univers, zice-se, sunt -273 de grade ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24678/de-ce-in-univers-zice-se-sunt-273-de-grade?show=24729#c24729</link>
<description>&lt;a href=&quot;http://scientia.ro/fizica/termodinamica/61-zero-absolut.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://scientia.ro/fizica/termodinamica/61-zero-absolut.html&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.livescience.com/25959-atoms-colder-than-absolute-zero.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.livescience.com/25959-atoms-colder-than-absolute-zero.html&lt;/a&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24678/de-ce-in-univers-zice-se-sunt-273-de-grade?show=24729#c24729</guid>
<pubDate>Sun, 08 May 2016 09:52:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ati auzit de &quot;calcaiul&quot; din Aiud?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15909/ati-auzit-de-calcaiul-din-aiud?show=24677#a24677</link>
<description>Oooo Doamne! Ce sa fie, ce sa fie? Sunteti incredibili d-lor junalisti! Obiectul este mult mai actual decat credeti si este cat se poate de terestru. Mie nu mi-a luat mai mult de 5 minute sa aflu ce este. Pai sa vedem indiciile:&lt;br /&gt;
1. a fost gasit in albia unui rau;&lt;br /&gt;
2. este dintr-un aliaj de aluminiu;&lt;br /&gt;
3. obiectul este menit pentru a se roti in jurul unui presupus ax montat in cele doua gauri;&lt;br /&gt;
4. catre varf prezinta o portiune roasa de forma circulara creata cu siguranta de angrenajul din care facea parte;&lt;br /&gt;
5. strat gros de oxid; stratul de oxid depinde de mediul in care este folosit si de timp&lt;br /&gt;
6. vechimea obiectului nu poate fi mai mare de 100 ani pentru ca aluminiul a fost produs industrial dupa 1883&lt;br /&gt;
7. stratul de oxid este mult prea gros ca sa se formeze in doar 100 de ani.&lt;br /&gt;
Singura explicatie este ca acest obiect nu era folosit in aer ci in apa si din acest motiv s-a depus un strat mai gros de oxid. Ce sa fie, ce sa fie! S-a gandit cineva la piesa dintr-o roata de moara? Este vorba de turbina hidraulica Pelton care a fost inventata in 1884 de inginerul american Lester Allen Pelton. Puteti vedea schita angrenajului in aceasta poza si veti gasi si piesa &amp;quot;extraterestra&amp;quot;&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://stejarmasiv.ro/wp-content/uploads/2013/02/roata-pelton.png&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://stejarmasiv.ro/wp-content/uploads/2013/02/roata-pelton.png&lt;/a&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15909/ati-auzit-de-calcaiul-din-aiud?show=24677#a24677</guid>
<pubDate>Tue, 19 Apr 2016 22:53:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Amestecarea cartilor de joc</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24583/amestecarea-cartilor-de-joc?show=24621#c24621</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;em&gt;CiprianM&lt;/em&gt;: Se cunoaște faptul că pentru &quot;&lt;em&gt;perfect shuffles&quot;&lt;/em&gt; se execută 8 &quot;&lt;em&gt;out-shuffles&lt;/em&gt;&quot;.&lt;strong&gt;&lt;em&gt; Interesant este cum se demonstreză acest lucru&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;, și cred că asta urmărește și goguv, o soluție pe întelesul lui.&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24583/amestecarea-cartilor-de-joc?show=24621#c24621</guid>
<pubDate>Sun, 03 Apr 2016 14:48:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Treișpe puncte</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24492/treispe-puncte?show=24552#c24552</link>
<description>Mai frumoasă decît soluția mea. Jos bentița în fața echipei din care faceți parte. Felicitări tuturor.</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24492/treispe-puncte?show=24552#c24552</guid>
<pubDate>Sun, 27 Mar 2016 19:45:08 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Climatul și disciplina în școală. Cum stau lucrurile în alte țări?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24247/climatul-si-disciplina-in-scoala-cum-stau-lucrurile-in-alte-tari?show=24257#a24257</link>
