<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Activitate recenta in Corpul uman</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/activity/corpul-uman</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Comentariu editat: Faptul că între cei mai buni şahişti sunt mai mulţi bărbaţi arată diferenţe înăscute privind performanţele creierului între sexe?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18235/faptul-intre-cei-buni-sahisti-sunt-multi-barbati-arata-diferente-inascute-privind-performantele-creierului-intre-sexe?show=18242#c18242</link>
<description>Dezbaterea ce se poate naşte aici ţine, de fapt, de o mai veche întrebare: sunt genele cele care ne determină inteligenţa ori e vorba de educaţie?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un documentar difuzat de o televiziune serioasă (Channel 4) şi, în acelaşi timp, controversat (in sensul ca ia in seama si pozitiile celor care sustin diferentele rasiale, deci nu isi popune sa fie corect politic)</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18235/faptul-intre-cei-buni-sahisti-sunt-multi-barbati-arata-diferente-inascute-privind-performantele-creierului-intre-sexe?show=18242#c18242</guid>
<pubDate>Mon, 19 Dec 2022 17:55:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Nelamuriri despre saturația oxigenului în sânge.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26907/nelamuriri-despre-saturatia-oxigenului-in-sange?show=26960#a26960</link>
<description>&lt;p&gt;1. Depinde ce intelegeti prin &quot;comun&quot; si cum stratificati gradul racelii ori al gripei. In principiu, gripa este mult mai grava si se manifesta prin simptome severe in comparatie cu raceala. Saturatie oxigenului poate scadea si&amp;nbsp; depinde de:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-gravitatea racelii si de simptomele asociate:&lt;/p&gt;&lt;ul&gt;&lt;li&gt;daca nasul este sau nu infundat&lt;/li&gt;&lt;li&gt;daca este asociata o febra&lt;/li&gt;&lt;li&gt;daca este afectat arborele bronsic si apar secretii care obstrueaza schimbul de oxigen&lt;/li&gt;&lt;li&gt;de varsta pacientului (copiii si persoanele varstnice - de obicei peste 65 de ani - prezinta un risc relativ mai crescut de a dezvolta o pneumonie asociata cu raceala ori gripa)&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;&lt;p&gt;-daca persoana afectata are o&amp;nbsp;boala cronica (in principiu a cailor aeriene superioare ori inferioare, a inimii)&amp;nbsp;care sa poata fi influentata de raceala ori gripa;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-de sistemul imunitar al persoanei respective;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-de tipul de virus;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-samd;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;2. Sper&amp;nbsp;sa gasiti raspunsul &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.mdpi.com/1424-8220/13/12/16882/htm&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;&amp;nbsp;(&lt;span style=&quot;font-size:11px&quot;&gt;Design and Evaluation of a Low-Cost Smartphone Pulse Oximeter&lt;/span&gt;). &amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26907/nelamuriri-despre-saturatia-oxigenului-in-sange?show=26960#a26960</guid>
<pubDate>Sun, 05 Dec 2021 18:44:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Are știința modernă o explicație pentru visele recurente?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26906/are-stiinta-moderna-o-explicatie-pentru-visele-recurente</link>
<description>Mă gândesc, de pildă, la secvențe bizare, precum dinți sparți care cad, ori la vise precum zborul ori senzația de cădere în gol. Din ce am citit, sunt teme comune care apar în visele lui homo sapiens. Exista o explicație științifică unanim acceptata pentru apariția acestor tipuri de vise la foarte mulți dintre oameni?</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26906/are-stiinta-moderna-o-explicatie-pentru-visele-recurente</guid>
<pubDate>Tue, 14 Sep 2021 18:13:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cât de diferit e un proteom uman de altul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26841/cat-de-diferit-e-un-proteom-uman-de-altul?show=26844#a26844</link>
<description>&lt;p&gt;Din cate stiu eu proteinele sunt la fel, chiar daca codul genetic difera de la persoana la persoana. De fapt difera intronii din ADN, nu exonii (explic mai jos ce-s intronii si exonii)&lt;/p&gt;&lt;p&gt;ADN-ul este transcris in ARN, iar ARN-ul este transcris in proteine. Exista in structura ADN exoni si introni. Exonii (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Exon&quot;&gt;https://ro.wikipedia.org/wiki/Exon&lt;/a&gt;) sunt transcrisi in ARN (deci in proteine) dupa eliminarea intronilor (&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://ro.wikipedia.org/wiki/Intron&quot;&gt;https://ro.wikipedia.org/wiki/Intron&lt;/a&gt;) din lantul ADN. Intronii nu au functii utile (nu s-a gasit inca de ce exista introni), de aceea sunt eliminati si nu sunt transcrisi in ARN.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;In concluzie, toti avem aceleasi proteine, chiar daca avem cod genetic diferit.&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26841/cat-de-diferit-e-un-proteom-uman-de-altul?show=26844#a26844</guid>
<pubDate>Sun, 25 Jul 2021 12:02:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum estimează creierul uman distanța la care se află obiectele pe care le vedem? Cum apare senzația de perspectivă, de adâncime?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26786/cum-estimeaza-creierul-uman-distanta-la-care-se-afla-obiectele-pe-care-le-vedem-cum-apare-senzatia-perspectiva-adancime?show=26825#a26825</link>
<description>Remarcă: Estimarea distanței, la care se află obiectele în mediul nostru, se învață din primii ani de viață. Este recomandabil ca acest tip de activități învățare să fie exersate la școală, astfel încât să se aprecieze o distanță în unități de măsură specifice. O persoana educată astfel, cred eu, că va fi atentă și responsabilă, în ce privește mediul și semenii.</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26786/cum-estimeaza-creierul-uman-distanta-la-care-se-afla-obiectele-pe-care-le-vedem-cum-apare-senzatia-perspectiva-adancime?show=26825#a26825</guid>
<pubDate>Sun, 04 Jul 2021 22:45:17 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce stiti despre interactiunea grapefruit - medicamente?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26819/ce-stiti-despre-interactiunea-grapefruit-medicamente</link>
<description>Tocmai am urmarit un scurt video pe site-ul BBC in care ni se prezinta, printre altele, ideea ca atunci cand consumam grapefruit sau suc de grapefruit e posibil, in conditiile in care luam anumite medicamente, sa impiedicam actiunea unor enzime care descompun medicamentele respective, fapt echivalent cu inghitirea unor doze mai mari de medicamente si care poate avea consecinte nefaste.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ce stiti despre asta?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://www.bbc.com/reel/playlist/the-truth-about-food?vpid=p09kbnn2&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.bbc.com/reel/playlist/the-truth-about-food?vpid=p09kbnn2&lt;/a&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26819/ce-stiti-despre-interactiunea-grapefruit-medicamente</guid>
<pubDate>Tue, 29 Jun 2021 21:09:08 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum se infecteaza un ”pacient 0” in cazul virozelor respiratorii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26505/cum-se-infecteaza-un-pacient-0-in-cazul-virozelor-respiratorii?show=26807#a26807</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;caret-color:rgb(68, 68, 68); color:rgb(68, 68, 68); font-family:reithsans,arial,helvetica,freesans,sans-serif; font-size:16px&quot;&gt;Advances in genetic analysis now make it possible to trace back the lineage of a virus through those it has infected. Combined with epidemiological studies, scientists can pinpoint individuals who may have been the first people to start spreading the disease and so trigger the outbreak.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;color: #444444; font-size: medium; font-family: ReithSans, Arial, Helvetica, freesans, sans-serif;&quot;&gt;În&amp;nbsp;cazul Covid-19, au fost testate mostre de&amp;nbsp;sânge colectate&amp;nbsp;de Crucea&amp;nbsp;Roșie&amp;nbsp;Americană&amp;nbsp;înainte de izbucnirea epidemiei&amp;nbsp;și&amp;nbsp;în mod&amp;nbsp;surprinzător unele au&amp;nbsp;ieșit pozitive!&amp;nbsp;Asa ca identificarea &#039;pacientului zero&#039; este extrem de dificila&amp;nbsp;în multe cazuri.&amp;nbsp;Nemaivorbind de contextul politic&amp;nbsp;în care o&amp;nbsp;infecție se declara&amp;nbsp;și cum se declara.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26505/cum-se-infecteaza-un-pacient-0-in-cazul-virozelor-respiratorii?show=26807#a26807</guid>
<pubDate>Tue, 25 May 2021 04:45:17 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Care sunt rasele lumii și care sunt caracteristicile acestora? Are baze genetice aceasta împărțire pe rase a omenirii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25532/care-sunt-rasele-lumii-si-care-sunt-caracteristicile-acestora-are-baze-genetice-aceasta-impartire-pe-rase-a-omenirii?show=26756#c26756</link>