<description>Autoritatea educatorului sau reducerea ei, trebuie sa fie corelat cu nivelul de educatie si agresivitate al unei populatii. Este valabil si pentru autoritatea politiei. Dau un ex. extrem ca sa iasa in evidenta diferenta, nu poti avea la o scoala de corectie acelasi cod de conduita a profesorului ca la un atelier literar cu elevi peste medie. Profesorii erau uneori duri in antichitate sau evul mediu, dar trebuie sa subliniem ca un baiat de 15 ani putea fi inrolat la razboi, unde nu mergea ca sa planteze panselute. Stim de ex. ca scriitorul Miguel de Cervantes a luptat cu vitejie in batalia de Lepanto 1571, desi era bolnav de febra si putea evita lupta. Deasemenea filozoful Socrate a luptat ca soldat de infanterie in războiul peloponesiac.</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24247/climatul-si-disciplina-in-scoala-cum-stau-lucrurile-in-alte-tari?show=24257#a24257</guid>
<pubDate>Fri, 12 Feb 2016 21:28:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: O balanță și 12 greutăți</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24185/o-balanta-si-12-greutati?show=24198#a24198</link>
<description>&lt;p&gt;În articolul din paginile 5-9 ale &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.ssmrmh.ro/RMM%203.pdf&quot;&gt;acestui&lt;/a&gt; număr al revistei din Mehedinți, semnat de prof. Piț-Rada Marica și prof. Piț-Rada Ionel-Vasile găsiți o tratare a acestui tip de problemă. Lectură plăcută!&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24185/o-balanta-si-12-greutati?show=24198#a24198</guid>
<pubDate>Wed, 03 Feb 2016 23:37:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Credeți că ar fi utilă implementarea aici a unui editor/interpretor matematic?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24085/credeti-ca-ar-fi-utila-implementarea-aici-a-unui-editor-interpretor-matematic?show=24088#a24088</link>
<description>Da, n-ar fi rau sa putem folosi Latex si aici.</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24085/credeti-ca-ar-fi-utila-implementarea-aici-a-unui-editor-interpretor-matematic?show=24088#a24088</guid>
<pubDate>Tue, 19 Jan 2016 20:42:41 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Cum măsurăm 50 de minute?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24024/cum-masuram-50-de-minute?show=24065#c24065</link>
<description>Dragă colegă de forum,&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Realmente îmi e greu uneori să vă interpretez reacțiile. Probabil vă așteptați să vă fi votat răspunsul drept cel mai bun, nu știu...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ideea e că deocamdată mai aștept și alte răspunsuri la prima întrebare. Asta pentru că bănuiesc că există și alte rezolvări, complet diferite.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Provocarea subsecventă e un exercițiu intelectual suplimentar și atât... Cel mai bine ar fi fost să fi postat o întrebare separată...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sper să mă înșel și să fiți de fapt o ”pacifistă”, iar eu un foarte prost interpret al emoțiilor feminine :)</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24024/cum-masuram-50-de-minute?show=24065#c24065</guid>
<pubDate>Sun, 17 Jan 2016 08:29:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce podcasturi interesante in limba romana cunoasteti ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23906/ce-podcasturi-interesante-in-limba-romana-cunoasteti?show=23912#a23912</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://feeds.feedburner.com/sceptici&quot;&gt;http://feeds.feedburner.com/sceptici&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.facebook.com/Sceptici.Romania&quot;&gt;https://www.facebook.com/Sceptici.Romania&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23906/ce-podcasturi-interesante-in-limba-romana-cunoasteti?show=23912#a23912</guid>
<pubDate>Sun, 13 Dec 2015 22:05:40 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Trebuie udat betonul proaspat turnat? Daca da, de ce?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23384/trebuie-udat-betonul-proaspat-turnat-daca-da-de-ce?show=23385#a23385</link>