<description>Eu cred ca de fapt sunt doua: neagra si nonneagra. Un copil mic le deosebeste usor pe acestea doua dar in rest se descurca ceva mai greu.</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25532/care-sunt-rasele-lumii-si-care-sunt-caracteristicile-acestora-are-baze-genetice-aceasta-impartire-pe-rase-a-omenirii?show=26756#c26756</guid>
<pubDate>Fri, 12 Feb 2021 14:55:26 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cât dormiți pe noapte?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26542/cat-dormiti-pe-noapte?show=26725#a26725</link>
<description>Minunat discurs! &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am o veste bună pentru cei care nu sunt prieteni la cataramă cu limba străină: pe platforma TED.com multe dintre discursuri sunt traduse în limba română. Acesta este unul dintre ele.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://www.ted.com/talks/matt_walker_sleep_is_your_superpower#t-2081&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.ted.com/talks/matt_walker_sleep_is_your_superpower#t-2081&lt;/a&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26542/cat-dormiti-pe-noapte?show=26725#a26725</guid>
<pubDate>Tue, 29 Dec 2020 15:57:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: De ce organismele umane reacționează atât de diferit la infecția cu noul coronavirus?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26551/de-ce-organismele-umane-reactioneaza-atat-de-diferit-la-infectia-cu-noul-coronavirus?show=26558#c26558</link>
<description>In domeniul medical. Sursele de info sunt la liber pe net. Ma preocupa subiectul si dau si eu mai departe ce am invatat de la altii.</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26551/de-ce-organismele-umane-reactioneaza-atat-de-diferit-la-infectia-cu-noul-coronavirus?show=26558#c26558</guid>
<pubDate>Sat, 18 Jul 2020 09:09:21 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Ce produce acel tremur al mainilor atunci cand bem cafea un pic in exces?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/894/ce-produce-acel-tremur-al-mainilor-atunci-cand-bem-cafea-un-pic-in-exces?show=26184#c26184</link>
<description>Eu m-am nascut cu o patologie pt ca mi tremura mainile din totdeauna si cafeaua si emotiile îmi intensifica tremuratul,ce pot sa fac pt ca nu stiu ce am?</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/894/ce-produce-acel-tremur-al-mainilor-atunci-cand-bem-cafea-un-pic-in-exces?show=26184#c26184</guid>
<pubDate>Fri, 20 Apr 2018 07:22:44 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce se liniștesc bebelușii atunci când sunt legănați?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26151/de-ce-se-linistesc-bebelusii-atunci-cand-sunt-leganati?show=26152#a26152</link>
<description>&lt;p&gt;Trebuie să aibă legătură cu faptul că în pântec majoritatea mişcărilor mamei înseamnă balansări ori legănări pentru bebeluş, care se obişnuieşte înainte de naştere cu asta. După însă mişcările dispar, iar asta probabil că se traduce printr-un disconfort pentru nou-născut.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Bibliografie suplimentara: factoidz.com/why-babies-love-to-be-in-motion/&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26151/de-ce-se-linistesc-bebelusii-atunci-cand-sunt-leganati?show=26152#a26152</guid>
<pubDate>Tue, 13 Mar 2018 15:35:21 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce se întâmplă în creierul somnambulilor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26149/ce-se-intampla-in-creierul-somnambulilor?show=26150#a26150</link>
<description>&lt;p&gt;Episodului respectiv al seriei &quot;Is it real?&quot;, produs de&amp;nbsp;National Geographic, lămureşte întrucâtva întrebarea ta: se pare că e vorba de o activare selectivă doar a unor regiuni ale creierului, cu excepţia celor responsabile cu constiinţa de sine şi procesele cognitive superioare (mai exact, cu gândirea, memoria şi imaginaţia).&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26149/ce-se-intampla-in-creierul-somnambulilor?show=26150#a26150</guid>
<pubDate>Mon, 12 Mar 2018 16:16:59 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Oamenii magnet. Sunt oameni de care se lipesc metalele ori hârtia. Care este explicația?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26137/oamenii-magnet-sunt-oameni-de-care-se-lipesc-metalele-ori-hartia-care-este-explicatia?show=26142#a26142</link>
<description>&lt;p&gt;Este un lucru tare curios cum cand cineva afla ca o persoana are &quot;puteri paranormale&quot; chiar crede asta, in schimb atunci cand vede spectacolul unui magician, stie ca e un TRUC.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Am vazut oameni mergand pe apa, levitand, bagandu-si sabii in ei, si totusi toate erau TRUCURI. David Copperfield a facut sa dispara pur si simplu obiecte imense, ca Statuia Libertatii... Daca ar fi spus ca are puteri normale, pun pariu ca 90% dintre spectatori l-ar fi si crezut. Nu tot ce vedem cu ochii si exista, creierul poate fi inselat suprinzator de usor.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Pe de alta parte, am vazut la TV odata o tanti care-si lipea linguri de ea. Lucea de transpiratie... Cred ca oricine vara daca nu-si face dus doua zile lipeste pe el orice. Ca sa nu mai zic ca te poti ajuta de diverse substante pentru asta.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;strong style=&quot;font-weight:bold&quot;&gt;&lt;em style=&quot;font-style:italic&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive; text-decoration-line:underline&quot;&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26137/oamenii-magnet-sunt-oameni-de-care-se-lipesc-metalele-ori-hartia-care-este-explicatia?show=26142#a26142</guid>
<pubDate>Mon, 12 Mar 2018 15:34:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Ce este ceasul biologic? Există un ceas biologic? Există baze științifice pentru a crede că există unul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25925/ce-este-ceasul-biologic-exista-un-ceas-biologic-exista-baze-stiintifice-pentru-a-crede-ca-exista-unul?show=25983#c25983</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,sans-serif; font-size:10pt&quot;&gt;Ceasul biologic ar putea fi un instrument intern, subiectiv, de măsură a timpului. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,sans-serif; font-size:10pt&quot;&gt;Peste acest instrument intern se suprapun toate procesele biologice prin care corpul își dezvoltă potențialul. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,sans-serif; font-size:10pt&quot;&gt;Pentru semnificația dată în mod obișnuit ceasului biologic, periodicitatea ar putea fi un termenul mai adecvat. Ceasul pare o îngustare a perspectivei, deoarece conține o nuanță&amp;nbsp;care scoate în evidență&amp;nbsp;mentalitatea de valorizare prin target, extrinsecă și nu intrinsecă, a omului și a vieții omenești.&amp;nbsp;Procesele biologice au periodicitatea lor construită în mii de ani de adaptare la mediu și încă avem&amp;nbsp;o&amp;nbsp;mare adaptabilitate.&amp;nbsp;Se poate specula că viața e o cursă contracronometru în care trebuie să bifăm jaloanele într-o anumită ordine. Se cade ușor în această fatalitate.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,sans-serif; font-size:10pt&quot;&gt;Din alt punct de vedere, s-ar&amp;nbsp;poate spune ca periodicitatea proceselor biologice a apărut ca adaptare a minții inconștiente.&amp;nbsp; Centrii subcorticali care reglează starea de veghe, atenție și vigilență, respectiv căile hormonale corelate cu acestea își modulează activitatea în funcție de stimulii primiți de la&amp;nbsp;interfață (simțurile: văz, auz, gust, miros, simț tactil) pentru a sesiza schimbările din mediu&amp;nbsp;favorabile activității umane.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,sans-serif; font-size:10pt&quot;&gt;Dacă disociem periodicitatea adaptativă de abilitățile inconștiente ale minții omenești, putem cădea în extrema predestinării și&amp;nbsp;a&amp;nbsp;designului inteligent, în care viața ne este dinainte trasată și responsabilitatea noastra se reduce dacă ne îndeplinim sau nu obiectivele stabilite de agentul cauzal al existenței noastre.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,sans-serif; font-size:10pt&quot;&gt;La nivelul genomului există gene care se activează dupa un anumit timp sau în anumite condiții de mediu. (ex. declanșarea pubertății începe în creier, apoi apar modificările hormonale).&amp;nbsp;La nivelul creierului există neuroni care dacă nu sunt folositi&amp;nbsp;involuează.&amp;nbsp; Putem spune ca ireversibilitatea timpului concordă cu ireversibilitatea unor fenomene. Fie că vorbim de plasticitate neuronală sau genetică, acestea au maximele și minimele lor.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,sans-serif; font-size:10pt&quot;&gt;Un alt punct de vedere ar fi următorul: creierul nostru are propriul sau mecanism intern de măsurare a timpului. Este mai vizibil cand vorbim de secunde, minute și ore. La intervale mai mari este mai greu de pus in evidență și precizia diminuează. Nu se știe dacă desfășurarea secvențială a proceselor biologice are loc după un timp intern al subiectului sau este evoluția normală, predictivă dupa legi exacte, a agregatului bio-molecular ce constituie individul respectiv. &amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,sans-serif; font-size:10pt&quot;&gt;Deși la nivelul minții conștiente putem evalua numai timpul retrograd și foarte puțin în viitor, pentru că ne putem proiecta mintea in trecut mult mai ușor decât în viitor, la nivel inconștient este posibil ca prin intențiile noastre să ne proiectăm mintea în viitor, mai puțin precis, deoarece sunt multe variabile care interferă cu capacitatea de predicție. &lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,sans-serif; font-size:10pt&quot;&gt;Oarecum, conceptul de ceas biologic include prea multă predeterminare, de aceea periodicitatea ar fi de preferat. Dar și predeterminarea există. &amp;nbsp;Poate că în contrast cu periodicitatea, ireversibilitatea procesului de îmbătrânire ne poate face mai conștienți de valoarea prezentului.&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25925/ce-este-ceasul-biologic-exista-un-ceas-biologic-exista-baze-stiintifice-pentru-a-crede-ca-exista-unul?show=25983#c25983</guid>
<pubDate>Mon, 15 Jan 2018 18:31:53 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Se cunoaște mecanismul de salvare și stocare a amintirilor în creier?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25942/se-cunoaste-mecanismul-de-salvare-si-stocare-a-amintirilor-in-creier?show=25961#c25961</link>
<description>Pe mine m-ar interesa de ce si cum uitam lucrurile.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am un exemplu care pe mine m-a bulversat, incep mai mult sa cred in Efectul Mandela, pentru ca am impresia cateodata ca nu traiesc in aceeasi lume ca ieri.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acum 1 luna m-am uitat la primul sezon dintr-un serial numit &amp;quot;Orphan Black&amp;quot;. Dupa primul minut, mi-am dat seama ca l-am mai vazut. Am continuat sa-l vad si aveam deja-vu din 2 in 2 minute dar n-am putut sa-mi amintesc nimic ca sa prezic ce se va intampla, absolut nimic! Dupa 3 episoade zice mama: &amp;quot;Pai l-ai vazut deja&amp;quot; si am continuat pana l-am vazut pe tot. N-am avut niciun moment in care puteam sa zic &amp;quot;Aaaa, acum o sa se duca acolo si o sa vina ala si o sa faca nu stiu ce&amp;quot;. N-am putut sa prezic nimic! Totul a fost ca si cum l-am vazut pentru prima data! Totul a fost sters practic din mintea mea, a fost destul de &amp;quot;creepy&amp;quot; experienta asta. Adica am amintiri de acum 20 de ani ca lumina zilei,dar nu-mi amintesc un serial vazut acum 2 ani ? Ca idee am revazut unele filme/seriale mai vechi si n-am mai avut acest efect de deja-vu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De ce uitam practic ce am mancat ieri, dar nu uitam niciodata mirosul sau gustul a ceva ce-am gustat chiar in copilarie ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Amintirile n-au nicio legatura cu stocarea in binar. Creierul nu e un decodor. Este doar rezultatul unor interactiuni chimice si fizice.</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25942/se-cunoaste-mecanismul-de-salvare-si-stocare-a-amintirilor-in-creier?show=25961#c25961</guid>
<pubDate>Sat, 06 Jan 2018 06:33:59 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce reținem fețele oamenilor foarte ușor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25944/de-ce-retinem-fetele-oamenilor-foarte-usor?show=25945#a25945</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Pentru ca este atat de important pentru noi, ca fiinte sociale, sa recunoastem semenii, fie ca sunt dusmani, fie ca sunt membri ai familiei. La urma urmelor, cam toti aratam la fel. Diferentele clare pe care le distingem au legatura cu modul in care am evoluat.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Retinem fetele usor pentru ca este parte din urgentele noastre evolutive. Este mult mai important sa retinem fete decat sa retinem numere ori cuvinte, desi uneori am spune altfel...&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;br&gt;Iata o imagine mai jos care arata cat de evoluat este creierul uman in aceasta poveste, a recunoasterii fetei. Cine este cel din imaginea de mai jos, atat de violent blurata? Nu e asa ca l-ati recunoscut?&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.moillusions.com/wp-content/uploads/2010/11/Optical0007F1.png&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;http://www.moillusions.com/wp-content/uploads/2010/11/Optical0007F1.png&quot; style=&quot;height:278px; width:200px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25944/de-ce-retinem-fetele-oamenilor-foarte-usor?show=25945#a25945</guid>
<pubDate>Sun, 31 Dec 2017 16:44:48 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cât poate rezista un om fără mâncare?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25939/cat-poate-rezista-un-om-fara-mancare?show=25941#a25941</link>
<description>&lt;p&gt;Mai nou, un om poate trai fara mancare.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Desi fenomenul nu si-a gasit o explicatie, s-au inregistrat deja cazuri de oameni care traiesc fara sa consume alimente sau sa bea lichide.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Fenomenul este cunoscut sub numele de INEDIA - si termenul a facut parte din cercurile mistico-ezoterice, paranormale etc.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;In martie aprilie 2010 cazul lui Prahlad Jani a atras atentia celor de la Discovery si s-au desfasurat investigatii privind capacitatea omului de a trai fara sa manance sau sa bea.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-----------------------------------------------------&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Inedia#Prahlad_Jani_.28.22Mataji.22.29&quot;&gt;http://en.wikipedia.org/wiki/Inedia#Prahlad_Jani_.28.22Mataji.22.29&lt;/a&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;Prahlad Jani is an Indian 81 year old sadhu who has claimed to have lived without food and water for the last 70 years. His ability to live without food and water was investigated by doctors at Sterling Hospital, Ahmedabad, Gujarat in 2003 and 2010.[34] The research team reported that he did not consume any food or water during this time, although they could not comment on his claim of having been able to survive in this way for 70 years.[35] The study concluded that Prahlad Jani lived healthily without either food or water, and had passed no urine or stool,[36] with no need for dialysis.[37]&lt;br&gt;&lt;br&gt;Interviews with the researchers speak of strict observation and relate that round-the-clock observation was ensured by multiple CCTV cameras. Jani was reportedly subjected to multiple medical tests.[35] Jani&#039;s only contact with any form of fluid was during gargling and bathing, and the doctors said they measured the fluid that Jani spit out&lt;br&gt;&lt;br&gt;----------------------------------------------------------------&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;Aplicatiile practice de care stiinta poate veneficia de pe urma acestui fenomen sunt:&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;- antrenamentul soldatilor in razboi de a rezista in conditii extreme fara manare&lt;br&gt;&lt;br&gt;- victimele dezastrelor pentru a supravietui pana la sosirea ajutoarelor.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-------------------------------------------------------------&lt;br&gt;&lt;br&gt;India&#039;s Defence Research Development Organisation believe Mr Prahlad could teach them to help soldiers survive longer without food, or disaster victims to hang on until help arrives.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&quot;We will be able to help save human lives during natural disasters, high altitude, sea journeys and other natural and human extremities. We can educate people about the survival techniques in adverse conditions with little food and water or nothing at all.&quot;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;Bibliografie suplimentara:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/asia/india/7645857/Man-claims-to-have-had-no-food-or-drink-for-70-years.html&quot;&gt;http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/asia/india/7645857/Man-claims-to-have-had-no-food-or-drink-for-70-years.html&lt;/a&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://news.bbc.co.uk/2/hi/south_asia/3236118.stm&quot;&gt;http://news.bbc.co.uk/2/hi/south_asia/3236118.stm&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25939/cat-poate-rezista-un-om-fara-mancare?show=25941#a25941</guid>
<pubDate>Sun, 31 Dec 2017 16:26:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce ne însoţim vorbirea curentă de gesturi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25937/de-ce-ne-insotim-vorbirea-curenta-de-gesturi?show=25938#a25938</link>