<description>Betonul de orice fel trebuie mentinut umed pana ce reactia (intarirea) este completa, mai multe zile sau chiar luni. Apa initiala este suficienta, dar trebuie evitata uscarea betonului proaspat turnat si expus aerului. Cea mai simpla metoda este udarea repetata.</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23384/trebuie-udat-betonul-proaspat-turnat-daca-da-de-ce?show=23385#a23385</guid>
<pubDate>Tue, 14 Jul 2015 07:30:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Mai mulți paznici mincinoși și unul cinstit</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23239/mai-multi-paznici-mincinosi-si-unul-cinstit?show=23274#a23274</link>
<description>&lt;p&gt;Aliniez toţi roboţii pe o linie şi-i notez R1.....R7. Îl iau deoparte pe R1 şi-l întreb:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&quot; &lt;em&gt;&lt;strong&gt;Care este uşa salvatoare pe care ţi-ar indica-o R7 dacă ţi-ar transmite această informaţie din robot în robot pînă la tine?&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&quot; Remarcăm că R2......R7 nu fac absolut nimic, nu-i interesează uşile, totul se petrece în mintea lui R1 care determină sub ce formă s-ar propaga mesajul lui R7 pînă la el. De exemplu: R7 este mincinos şi-i va transmite lui R6 uşa mortală, R6 este tot mincinos, inversează mesajul primit şi i-ar transmite lui R5 uşa salvatoare şi tot aşa..... pînă la R1. Sînt două cazuri majore şi folosesc simbolurile 1 - robot onest, 0 - robot mincinos, iar valorile A - uşa salvatoare, F - uşa fatală care sînt scrise sub 1 şi 0 &lt;em&gt;reprezintă uşa pe care ar indica-o un robot colegului din stînga lui &lt;/em&gt;(R1 mi-o va indica mie).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;I.&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; R1- onest&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;R1&amp;nbsp; R2 R3 R4 R5 R6 R7&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;1&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;0&amp;nbsp;&amp;nbsp; 0&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;0&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; 0&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;0&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;0&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;A&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;A&amp;nbsp;&amp;nbsp; F&amp;nbsp;&amp;nbsp; A&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; F&amp;nbsp;&amp;nbsp; A&amp;nbsp;&amp;nbsp;F&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;II.&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp;R1 - mincinos&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;R1&amp;nbsp; R2 R3 R4 R5 R6 R7&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;0&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;1&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; 0&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;0&amp;nbsp;&amp;nbsp; 0&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; 0&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;0&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;A&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;F&amp;nbsp;&amp;nbsp; F&amp;nbsp;&amp;nbsp; A&amp;nbsp;&amp;nbsp; F&amp;nbsp;&amp;nbsp; A&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; F&lt;/p&gt;&lt;p&gt;sau&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;R1&amp;nbsp; R2 R3 R4 R5 R6 R7&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;0&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;0&amp;nbsp; &amp;nbsp;0&amp;nbsp; &amp;nbsp;1&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;0&amp;nbsp;&amp;nbsp; 0&amp;nbsp;&amp;nbsp; 0&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;A&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;F &amp;nbsp;A&amp;nbsp;&amp;nbsp; F&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;F&amp;nbsp;&amp;nbsp; A&amp;nbsp;&amp;nbsp; F&lt;/p&gt;&lt;p&gt;sau&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;R1&amp;nbsp; R2 R3 R4 R5 R6 R7&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;0&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;0&amp;nbsp; &amp;nbsp;0&amp;nbsp;&amp;nbsp; 0&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; 0&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;0&amp;nbsp;&amp;nbsp; 1&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;A&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;F&amp;nbsp;&amp;nbsp; A&amp;nbsp;&amp;nbsp; F&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; A&amp;nbsp;&amp;nbsp; F &amp;nbsp; A&lt;/p&gt;&lt;p&gt;....vă las pe voi să mai pllimbaţi poziţia robotului onest, rezultatul este acelaşi: R1 va indica întotdeauna uşa salvatoare (A), ca urmare a întrebării puse.