<description>&lt;p&gt;Există, într-adevăr, o conexiune neurologică între vorbire şi gesturi, dacă e să ţinem seama de unele studii care, folosindu-se de imagistica prin rezonanţă magnetică (fMRI), au arătat că atunci când procesăm şi înţelegem ceea ce auzim şi vedem, o zonă a creierului numită &lt;strong&gt;aria lui Broca&lt;/strong&gt; (bucata din cortexul cerebral responsabilă pentru producerea vorbirii şi înţelegerea limbajului şi a gesturilor), pare a &lt;strong&gt;&quot;comunica&quot; mai puţin cu alte regiuni din creier atunci când vorbirea e însoţită de gesturi&lt;/strong&gt;.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Dacă vorbirea e însoţită de gestică, aria lui Broca se descurcă mai uşor cu procesarea conţinutului verbal, nemaiapelând prea mult la alte zone din creier pentru descifrarea mesajului recepţionat.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Bibliografie suplimentara:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Sciam Mind Martie-Aprilie 2010&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25937/de-ce-ne-insotim-vorbirea-curenta-de-gesturi?show=25938#a25938</guid>
<pubDate>Sun, 31 Dec 2017 16:17:41 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum acţionează toxina botulinică?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25935/cum-actioneaza-toxina-botulinica?show=25936#a25936</link>
<description>&lt;p&gt;Botoxul acţionează prin bolcarea mesajelor creierului (măduvii spinării, de fapt) către muschi, mesaje care ar fi produs contractarea acestor muschi. Din ce-am citit eu, el se foloseşte cu succes şi în medicină, nu numai în cosmetică. Păcat că efectul lui durează doar câteva luni, şi acum vorbesc strict din punct de vedere medical. Personal nu mi-aş injecta botox, poate şi unde am citit atâtea despre inexpresivitatea feţei curajoaselor care au ales această metodă de păstrare a tinereţii, în lupta cu timpul.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Bibliografie suplimentara:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-estetica/tratamentul-cu-toxina-botulinica_345&quot;&gt;http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-estetica/tratamentul-cu-toxina-botulinica_345&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25935/cum-actioneaza-toxina-botulinica?show=25936#a25936</guid>
<pubDate>Fri, 29 Dec 2017 14:14:48 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum se explică, dpdv fiziologic, crampele musculare?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25933/cum-se-explica-dpdv-fiziologic-crampele-musculare?show=25934#a25934</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Deşi vorbim despre un fenomen atât de comun pentru fiecare dintre noi, se pare că ştiinţa încă nu a lămurit mecanismele declanşatoare ale crampelor musculare. Există o serie de ipoteze, dintre care menţionăm &lt;span style=&quot;color:#3366ff&quot;&gt;alterarea controlului neuromuscular, deshidratarea, scăderea concentraţiei de săruri minerale din organism, o condiţie fizică generală deficitară, oboseala muşchilor ori chiar efectuarea unei activităţi noi&lt;/span&gt;, care să implice grupe musculare mai puţin utilizate.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Aşa-zişii cârcei apar îndeosebi pe fondul efortului fizic, dar şi noaptea, în somn, ori la femeile însărcinate. Activităţile fizice desfăşurate la temperaturi foarte ridicate au fost şi acestea asociate cu apariţia cârceilor, şi asta deoarece transpiraţia conţine atât fluide, cât şi substanţe precum sarea, potasiul, magneziul şi calciul. Dovezile ştiinţifice indică faptul că atunci când nivelul acestor nutrienţi scade sub anumite valori, incidenţa crampelor şi spasmelor musculare creşte.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;br&gt;Cercetările de dată mai recentă susţin alterarea controlului neuromuscular drept principal mecanism patofiziologic de declanşare a crampelor musculare, îndeosebi cele asociate efortului fizic. Controlul neuromuscular deficitar este deseori asociat stării de oboseală a muşchilor, având ca rezultat o întrerupere a capacităţilor de control şi coordonare a muşchilor. Pe de altă parte, se pare că dovezile privind deficitul de săruri minerale şi deshidratarea ca şi cauze ale crampelor nu sunt tocmai convingătoare.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Bibliografie suplimentara:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://sportsmedicine.about.com/od/legpainandinjuries/a/muscle_spasms.htm&quot;&gt;http://sportsmedicine.about.com/od/legpainandinjuries/a/muscle_spasms.htm&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25933/cum-se-explica-dpdv-fiziologic-crampele-musculare?show=25934#a25934</guid>
<pubDate>Fri, 29 Dec 2017 14:11:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Există vreo explicaţie pentru faptul că bărbaţii au &quot;mărul lui Adam&quot; mai proeminent?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25931/exista-vreo-explicatie-pentru-faptul-ca-barbatii-au-marul-lui-adam-mai-proeminent?show=25932#a25932</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:small&quot;&gt;Cartilagiile care protejează partea din faţă a laringelui (corzilor vocale) aşa-zisul &lt;em&gt;Măr al lui Adam&lt;/em&gt; sunt mai proeminente la bărbaţi datorită prezenţei testosteronului, principalul hormon masculin.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25931/exista-vreo-explicatie-pentru-faptul-ca-barbatii-au-marul-lui-adam-mai-proeminent?show=25932#a25932</guid>
<pubDate>Thu, 28 Dec 2017 16:15:41 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce este bioritmul? Care este filozofia bioritmului?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25928/ce-este-bioritmul-care-este-filozofia-bioritmului?show=25930#a25930</link>
<description>&lt;p&gt;Bioritmul este o alta metoda de a face bani usor pe spatele naivitatii multor exemplare care, fraudulos, cica fac parte din &lt;em&gt;homo &lt;span style=&quot;color:#3366ff&quot;&gt;sapiens&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;.&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25928/ce-este-bioritmul-care-este-filozofia-bioritmului?show=25930#a25930</guid>
<pubDate>Thu, 28 Dec 2017 16:12:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum de nu se ard cei care sting torțe aprinse băgându-le în gură?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25922/cum-de-nu-se-ard-cei-care-sting-torte-aprinse-bagandu-le-in-gura?show=25923#a25923</link>
<description>&lt;p&gt;Nu cred ca nu se ard deloc. Daca ne uitam la o fotografie cu un asemenea numar de circ, de obicei comediantul, daca e sa-i spunem asa, lasa capul foarte pe spate si deschide cat poate de mult gura. Apoi apropie torta de faţă şi o introduce repede in gura, taindu-i imediat oxigenul si stingand-o. Focul ramane mai sus decat varful tortei (aerul cald se ridica), deci practic focul nu prea apuca sa patrunda in cavitatea bucala. Ma gandesc ca totusi buzele au un pic de suferit. Probabil ca pentru buze si chiar si pentru cavitatea bucala se foloseste o substanta de protectie. Sunt curios sa aflu si alte pareri...&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;img alt=&quot;Stingator de torte&quot; title=&quot;Stingator de torte&quot; src=&quot;http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/11/Fireeater-jim.jpg/200px-Fireeater-jim.jpg&quot; style=&quot;height:267px; width:200px&quot;&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Am gasit si o pagina wikipedia dedicata &lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://en.wikipedia.org/wiki/Fire_eater&quot;&gt;&quot;mancatorilor de foc&quot;.&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25922/cum-de-nu-se-ard-cei-care-sting-torte-aprinse-bagandu-le-in-gura?show=25923#a25923</guid>
<pubDate>Wed, 27 Dec 2017 19:39:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce, în medie, bărbații sunt mai înalți decât femeile?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25920/de-ce-in-medie-barbatii-sunt-mai-inalti-decat-femeile?show=25921#a25921</link>
<description>&lt;p&gt;Din ce am citit pe acest subiect, sunt cateva interpretari posibile:&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;1. Femeile prefera barbatii mai inalti de cat ele pentru procreere, astfel ca la nivel evolutiv sunt favorizati barbatii mai inalti decat femeile.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;2. E posibil sa fie anumite diferente genetice care sa duca la aceste diferente de inaltime. Iata &lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.abc.net.au/science/news/health/HealthRepublish_363100.htm&quot;&gt;un articol&lt;/a&gt;, e drept unul vechi, in acest sens.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;3. Explicatii legate de hormonii care influenteaza procesul de crestere, testosteronul, respectiv estrogenul. Testosteronul are o influenta mai mare asupra dezvoltarii scheletului decat estrogenul. Mai mult, la barbati influenta testosteronului in crestere (pubertatea) se prelungeste pe o perioada mai mare de timp, pana spre 20 de ani, in timp ce la fete cresterea se opreste la 15 ani. Din zona asta am vazut ca vine cea de-a treia explicatie, cu rezerva ca sunt opinii de nespecialisti pe care le-am citit pe internet.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25920/de-ce-in-medie-barbatii-sunt-mai-inalti-decat-femeile?show=25921#a25921</guid>
<pubDate>Wed, 27 Dec 2017 19:36:21 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Poate fi &quot;urechea muzicală&quot; identificată anatomic?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25917/poate-fi-urechea-muzicala-identificata-anatomic?show=25919#a25919</link>
<description>&lt;p&gt;Titlul unui capitol din cartea &quot;&lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.amazon.com/Scientific-American-Life-Your-Brain/dp/0470376236&quot;&gt;The Scientific American: Day in the life of your brain&lt;/a&gt;&quot;, scrisă de Judith Horstman, suna astfel: &lt;strong&gt;”The musical ear is learned, not born!”&lt;/strong&gt;&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25917/poate-fi-urechea-muzicala-identificata-anatomic?show=25919#a25919</guid>
<pubDate>Tue, 26 Dec 2017 12:19:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Duce bărbieritul la îngroșarea firului și la creșterea mai rapidă a părului?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25915/duce-barbieritul-la-ingrosarea-firului-si-la-cresterea-mai-rapida-a-parului?show=25916#a25916</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Raspunsul scurt: nu. Este doar un mit.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Cand incepi sa te barbieresti pentru prima data, parul tau din barba nu a ajuns inca la grosimea maxima. Cu cat inaintezi in varsta acesta devine mai gros si mai inchis la culoare, fie ca te barbieresti , fie ca nu. Cat despre cresterea mai rapida, ei bine, acesta poate creste mai repede daca il barbieresti decat daca il dai cu ceara, deoarece ceara impinge afara firul de par din radacina, pe cand lama doar il taie la nivelul pielii.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;br&gt;Concluzie: firul de par nu creste mai repede sau mai gros ca rezultat al barbieritului decat ar creste in mod normal. Practic nu este nimic la barbierit care ar putea afecta felul in care parul creste. O data ce firul de par iese din piele acesta nu mai este viu - sunt doar celule moarte - si taierea lui la acest nivel nu poate avea nici un efect asupra radacinii sau a cresterii acestuia.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25915/duce-barbieritul-la-ingrosarea-firului-si-la-cresterea-mai-rapida-a-parului?show=25916#a25916</guid>
<pubDate>Tue, 26 Dec 2017 11:59:38 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Până la ce înălțime aerul este încă respirabil?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25913/pana-la-ce-inaltime-aerul-este-inca-respirabil?show=25914#a25914</link>
<description>&lt;p&gt;Limita tine de organismul fiecaruia si de timpul de adaptare. Exista comunitati ce traiesc la 4.000 de metri, dar sunt adaptati de sute de ani. O persoana care pune prima oara piciorul la o asemenea inaltime va rezista probabil cateva ore, o zi, doua sau ceva mai mult, dar ii vine tot mai greu, oboseste repede si in timp indelungat se poate supune chiar la riscuri.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Apoi, cei ce urca pe cele mai inalte varfuri au nevoie de oxigen pentru ca fac efort considerabil cu ascensiunea. Daca stai cateva minute in varf nu te sufoci fara masca.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Concluzia este ca nu exista o limita clara, sunt foarte multe conditii de luat in calcul iar unele dintre ele tin de fiecare persoana in parte.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25913/pana-la-ce-inaltime-aerul-este-inca-respirabil?show=25914#a25914</guid>
<pubDate>Tue, 26 Dec 2017 08:26:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce culoarea părului nostru este limitată la câteva nuanțe?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25911/de-ce-culoarea-parului-nostru-este-limitata-la-cateva-nuante?show=25912#a25912</link>
<description>&lt;p&gt;Culoarea parului este data de doua varietati de melanina - pigmentul care da si culoarea pielii.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;De ce nu avem parul albastru? Pentru ca melanina vine in culori plictisitoare. Eumelanina este ceva intre negru si maro, iar feomelanina este intre rosu si galben (feomelanina este prezenta in proportie mare in parul blondelor :)).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;De ce doar cele doua tipuri de melanina? Probabil ca si acest aspect are legatura cu evolutia: corpul uman avea nevoie sa fie greu detectabil in mediul sau initial, printre diverse animale salbatice care-l puneau in pericol.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25911/de-ce-culoarea-parului-nostru-este-limitata-la-cateva-nuante?show=25912#a25912</guid>
<pubDate>Tue, 26 Dec 2017 08:23:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Editat: Este posibil ca în timpul unui vis foarte adânc să îți retrăiești întreaga viață?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25910/este-posibil-ca-in-timpul-unui-vis-foarte-adanc-sa-iti-retraiesti-intreaga-viata?show=25910#q25910</link>
<description>De exemplu un bătrân în vârstă de 70 de ani se duce la culcare iar în timpul nopții își retrăiește întreaga viață de la naștere până la vârsta de 70 de ani într-un vis adânc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Altfel spus, poate creierul uman să comprime și să deruleze 70 de ani de experiențe și trăiri în doar câteva ore de somn adânc?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ați auzit de cazuri similare?</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25910/este-posibil-ca-in-timpul-unui-vis-foarte-adanc-sa-iti-retraiesti-intreaga-viata?show=25910#q25910</guid>
<pubDate>Mon, 25 Dec 2017 09:31:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum anume creşte unghia, din moment ce este lipită de piele?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25901/cum-anume-creste-unghia-din-moment-ce-este-lipita-de-piele?show=25902#a25902</link>
<description>&lt;p&gt;Unghiile cresc de la nivelul matricei (partea ascunsa a unghiei situata sub cuticula, cuticula fiind tesutul de culoare alba care acopera patul unghial si inconjura baza unghiei). Unghiile sunt compuse in marea lor parte din keratina, o proteina dura care se gaseste, de asemnea, in piele si par. Pe masura ce noi celule cresc la nivelul matricei, celulele imbatranite sunt impinse inainte, compactate luand aspectul plat si dur al unghiilor.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Rata medie de crestere a unghiilor este de 0.1mm pe zi sau 1cm la 100 de zile. Rata exacta de crestere a unghiilor depinde de numerosi factori printre care se numara varsta si sexul individului, cat si anotimpul. Unghiile de la picioare cresc mai repede la persoanele tinere, la barbati si in timpul verii. Unghiile de la maini cresc mai repede decat cele de la picioare.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;O imagine sugestiva a unghiei in sectiune sagitala gasiti &lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://healthybody12.wikispaces.com/file/view/anato_deg_500jpg.jpg/298270544/391x302/anato_deg_500jpg.jpg&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Bibliografie suplimentara:&lt;br&gt;&lt;br&gt;Guyton and Hall Textbook of Medical Physiology 12th edition 2010&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25901/cum-anume-creste-unghia-din-moment-ce-este-lipita-de-piele?show=25902#a25902</guid>
<pubDate>Sun, 17 Dec 2017 18:06:03 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum funcționează un șampon antimătreață?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25898/cum-functioneaza-un-sampon-antimatreata?show=25900#a25900</link>
<description>&lt;p&gt;Matreata are cauze multiple, adeseori intricate. Pitirosporum foliculitis este o ciuperca microscopica care apare de regula in zonele mai grase ale pielii. Persoanele care se confrunta cu matreata, au si o problema cu aceasta ciuperca. Desigur trebuie ca aceasta ciuperca sa coexiste cu o dermatita seboreica (adica exces de sebum care determina exfolierea excesiva a scalpului- cauza necunoscuta-)&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Asadar, avand mai multe cauze, tratamentele vor fi diferite, in functie de organism. Unora trebuie sa le tratezi doar dermatita seboreica, altora e suficient sa le omori pitirosporumul. de obicei sampoanele&lt;strong&gt; incearca&lt;/strong&gt; uciderea ciupercii si reducerea sebumului. Ciupercile sunt insa... &lt;strong&gt;&quot;greu de ucis&quot;&lt;/strong&gt; si mai ales daca ele se afla pe un teren nativ propice. Asadar, ca in tot ce se refera la tratarea unei boli, &quot;nu exista boala ci bolnav&quot; si, in acest caz samponul antimatreata trebuie folosit mereu si des. De obicei medicii recomanda sampon cu Nizoral din farmacie. Daca situatia este prea rea, bine ar fi sa consultam dermatologul, deoarece matreata este o boala.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Nu stiu cum sa ma exprim mai bine: daca avem o ciupercarie , un loc unde cresc ciuperci.. cum putem face sa nu mai creasca ele? Nu le mai lasam mediul de cultura si omoram si cipercutele. Ei, aici e aici! Mediul de cultura al acestor ciuperci este chiar pielea noastra. Deci!? Va trebui sa spalam des cu agenti antifungici corespunzatori (adica care sa si omoare ciuperca aia- se pot face si analize sa se vada ce omoara in acel caz ciuperca-)&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Concluzia: un dermatolog bun si samponul adecvat situatiei particulare in care ne afam fiecare ( adecvat la fung, la ph-ul pielii, la tipul pielii.. e. t. c.) Se mai poate si cum am experimentat eu: sampoane pe rand, pana am gasit ce mi se potriveste mie.Nu inseamna ca sampoanele nu sunt bune, ci ca mie nu mi se potrivesc anumite sampoane.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Din pacate nu se trateaza toate lucrurile la cosmeticiana si nicidecum cu reclamele de sampoane de la MALL, uneori ne trebuie dermatolog.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;Succes!&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25898/cum-functioneaza-un-sampon-antimatreata?show=25900#a25900</guid>