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Ca o generalizare, dacă numărul de roboţi este impar (în cazul acesta 7) întotdeauna R1 va arăta uşa salvatoare, dacă este par va indica uşa fatală.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23239/mai-multi-paznici-mincinosi-si-unul-cinstit?show=23274#a23274</guid>
<pubDate>Tue, 26 May 2015 20:33:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care-i ideea cu textul &quot;INFO&quot; care se găsește pe diverse siteuri la comentarii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23263/care-i-ideea-cu-textul-info-care-se-gaseste-pe-diverse-siteuri-la-comentarii?show=23264#a23264</link>
<description>Internetul este o mare groapa de gunoi in care fiecare arunca orice, fara nici o cenzura, si din care poate consuma gratis orice. Mai multa libertate nu se poate. Uneori e mai greu sa fii liber decat controlat si dirijat.</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23263/care-i-ideea-cu-textul-info-care-se-gaseste-pe-diverse-siteuri-la-comentarii?show=23264#a23264</guid>
<pubDate>Sat, 23 May 2015 10:42:51 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Continuarea glumei</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22958/continuarea-glumei?show=23170#a23170</link>
<description>&amp;quot;- Dar ai zis să nu-ţi mai spun&amp;quot; ar putea fi o continuare cu o umbră de umor sec. De fapt vreau să vă spun că am rezolvat acum cîţiva ani probleme de şah &amp;nbsp;care indicau ca sursă Logicon. Erau foarte frumoase. Ţinînd cont de faptul că erau de şah retrograd este posibil să fie aceeaşi sursă, dar totuşi este cam incomod să transmiţi la radio probleme de şah.</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22958/continuarea-glumei?show=23170#a23170</guid>
<pubDate>Fri, 24 Apr 2015 13:54:51 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De unde provin armele statului islamic ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23119/de-unde-provin-armele-statului-islamic</link>
<description>Uitandu-ne pe harta practic Statul Islamic este inconjurat doar de dusmani, sigur, pe teren poate gasi ceva arme, dar, toti stim ca frica cea mai mare a unei armate este sa ramana inconjurata si fara munite sau drum de iesire.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Desi, controleaza un teritoriu de dimensiuni medii, ma indoiesc ca au vro fabrica de arme.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Contrabanda iti poate aduce arme usoare, dar, poti face un asa razboi ca durata si intindere doar cu arme usoare ?</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23119/de-unde-provin-armele-statului-islamic</guid>
<pubDate>Thu, 16 Apr 2015 01:50:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Poate cineva sa-mi spuna de ce Rusia ar dori gurile Dunarii ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23072/poate-cineva-sa-mi-spuna-de-ce-rusia-ar-dori-gurile-dunarii?show=23098#a23098</link>
<description>Nu toate gurile Dunarii, ci un port la Dunare (Reni, Ismail) care sa le permita sa circule pe toata Dunarea.</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23072/poate-cineva-sa-mi-spuna-de-ce-rusia-ar-dori-gurile-dunarii?show=23098#a23098</guid>
<pubDate>Tue, 14 Apr 2015 10:42:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: As vrea ca cineva sa sugereze ce investigatii stiintifice poate face un cetatean normal acasa.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23073/as-vrea-ca-cineva-sa-sugereze-ce-investigatii-stiintifice-poate-face-un-cetatean-normal-acasa?show=23074#a23074</link>