<pubDate>Sun, 17 Dec 2017 17:47:46 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cat durează efectul alcoolului din bere? Dar al vinului?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25895/cat-dureaza-efectul-alcoolului-din-bere-dar-al-vinului?show=25896#a25896</link>
<description>&lt;p&gt;Metabolizarea alcoolului depinde de fiecare persoana in parte. Sa spunem ca iti stii greutatea, cum ai spus mai sus, insa poti fi o persoana care sa tolereze usor efectele alcoolului, sau nu (cum s-ar zice, tii sau nu la bautura). Este important si cat de repede bei cantitatea de alcool respectiva, pentru ca cu cat o bei mai repede supui organismul la un stres mai mare si efectele sunt mai rele (o sa fii mahmur). Depinde si cat si ce mananci inainte, in timpul si dupa ce ai ingerat alcoolul. Depinde si cat de bine te odihnesti in noaptea respectiva. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca daca suferi de anumite afectiuni, efectele alcoolului pot fi potentate.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;In concluzie, nu exista un raspuns clar. Cel mai bine e sa-ti masori alcoolemia. Sau sa o masori de cateva ori in momente diverse si sa ajungi sa cunosti cum reactioneaza organismul tau la alcool.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25895/cat-dureaza-efectul-alcoolului-din-bere-dar-al-vinului?show=25896#a25896</guid>
<pubDate>Sun, 17 Dec 2017 14:44:38 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Scade greutatea corpului imediat după moarte?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25893/scade-greutatea-corpului-imediat-dupa-moarte?show=25894#a25894</link>
<description>&lt;p&gt;Cum in vechime credinta crestina era aproape generalizata in Europa, s-au facut de foarte mult timp experimente de acest tip, intai privind &quot;captarea sufletului&quot; imediat dupa moarte, apoi, cand acestea au esuat, s-a concluzionat ca este &quot;invizibil&quot; si s-a trecut la experimente de cantarire. Reincalzirea acestei &quot;supe&quot; are doar ratiuni de rating.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Ideea este ridicola, pentru simplu fapt ca greutatea corpului omenesc variaza chiar si in timpul vietii (de pilda prin transpiratie, alte fenomene metabolice), nu numai dupa moarte - bineinteles ca au esuat si astea, asa cum au recunoscut cei onesti.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Se poate face un experiment cu rezultate similare si cu un mar - iar, dupa cate stiu eu, marul nu are suflet...&lt;br&gt;&lt;br&gt;Daca este sa ne rezumam la credinte, va amintiti ca circula o vorba care spune ca &quot;un corp devine brusc mai greu dupa moarte decat atunci cand era in viata&quot; ? Evident, si aici sunt afirmatii fara acoperire.&lt;br&gt;&lt;br&gt;PS: Asa cum a recunoscut odata, simpaticul Oreste, exilat la tot felul de televiziuni periferice, a trebuit sa se apuce de un domeniu cu priza la public. Eu va recomand sa schimbati canalul pe Scientia, nu pierdeti vremea...&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25893/scade-greutatea-corpului-imediat-dupa-moarte?show=25894#a25894</guid>
<pubDate>Sun, 17 Dec 2017 14:32:50 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce ni se înfundă urechile atunci când mergem la munte?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25891/de-ce-ni-se-infunda-urechile-atunci-cand-mergem-la-munte</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;Întrebare republicată din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25891/de-ce-ni-se-infunda-urechile-atunci-cand-mergem-la-munte</guid>
<pubDate>Sun, 17 Dec 2017 08:07:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce ni se face foame atunci când consumăm băuturi alcoolice în cantități mai mari?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25889/de-ce-ni-se-face-foame-atunci-cand-consumam-bauturi-alcoolice-in-cantitati-mai-mari</link>
<description>&lt;p&gt;Înclin sa cred ca este adevarat. Dar este? Si daca da, de ce? Ce legatura are foamea cu betia?&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Întrebare republicată din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25889/de-ce-ni-se-face-foame-atunci-cand-consumam-bauturi-alcoolice-in-cantitati-mai-mari</guid>
<pubDate>Sun, 17 Dec 2017 08:01:47 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cum ne dăm seama de direcția din care vine un sunet?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25852/cum-ne-dam-seama-de-directia-din-care-vine-un-sunet?show=25864#c25864</link>
<description>Pentru a putea localiza sunetele este necesara o buna reprezentare spatio-temporala. Creierul isi formeaza acest sistem de reprezentare inca de cand incepem sa percepem primele obiecte. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mai degraba creierul localizeaza sunetele in reprezentarea sa interna a spatiului decat in spatiul extern obiectiv. &amp;nbsp;Cat de imprecisa este aceasta corespondenta, o vedem in subiectivitatea perceptiilor. Daca impartim o camera in 4¶ steradiani, si punem cate 360 de diviziuni pe planul orizontal si pe cel vertical, concordanta rezultatelor va diferi inter si chiar intraindividual.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Cum efectueaza neuronii procesele de transformare a impulsurilor nervoase (energie biochimica) in informatie cognitiva constienta este cam de neinteles din ce am mai citit prin ce scriu neurocercetatorii. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si marele mister este cine realizeaza integrarea tuturor acestor impulsuri la fiecare individ, cum se mentine coeziunea si reusim sa ne personalizam existentele daca noi suntem doar procese biochimice in desfasurare?</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25852/cum-ne-dam-seama-de-directia-din-care-vine-un-sunet?show=25864#c25864</guid>
<pubDate>Tue, 12 Dec 2017 18:44:30 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Este adevărat că alcoolul mai degrabă deshidratează?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25850/este-adevarat-ca-alcoolul-mai-degraba-deshidrateaza?show=25851#a25851</link>
<description>&lt;p&gt;Da, este adevarat. Alcoolul scade productia de hormon antidiuretic, hormon care actioneaza asupra rinichilor, favorizand reabsorbtia tubulara (de la nivelul nefronului - unitatea morfo-functionala a rinichiuliu) in timpul filtrarii (procesul de formare a urinii), hormon care are drept consecinta reabsorbtia unei cantitati crescute de apa. Acest lucru se produce ca urmare a confundarii de catre alcool a osmoreceptorilor din hipotalamus care informeaza partea posterioara a glandei pituitare (glanda hipofiza) cu privire la presiunea osmotica, glanda hipofiza fiind locul de secretie al hormonului antidiuretic. Alcoolul induce in eroare osmoreceptorii cum ca ar exista o presiune osmotica scazuta in sange ceea ce duce la o inhibare a hormonului antidiuretic. Astfel, rinichii nu mai sunt capabili sa reabsoarba o cantitate obisnuita de apa (cum ar fi fost in cazul secretiei de hormon antidiuretic), ducand la creearea unor volume excesive de urina si o deshidratare consecutiva.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Pe de alta parte, consumul de alcool scade temperatura corpului intrucat are nevoie de o cantitate mai mare pentru a fi metabolizat decat cea pe care o furnizeaza. Mai mult, se va pierde apa si prin procesele de expiratie si transpiratie datorita accelerarii acestora din cauza consumului de alcool.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Concluzia: nu o bei!&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25850/este-adevarat-ca-alcoolul-mai-degraba-deshidrateaza?show=25851#a25851</guid>
<pubDate>Sun, 10 Dec 2017 15:01:53 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Cum ne revenim din mahmureală?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25759/cum-ne-revenim-din-mahmureala?show=25760#a25760</link>
<description>&lt;p&gt;Avand in vedere ca 95% din metabolizarea alcoolului este realizata de catre ficat, nu prea avem ce face pentru a ne reveni din mahmureala. Concluzia unui &lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.bmj.com/content/331/7531/1515.full&quot;&gt;studiu&lt;/a&gt; asupra remediilor mahmurelii din British Medical Journal este urmatoarea: &quot;Nu exista dovezi care sa sugereze ca o interventie complementara sau conventionala este eficienta pentru prevenirea sau tratarea mahmurelii. Cea mai eficienta metoda de a evita simptomele induse de mahmureala dupa consumul de alcool este abstinenta sau consumul moderat&quot;.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Un alt &lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.annals.org/cgi/content/full/132/11/897&quot;&gt;studiu&lt;/a&gt; din Annals of Internal Medicine sugereaza ca &quot;rehidratarea, inhibitorii de prostaglandine si vitamina B6 ar avea un efect pozitiv&quot; asupra reducerii efectelor produse de mahmureala cat si scaderea duratei simptomelor.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Efectul zemii de varza, sugerat de THE BEST, ar fi un aport crescut de sare care determina un aport crescut de apa rezultand rehidratarea.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Diverse&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25759/cum-ne-revenim-din-mahmureala?show=25760#a25760</guid>