<description>&lt;p&gt;Cercetarea științifică înseamnă efortul de completare a bagajului de cunoștințe al omenirii. Asta înseamnă că pentru a descoperi ceva nou, pentru a explica ceva ce nu fusese explicat, de regulă e nevoie să știi ceea ce se știe deja, pentru ca apoi să faci un pas în continuare, în necunoscut. Altfel riști să redescoperi sau să reinventezi ceva vechi. Deci cercetarea, în general, nu este accesibilă decît specialiștilor, adică celor care cunosc deja bine domeniul sau subiectul respectiv.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Pe de altă parte, ceea ce a fost ușor de descoperit de către nespecialiști a fost în mare măsură deja descoperit. Chiar și pentru specialiști e greu să depășească limitele cunoașterii. De aceea cercetarea actuală are nevoie să caute în locuri unde nu s-a mai căutat, să testeze în condiții în care nu s-a mai testat etc. Pentru asta de obicei e nevoie de un efort financiar imens. Dacă acum cîteva sute de ani mai era încă posibil ca un bogătaș să ajute semnificativ la progresul unui domeniu, azi e nevoie de investiții naționale sau ale unor firme mari.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Una peste alta, cercetarea este deci o activitate aproape inaccesibilă publicului larg.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Există totuși excepții, adică situații în care nu ai nevoie să cheltuiești prea mult sau chiar nu ai nevoie nici măcar să știi multe despre subiectul în cauză. Cîteva exemple:&lt;br&gt;&lt;br&gt;- Este posibil să faci cercetare valoroasă doar cunoscînd bine un domeniu și folosind doar un calculator sau chiar numai hîrtie și creion. O parte din cercetările teoretice așa se fac: calcule pe hîrtie, simulări pe un calculator obișnuit etc. Un exemplu care îmi vine acum în minte este acela al unui lingvist american care, înarmat doar cu un creion și un carnețel, a studiat efectul statutului social asupra pronunției unui anumit sunet în New York. Am colegi fizicieni care numai cu hîrtie și creion (și apoi o simulare simplă pe calculator) creează idei de dispozitive electronice noi. Apoi multe comete sînt descoperite de astronomi amatori, care totuși au nevoie să cheltuiască bani pentru aparatură (azi nu mai merge cu o lunetă simplă).&lt;br&gt;&lt;br&gt;- Dar se poate să-ți aduci contribuția la știință și fără să știi practic nimic despre știință. Există nenumărate programe de &lt;em&gt;crowdsourced science&lt;/em&gt;, prin care cetățenii simpli pot ajuta, de exemplu, la descoperirea unor exoplanete (planete aflate pe orbită în jurul unor stele) sau la detectarea unor forme în imagini luate din satelit pe Marte.&lt;br&gt;&lt;br&gt;- Poți chiar să contribui la cercetare fără să faci nici un fel de cercetare, ci doar donînd din puterea de calcul a calculatorului tău (cînd nu-l folosești efectiv dar e aprins) pentru un program științific, de exemplu pentru analiza semnalelor din programul SETI sau pentru calcule de proteine.&lt;br&gt;&lt;br&gt;- Tot așa, poți (sau vei putea) participa la programe de cercetare medicală făcînd publice anumite date medicale personale, care anonimizate și asociate cu datele multor altor voluntari pot ajuta la descoperirea unor corelații ce pot duce la descoperiri utile. (Nu știu dacă există deja efectiv astfel de programe deschise publicului, dar știu că există discuții.)&lt;br&gt;&lt;br&gt;Așadar se pot face multe.&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23073/as-vrea-ca-cineva-sa-sugereze-ce-investigatii-stiintifice-poate-face-un-cetatean-normal-acasa?show=23074#a23074</guid>
<pubDate>Sat, 11 Apr 2015 15:23:09 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce putere medie/ap prevede normativul 17 ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23027/ce-putere-medie-ap-prevede-normativul-17</link>
<description>Dupa raspuns,cred ca sunteti in domeniu.Acest normativ prevede,probabil,pt proiectare,o putere medie pe apartament,pt dimensionarea retelei.Este stiuta acea putere medie(pt anul 1970) ?.Eu am cablurile din aluminiu,cu impamantare.Am masurat si am constatat ca nulul de la priza,impamantarea de la priza si caloriferul sunt interconectate.Este corect ? Eu mi-am instalat sigurante diferentiale duble Merlin &amp;nbsp;Gerin,faza nul ,care declanseaza la 30 mA.Au 10 A pe iluminat,20 A pe prize si 25A inca o siguranta generala,la intrare,numai pe faza.Este in regula ?</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23027/ce-putere-medie-ap-prevede-normativul-17</guid>
<pubDate>Thu, 19 Mar 2015 17:32:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care este scopul școlii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/2802/care-este-scopul-scolii?show=23025#a23025</link>
<description>Sunt trei scopuri complementare, educarea, formarea si informarea. Educarea este obligatorie si nu se discuta. Formarea este necesara oricui: romana te invata sa votbesti si sa scrii corect, matematica te obliga sa gandesti, etc. In multe tari se pune accent pe formare in scopul cresterii capacitatii omului de a se descurca intr-o activitate practica, deci in folosul societatii. Informarea in domenii complet straine de viitoarea profesie tine de cultura generala si este in folosul omului. Este singura sansa a viitorului profesionist de a sti ce a fost si este pe lume, despre ce este vorba intr-o carte sau intr-un film, care este treaba cu muzica si cu artele plastice, etc. Scoala este scurta si nu se pot realiza toate scopurile. In tarile unde se pune accent pe formare (SUA, etc.) oamenii sunt de o ignoranta induiosatoare privind cultura generala, dar muncesc si traiesc bine. La noi absolventii sunt mai bine informati, dar se descuca mai greu la inceputul unei profesii. Nu cred ca este o reteta ideala de organizare a invatamantului, mai ales ca tinerii nu sunt la fel. Solutia este, dupa mine, individuala. Indiferent ce si cat se invata la scoala, cel ce vrea sa stie trebuie sa invete in plus.</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/2802/care-este-scopul-scolii?show=23025#a23025</guid>
<pubDate>Thu, 19 Mar 2015 10:46:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Putere electrica continua/apartament.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22997/putere-electrica-continua-apartament?show=23020#a23020</link>
<description>Calculul puterii intr-un imobil de tip bloc de locuinte, la momentul proiectarii instalatiei electrice, este destul de complex si tine cont atat de puterea instalata medie (suma tuturor puterilor consumatorilor din apt), dar si de numarul de camere si de coeficientul de simultaneitate (cat din puterea instalata este folosita la un moment dat), multe din aceste valori fiind standardizate si intabelate.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asa cum s-a spus, blocurile sunt alimentate trifazat, de regula fiecare scara avand o firida separata. Asadar puterea se calculeaza in regim trifazat. La consumatorii casnici nu se ia in calcul puterea reactiva, ci doar cea activa (U*I*cos(fi)), dar la total se tine cont si de cea reactiva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In general, un apartament cu 3 camere e echipat cu 2 circuite de prize, un circuit de iluminat, fiecare putand sa aiba fie o siguranta monopolara (intrerupe doar faza) fie bipolara (intrerupe si nulul), cu curenti de rupere diferiti (6A la iluminat, 10 si 16 A la prize, sau chiar mai mari) dar nu mai mari decat cel al sigurantei din tabloul de palier, care de regula e de 25 sau 32 A. In tablou mai exista o siguranta speciala, diferentiala, de 30 mA, care este protectia impotriva electrocutarii. Tot asa are si un apt cu 2 camere, dar unde e o camera in plus, e normal ca sa existe un consum mai mare, de care se tine cont.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Exact cata putere electrica e absorbita din retea... nu se stie decat daca se masoara. Cert este ca proiectarea si dimensionarea retelei stabileste limita superioara a acesteia (de fapt al curentului maxim), care daca e depasita, incep sa actioneze protectiile (sigurantele) si se decupleaza circuitele suprasolicitate. Iar pentru dimensionarea retelelor se respecta Normativul I7, care e un fel de biblie in domeniul acesta.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca exercitiu, isi poate calcula fiecare ce putere instalata are in casa (doar ca sa fie evidenta clara, sa nu scape ceva), apoi estimeaza care din acei consumatori functioneaza simultan si se obtine o imagine a puterii medii maxim absorbite pe un apt. La 100 de apt, organizate cat de cat echilibrat pe cele 3 faze, se poate estima cam ce curenti sunt absorbiti pe fiecare din faze, iar in final ce putere trifazata e absorbita. Dar e o aproximatie, masuratorile (repetate pe intervale orare diferite) sunt cele care dau masura mult mai exacta.</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22997/putere-electrica-continua-apartament?show=23020#a23020</guid>