<pubDate>Thu, 30 Nov 2017 17:43:23 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Ce se intampla cu creierul cand consumam alcool?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24765/ce-se-intampla-cu-creierul-cand-consumam-alcool?show=24801#c24801</link>
<description>&lt;p&gt;La nivelul creierului, alcoolul afectează aproape toate sistemele de neurotransmiţători, efectele unui consum acut fiind, de obicei, opuse celor pe care le vedem în mod obișnuit în urma unui sevraj (după o perioadă lungă de consum de alcool). Poate că cel mai important efect este legat de stimularea activității acidul gamam amino-butiric (GABA), în special receptorii GABA&lt;strong&gt;&lt;sub&gt;A&lt;/sub&gt;&lt;/strong&gt;.&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24765/ce-se-intampla-cu-creierul-cand-consumam-alcool?show=24801#c24801</guid>
<pubDate>Mon, 15 Aug 2016 03:34:46 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: De ce ne trezim de obicei cu cateva secunde inainte sa sune ceasul desteptator?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15239/de-ce-ne-trezim-de-obicei-cu-cateva-secunde-inainte-sa-sune-ceasul-desteptator?show=24779#c24779</link>
<description>Ora mea de somn e pe la 5 dimineata deci ca sa ma pot culca pe la 3, mi-ar lua cel putin o luna, practic trebuie sa incerc sa ma culc 3 seri la rand cu 10 minute mai devreme, apoi dupa inca 3 seri, cu inca 10 minute in urma adica cu 20 minute mai devreme fata de prima seara. Nu poti schimba ceasul biologic dupa o zi. Pentru o ora, trebuiesc vreo 2 saptamani. Am ajuns in starea asta pentru ca am amanat foarte mult ora de somn incat s-a mutat cu 6-7 ore mai tarziu decat ar trebui, un proces ce a durat probabil 1 an. Ce pot face acum e sa continui ce am inceput, ca ora de somn sa devina 12 ziua, apoi 6 seara, apoi 10 seara. Sa ma culc mai devreme, e mult mai dificil pentru mine. Deci cel mai probabil inca vreo 3 ani.</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15239/de-ce-ne-trezim-de-obicei-cu-cateva-secunde-inainte-sa-sune-ceasul-desteptator?show=24779#c24779</guid>
<pubDate>Sun, 26 Jun 2016 02:49:06 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: La secționarea chiasmei optice se reduce vederea pentru câmpurile monoculare temporale stâng si drept. De ce temporale?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24698/la-sectionarea-chiasmei-optice-se-reduce-vederea-pentru-campurile-monoculare-temporale-stang-si-drept-de-ce-temporale?show=24699#a24699</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;img src=&quot;https://www.reviewofoptometry.com/CMSImagesContent/2008/10/2_14028_1.gif&quot; alt=&quot;image&quot;&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;img src=&quot;http://www.oganatomy.org/atlas/fields.gif&quot; alt=&quot;image&quot;&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;In prima imagine puteti vizualiza distributia caii vizuale. Datorita incrucisarii campurilor vizuale temporale (&lt;span style=&quot;background-color:#00FF00&quot;&gt;verde&lt;/span&gt; pentru ochiul &lt;span style=&quot;background-color:#00FF00&quot;&gt;stang&lt;/span&gt; si &lt;span style=&quot;color:#FFFFFF&quot;&gt;&lt;span style=&quot;background-color:#FF0000&quot;&gt;rosu&lt;/span&gt;&lt;/span&gt; pentru cel &lt;span style=&quot;color:#FFFFFF&quot;&gt;&lt;span style=&quot;background-color:#FF0000&quot;&gt;drept&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;)&amp;nbsp;la nivelul chiasmei optice, o leziune la acest nivel va conduce la o hemianopsie bitemporala (pierderea vederii in campul vizual temporal al fiecarui ochi care corespunde portiunii exterioare a campului vizual atat la nivelul ochiului stang, cat si drept) asa cum reiese din cea de-a doua imagine, cazul trei.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Puteti vizualiza o scurta&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://vimeo.com/3124670&quot;&gt;prezentare&lt;/a&gt; a leziunilor campului vizual&amp;nbsp;oferita de un neurooftalmolog (in engleza), dar poate fi destul de greu de inteles daca nu aveti notiuni de baza in anatomie si fiziologie intrucat se adreseaza studentilor la medicina si rezidentilor.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Spor la invatat!&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24698/la-sectionarea-chiasmei-optice-se-reduce-vederea-pentru-campurile-monoculare-temporale-stang-si-drept-de-ce-temporale?show=24699#a24699</guid>
<pubDate>Wed, 27 Apr 2016 21:36:40 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Unde se găsesc noduri Ranvier?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24701/unde-se-gasesc-noduri-ranvier</link>
<description>Se găsesc noduri Ranvier la nivelul:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
1. Axonii neuronilor din nucleul accesor al oculomotorului&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
2. Fibrelor nervului marelui splanhnic&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
3. Axonii neuronilor alfa&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
4. Dendritelor neuronilor din gg. Spinal</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24701/unde-se-gasesc-noduri-ranvier</guid>
<pubDate>Wed, 27 Apr 2016 17:01:48 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Cardio si culturism in acelasi timp?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23427/cardio-si-culturism-in-acelasi-timp?show=23454#a23454</link>
<description>&lt;p&gt;Buna ziua,&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Avand in prezent un indice de masa corporala de 26.6, va incadrati in clasa supraponderalilor. Ideal ar fi sa ajungeti la cel mult 71 de kg pentru inaltimea pe care o aveti, dar in timp.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Aveti &lt;strong&gt;&lt;em&gt;o problema&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt; la inima ce nu va permite un efort maxim...inima are multe probleme. In functie de problema pe care o aveti la inima programul &quot;cardio&quot; ar putea fi contraindicat.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Daca veti merge la o sala de fitness, presupun (&lt;em&gt;sper&lt;/em&gt;) ca la inscriere vi se va cere o adeverinta medicala prin care sa justificati ca sunteti apt pentru practicarea anumitor activitati fizice (&lt;em&gt;daca este o sala care respecta regulile si care vrea sa fie scutita de probleme in cazul in care ati deceda&lt;/em&gt;). Medicul care va elibereaza aceasta adeverinta va poate raspunde la o parte din intrebarile pe care le adresati aici, iar un nutritionist (daca exista la sala) sau un antrenor va poate recomanda o alimentatie adaptata la efortul depus.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Puteti sa mancati ce vreti si cand vreti: importanta este ca atat cantitatea, cat si&amp;nbsp;frecventa, sa fie adaptate la efortul pe care-l depuneti. Carnea nu ingrasa daca este consumata cu moderatie.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Puteti gasi cateva informatii orientative si de incredere &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.heart.org/HEARTORG/GettingHealthy/WeightManagement/LosingWeight/Losing-Weight_UCM_307904_Article.jsp&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Spor si succes!&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23427/cardio-si-culturism-in-acelasi-timp?show=23454#a23454</guid>
<pubDate>Tue, 04 Aug 2015 11:36:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cum variază masa corporală în cursul zilei?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22687/cum-variaza-masa-corporala-in-cursul-zilei?show=23012#c23012</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;Cu întârziere şi scuzele de rigoare, îţi mulţumesc şi eu pentru detaliile oferite. Din ce am experimentat eu până acum, pot să confirm că rezultatele calculelor pentru starea de repaus fizic au o precizie destul de mare. Aş vrea să zic că în cazul unui efort intens (cu un puls de 150-160 bpm), chiar dacă temperatura ambientală este de 20 de grade Celsius, totalul de masă pierdută în cazul meu este de 1Kg/h.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: justify;&quot;&gt;În alta ordine de idei, am constatat că apa pe care corpul o elimină prin urină, este în raport cu numărul de calorii ingerat. Fiecare Kcal este metabolizată folosind 1 g de apă. În stare de reapus fizic dacă cineva se alimentează cu 1000 de Kcal/zi şi bea 2L de apă, o să elimine mai multă apă decât dacă ar fi consumat 1500 de Kcal şi 2L de apă.&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22687/cum-variaza-masa-corporala-in-cursul-zilei?show=23012#c23012</guid>
<pubDate>Wed, 18 Mar 2015 10:57:17 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Experiența extracorporală: știe cineva câteva detalii (mai amănunțite) despre așa ceva?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22913/experienta-extracorporala-stie-cineva-cateva-detalii-mai-amanuntite-despre-asa-ceva?show=22928#c22928</link>