<pubDate>Thu, 19 Mar 2015 01:00:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care credeţi că este cea mai importantă realizare ştiinţifică din anul 2014?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22623/care-credeti-ca-este-cea-mai-importanta-realizare-stiintifica-din-anul-2014?show=22831#a22831</link>
<description>&lt;p&gt;
	La link-ul de mai jos, gasiti toate amanuntele&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://asapteadimensiune.ro/cele-mai-importante-10-descoperiri-stiintifice-din-2014.html&quot;&gt;http://asapteadimensiune.ro/cele-mai-importante-10-descoperiri-stiintifice-din-2014.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22623/care-credeti-ca-este-cea-mai-importanta-realizare-stiintifica-din-anul-2014?show=22831#a22831</guid>
<pubDate>Mon, 02 Feb 2015 19:55:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Egalitatea între oameni</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22620/egalitatea-intre-oameni?show=22695#a22695</link>
<description>&lt;p&gt;
	&lt;strong&gt;Lecţia de socialism&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Un profesor de economie de la un colegiu a declarat ca nu a picat vreodata pe cineva la examen, dar, odata, a picat o grupa intreaga. Acea clasa a insistat ca socialismul este functional si ca nimeni nu ar trebui sa fie sarac si nimeni bogat, toata lumea EGALA !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Profesorul le-a spus : &quot;OK, vom face in grupa aceasta un experiment asupra socialismului. Notele tuturor vor fi mediate si fiecare va primi aceeasi nota, astfel incat niciunul nu va pica si niciunul nu va primi nota A.&quot; Dupa primul test, notele au fost mediate si toti au primit un B. Studentii care au studiat intens au fost suparati, iar cei care au studiat mai putin au fost bucurosi.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Cum cel de-al doilea test se apropia, studentii care studiasera putin au invatat si mai putin, iar cei care studiasera mai intens si-au spus ca si ei vor o &quot;pomana&quot;, asa incat si ei au studiat mai putin. Media celui de-al doilea test a fost D! Nimeni nu mai era fericit. Cand a fost dat al treilea test, media notelor a fost F (picat)! Notele nu au fost crescatoare deoarece au aparut certurile, acuzatiile, ura si nimeni nu a vrut sa invete pentru beneficiul altuia.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Spre marea surpriza a tuturor studentilor, toti au picat. Profesorul le-a spus ca socialismul ar fi picat in final deoarece, atunci cand recompensa este mare, efortul pentru a avea succes este, de asemenea, mare. Dar cand statul nu mai acorda acea recompensa, nimeni nu va incerca sau va vrea sa aiba succes. Nu putea fi o explicatie mai simpla. Iata un scurt paragraf care sintetizeaza totul:&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&quot;Nu se poate legifera ca saracul sa fie liber iar bogatul in afara libertatii. Ceea ce primeste o persoana, fara a fi muncit pentru aceasta, trebuie produs de cineva, care, la randul ei, nu primeste pentru ceea ce a muncit. Statul nu poate da cuiva ceva, fara sa fi luat mai inainte de la altcineva. Cand jumatate din populatie vede ca poate sa nu munceasca, pentru ca cealalta jumatate va avea grija de ea, si cand jumatatea care a muncit realizeaza ca nu are sens sa mai munceasca, pentru ca altii sunt beneficiarii muncii lor, atunci, prietene, acesta este sfarsitul oricarei natiuni. Nu poti multiplica bogatia divizand-o.&quot;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22620/egalitatea-intre-oameni?show=22695#a22695</guid>
<pubDate>Thu, 25 Dec 2014 10:09:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care sunt cauzele majore pentru care softurile performante de traducere dintr-o limba in alta intarzie sa apara?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17365/care-sunt-cauzele-majore-pentru-care-softurile-performante-de-traducere-dintr-o-limba-in-alta-intarzie-sa-apara?show=22689#a22689</link>
<description>Limbile umane sunt foarte imperfecte. Exista numeroase sinonime neologisme, flexiuni gramaticale, etc. Dictionarele ofera pana la cateva zeci de corespondente pentru acelasi cuvant. Cand trebuie facuta o traducere intre doua limbi imperfecte rezultatul este cu atat mai imperfect. Traducatorii profesionisti sunt buni numai in domeniul pe care il stapanesc bine: politica, cultura, medicina, stiinte exacte, etc. Cea mai dificila este traducerea simultana dintr-o limba oarecare in mai multe limbi (ONU, UE, etc.) cand sunt necesari foarte multi traducatori specializati in cate o pereche de limbi. Pentru a simplifica traducerea automata pentru un numar mare de limbi s-a propus crearea, numai pentru uzul programelor, a unei limbi artificiale perfecte prin intermediul careia sa se realizeze orice traducere. Oricum, problema traducerii nu va fi rezolvata niciodata, dar va putea fi ameliorata.</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17365/care-sunt-cauzele-majore-pentru-care-softurile-performante-de-traducere-dintr-o-limba-in-alta-intarzie-sa-apara?show=22689#a22689</guid>
<pubDate>Mon, 22 Dec 2014 13:36:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care sunt diferenţele majore dpdv al educaţiei şcolare între un copil de 13-14 ani al anilor &#039;89 şi unul al anului 2014?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22524/care-sunt-diferentele-majore-dpdv-al-educatiei-scolare-intre-un-copil-de-13-14-ani-al-anilor-89-si-unul-al-anului-2014?show=22599#a22599</link>
<description>diferenta este evolutia omului intrun timp scurt</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22524/care-sunt-diferentele-majore-dpdv-al-educatiei-scolare-intre-un-copil-de-13-14-ani-al-anilor-89-si-unul-al-anului-2014?show=22599#a22599</guid>
<pubDate>Tue, 09 Dec 2014 04:09:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce oamenii sunt atrași de lucrurile rare?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22525/de-ce-oamenii-sunt-atrasi-de-lucrurile-rare?show=22598#a22598</link>
<description>cred ca fiecare incearca sa descopere lucruri anormale .pt. a fi mai instiintat despre aflarea lucrurilor ce ne incojoara. pt asi raspunde la intrebari care nu ni le putem raspunde niciodata si in care nu putem sa le descoperim niciodata</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22525/de-ce-oamenii-sunt-atrasi-de-lucrurile-rare?show=22598#a22598</guid>
<pubDate>Tue, 09 Dec 2014 04:07:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Concepte abstracte aduse în &quot;lumea reală&quot;</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22584/concepte-abstracte-aduse-in-lumea-reala?show=22588#a22588</link>
<description>Eu cred ca toate ar trebui introduse in felul asta.</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22584/concepte-abstracte-aduse-in-lumea-reala?show=22588#a22588</guid>
<pubDate>Mon, 08 Dec 2014 01:21:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ilegalitate sau nu - YouTube</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22349/ilegalitate-sau-nu-youtube</link>
<description>&lt;p&gt;
	Cu riscul asumat de a pune o întrebare poate considerată de unii superficială, nu mă pot abţine să nu întreb dacă descărcările de pe YouTube sînt legale sau nu. Am scotocit Internetul (inclusiv acest site) şi tot nu m-am lămurit, am citit multe opinii din diverse ţări, dar nici una nu era tranşantă (da/nu).&lt;em&gt; Deci: sînt legale descărcările de pe YouTube, presupunînd că acestea sînt nefolosite în scop mercantil sau trebuie să pun deoparte banii pentru amendă?&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22349/ilegalitate-sau-nu-youtube</guid>
<pubDate>Tue, 04 Nov 2014 17:05:59 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>