<description>Majoritatea &amp;quot;experientelor extracorporale&amp;quot; tin de situatia 1 adica s-au intamplat in conditii limita in care creierul nu mai &amp;quot;functioneaza&amp;quot; la parametri optimi(&amp;quot;moarte clinica&amp;quot;, consum exagerat de alcool sau substante halucinogene, etc.).&lt;br /&gt;
Situatia 2 are mai multe probleme:&lt;br /&gt;
1.Sun destul de putine cazurile celor care sustin ca-si pot &amp;quot;parasi&amp;quot; corpul din proprie vointa.&lt;br /&gt;
2.Unii se &amp;quot;ajuta&amp;quot; de anumite substante, dintre cele specificate in situatia 1&lt;br /&gt;
3.Cei mai multi &amp;quot;viziteaza&amp;quot; alte sisteme sau planete dar &amp;quot;nu pot&amp;quot; spune ce e in camera alaturata&lt;br /&gt;
4.Experimentul nu este repetabil ceea ce ne duce cu gandul la sarlatanie sau o banala coincidenta.&lt;br /&gt;
Nu cunosc nici un caz de &amp;quot;experienta extracorporala&amp;quot; asupra caruia sa nu planeze mari suspiciuni.</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22913/experienta-extracorporala-stie-cineva-cateva-detalii-mai-amanuntite-despre-asa-ceva?show=22928#c22928</guid>
<pubDate>Sat, 28 Feb 2015 17:18:00 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Care credeţi că sunt limitele de nedepăşit ale minţii omeneşti?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22483/care-credeti-ca-sunt-limitele-de-nedepasit-ale-mintii-omenesti?show=22881#a22881</link>
<description>Dupa cum ne arata istoria, mintea umana este intr-o continua evolutie. &amp;nbsp;Nu putem identifica niste limite exacte. Ele sunt mereu impinse de catre &amp;quot;varfuri&amp;quot;. Cand un om va sti cum sa exprime infinitul altfel decat printr-un simbol matematic, aceasta notiune ar putea deveni ceva mai accesibila mintii noastre. Ma gandeam ca o calatorie in spatiu poate fi revelatoare pentru multi dintre noi in privinta acestei intrebari.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mintea umana opereaza pe de o parte cu informatii directe senzoriale, venite din mediul intern si extern, iar in forma ei cea mai inalta opereaza prin concepte, gandire abstracta, non-senzoriala. Reprezentarea senzoriala a ceva abstract poate produce niste conexiuni logice care inainte nu erau posibile deoarece nu s-a activat circuitul de asociere. Sunt de acord ca reprezentarea senzoriala nu poate fi exacta insa este un stimul despre care nu stim exact ce ar produce in unele creiere.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;Limitarea&amp;quot; este o realitate fizica a omului. Omul este o fiinta marginita in primul rand de piele. Si nu glumesc, aceasta inseamna ca el se delimiteaza de orice obiect al cunoasterii, indiferent care ar fi acesta. Prin propria delimitare el creeaza notiunea de limita. &lt;br /&gt;
Punand totul &amp;quot;in afara&amp;quot; lui, si raportand totul la el insusi si propriile posibilitati, e ca si raportul infinit/1..o sa rezulte infinit. Adica omul are mereu ceva de explorat cat timp ramane individ. &lt;br /&gt;
Este ca un interval deschis unde marginea nu se atinge niciodata.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Eu gandesc ca orice limita poate fi depasita si cand spun asta ma refer la specia omeneasca nu la individ, ci potentialul arhetipului uman ca fiinta insetata de cunoastere, creatie si distrugere. Mereu apare cineva mai inteligent aprinzand o scanteie acolo unde inainte era intuneric.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dupa cum tu ai exemplificat infinitul si Aurelian finalitatea fizica, sunt multe de discutat si despre moarte. Este o pata oarba in logica noastra, definita printr-un cuvant ce semnifica absenta vietii. &lt;br /&gt;
Nu faptul ca suntem muritori e greu de suportat de catre creier (cel putin pentru mine) ci faptul ca este un necunoscut complet in care sunt lipsita de toate simturile, de propria identitate fizica, de conditiile necesare existentei constientei in timp si spatiu (creier) si de orice reper pe care il am prin intermediul simturilor fizice. Practic nu mai exista nimic din ceea ce cunosc. Aceasta inseamna ca ori accept ideea ca ratiunea mea de a fi are de asemenea un punct terminus in momentul mortii si viata este doar un fenomen spontan si local, tranzitoriu, intr-un haos infinit, ori fac un pas catre spiritualitate si viata ramane acelasi fenomen spontan si local, tranzitoriu, dar intr-o ordine superioara inteligentei omenesti.&lt;br /&gt;
Aici decide puterea fiecaruia de perceptie si asumare a legilor ce guverneaza universul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Limitele sunt semne de intrebare la care &amp;nbsp;mai devreme sau mai tarziu cineva raspunde. Dar cat de tarziu, asta pentru noi e putin probabil sa o aflam :)</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22483/care-credeti-ca-sunt-limitele-de-nedepasit-ale-mintii-omenesti?show=22881#a22881</guid>
<pubDate>Fri, 20 Feb 2015 22:51:21 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Oamenii din toate rasele (caucaziana, mongoloida, australoida si negroida) au acelasi miros al transpiratiei?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12863/oamenii-din-toate-rasele-caucaziana-mongoloida-australoida-si-negroida-au-acelasi-miros-al-transpiratiei?show=22671#c22671</link>
<description>Oameni de tip caucazian sunt si indienii.&lt;br /&gt;
Un amic a stat un timp in Japonia. La inceput a constatat ca japonezii au un miros foarte urat, dar dupa cateva luni nu mai simtea nimic. Cand i-a spus unui coleg japonez, acesta i-a spus ca si el mirosea foarte urat la inceput, dar pe urma mirosul a disparut. Cred ca alimetatia comuna da oamenilor un miros comun si acestia nu mai simt diferenta. Cuba este un exemplu.</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12863/oamenii-din-toate-rasele-caucaziana-mongoloida-australoida-si-negroida-au-acelasi-miros-al-transpiratiei?show=22671#c22671</guid>
<pubDate>Fri, 19 Dec 2014 12:54:58 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum apare acea senzatie de prospetime pe care o simtim la nivelul gurii dupa spalatul pe dinti?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22568/cum-apare-acea-senzatie-de-prospetime-pe-care-o-simtim-la-nivelul-gurii-dupa-spalatul-pe-dinti</link>
<description>Daca te speli, de exemplu, cu sare, nu apare nicio senzatie de rece, de prospetime.</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22568/cum-apare-acea-senzatie-de-prospetime-pe-care-o-simtim-la-nivelul-gurii-dupa-spalatul-pe-dinti</guid>
<pubDate>Fri, 05 Dec 2014 22:45:41 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: De ce ne trezim?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19605/de-ce-ne-trezim?show=22159#a22159</link>
<description>&lt;p&gt;
	Raspunsul la aceasta intrebare pare sa fie cel intuit de toata lumea -&amp;nbsp;&lt;strong&gt;avem un ceas intern,&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;in cele din urma acordat prin succesiunea perioadelor de lumina si intuneric !&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Perioadele de intuneric fac ca celulele sensibile la lumina din ochii nostri sa comande productia de melatonina a glandei pineale, melatonina care &lt;strong&gt;perturba transmiterea semnalelor electrice cerebrale&lt;/strong&gt; caracteristice perioadei de veghe - fapt care ne face sa devenim confuzi, lenti si somnolenti, trimitandu-ne la somn. Mai exact, ar fi &quot;sabotat&quot; talamusul, poarta de intrare a semnalelor in creier.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Un studiu recent a gasit dovezi ca perioada de somn nocturna &lt;strong&gt;isi are originea in comportamentul stramosilor nostri acvatici&lt;/strong&gt; (se stie, Viata a aparut in mediul acvatic). Chiar si rudelele noastre departate reprezentate printr-o specie de vierme marin au la o extremitate celule sensibile la lumina care comanda productia de &lt;strong&gt;melatonina&lt;/strong&gt;. Secretia acestuia&amp;nbsp;&lt;strong&gt;paralizeaza cilii pe care viermele ii foloseste pentru a se deplasa&lt;/strong&gt;, astfel incat acesta se afunda in zone mai adanci (printre altele, si mai aparate de pradatori). La primele raze ale soarelui, productia de melatonina inceteaza si cilii se pun din nou in miscare, aducand viermele spre suprafata in zona de hranire cu alge.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Pentru a scurt-circuita acest mecanism in cazul in care nu mai apare lumina salvatoare (sau alti stimuli), &lt;strong&gt;organismul are si&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;&lt;strong&gt;un ceas intern&lt;/strong&gt; care comanda sistarea productiei de melatonina si revenirea la starea de veghe, dupa cum au confirmat si viermii marini studiati.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&lt;a href=&quot;http://www.nytimes.com/2014/10/02/science/the-evolution-of-sleep-700-million-years-of-melatonin.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.nytimes.com/2014/10/02/science/the-evolution-of-sleep-700-million-years-of-melatonin.html&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19605/de-ce-ne-trezim?show=22159#a22159</guid>
<pubDate>Thu, 20 Nov 2014 21:42:43 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>