<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Activitate recenta in Chimie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/activity/chimie</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Raspuns: De ce se folosește oțet la un incendiu de horn?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26938/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn?show=27001#a27001</link>
<description>Nu stiu cum de ai vazut tu o cisterna de otet cand au venit pompierii la un incendiu &amp;nbsp;dar ... rolul apei sau al spumei cu dioxid de carbon este pe de o parte sa impiedice accesul focului la oxigenul de combustie iar pe de alta parte sa scada temeratura pentru ca alte materiale din proximitate sa nu se autoaprinda. La incendiile cu produse petroliere - in rafinarii de exemplu - se da cu florex - un praf ignifug. La fel si la instaltiile de curent de medie si inalta tensiune. E periculos sa dai cu furtunul de apa pe un cablu electric conectat la retea. Uneori chiar si la stingerea panourilor fotovoltaice exista riscul de electrocutare. Se folosea otet in minele de aur din muntii Apunseni acum 2000 de ani . Se facea un foc puternic pe peretele galeriei si apoi aruncau cu otet pentru a se fisura.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26938/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn?show=27001#a27001</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 19:05:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce se folosește oțet la un incendiu de horn?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26939/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn</link>
<description>Am văzut ca pompieri folosesc oțet când arde un horn, ce reacție chimică, face ca oțetul să întrerupă arderea</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26939/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce se toarnă oțet în coșurile de fum la incendii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26953/de-ce-se-toarna-otet-in-cosurile-de-fum-la-incendii</link>
<description></description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26953/de-ce-se-toarna-otet-in-cosurile-de-fum-la-incendii</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum fac o diluție?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26734/cum-fac-o-dilutie?show=26742#a26742</link>
<description>Da, in termeni generali, 1:1 dilutie inseamna 1 volum ( x mL) din solutia initiala si adaugi 1 volum (x mL) din solventul folosit pentru solutia initiala (de exemplu apa). Vezi si comentariul lui HanSolo.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26734/cum-fac-o-dilutie?show=26742#a26742</guid>
<pubDate>Sun, 24 Jan 2021 04:38:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Titrul unei substanțe de Al2(SO4)3 este 0,0068g Al3/ml. Cati microechivalenti sunt in 400 cm3 solutie ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26672/titrul-unei-substante-de-al2-so4-3-este-0-0068g-al3-ml-cati-microechivalenti-sunt-in-400-cm3-solutie</link>
<description></description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26672/titrul-unei-substante-de-al2-so4-3-este-0-0068g-al3-ml-cati-microechivalenti-sunt-in-400-cm3-solutie</guid>
<pubDate>Mon, 12 Oct 2020 12:17:07 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Călcatul rufelor și calcarul din apă.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26507/calcatul-rufelor-si-calcarul-din-apa?show=26509#c26509</link>
<description>O posibila explicatie(nu sunt chimist deci este doar o parere): Particulele de calcar aflate in apa adera mai usor la tesatura. In timp ce apa se evapora calcarul ramane &amp;quot;legat&amp;quot; de fibrele tesaturii.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26507/calcatul-rufelor-si-calcarul-din-apa?show=26509#c26509</guid>
<pubDate>Sat, 02 May 2020 06:35:27 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cât durează transformarea alcoolului în oțet?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26475/cat-dureaza-transformarea-alcoolului-in-otet</link>
<description></description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26475/cat-dureaza-transformarea-alcoolului-in-otet</guid>
<pubDate>Sat, 01 Feb 2020 06:36:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Molecula metil  (CH3)  este nepolara sau polara?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26111/molecula-metil-ch3-este-nepolara-sau-polara</link>
<description>&lt;p&gt;Ma intereseaza in principal&amp;nbsp;daca molecula CH&lt;sub&gt;3&lt;/sub&gt;&amp;nbsp;si secundar molecula fosfat PO&lt;sub&gt;4&lt;/sub&gt;&lt;sup&gt;3-&lt;/sup&gt;&amp;nbsp;,au&amp;nbsp;vreuna&amp;nbsp;dipol electric, daca este vreuna polara. Ma cam depaseste chimia&amp;nbsp;si daca are cineva rabdare, sa&amp;nbsp;explice&amp;nbsp;ca pentru incepatori, cu electroni,&amp;nbsp;valente si ce fel de legaturi sunt acolo, ca sa pricep si eu ceva. Mulțumesc!&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26111/molecula-metil-ch3-este-nepolara-sau-polara</guid>
<pubDate>Wed, 07 Mar 2018 22:20:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care e diferența dintre un diamant artificial și unul natural?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26072/care-e-diferenta-dintre-un-diamant-artificial-si-unul-natural?show=26073#a26073</link>
<description>&lt;p&gt;Pe scurt un diamant natural se formeaza atunci cand o bucata de lemn este arsa in lava si apoi strivita sub crusta pamantului timp de milioane de ani, iar unul artificial se fabrica tot dintr-un diamant minuscul bagat in grafit. Aplicandu-se o anumita temperatura si o presiune foarte mare moleculele de carbon din grafit se lipesc diamantului propriu-zis facandu-l un diamant mai mare.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Raspunsul la intrebare: Cu un microscop electronic foarte performant un expert isi poate da seama care diamant este artificial si care natural uitandu-se la caracteristicile microscopice ale diamantului.&amp;nbsp; Un diamant fara imperfectiuni este unul fals.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=VePw8bz7kgQ&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=VePw8bz7kgQ&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26072/care-e-diferenta-dintre-un-diamant-artificial-si-unul-natural?show=26073#a26073</guid>
<pubDate>Sat, 03 Mar 2018 12:45:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Ce face aurul atât de valoros?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26065/ce-face-aurul-atat-de-valoros?show=26066#a26066</link>
<description>&lt;p&gt;Aurul, argintul si platina nu oxideaza. Exista aliaje de argint care o fac - argintul negru - insa nu sunt atat de apreciate. Sunt metale pretioase pentru ca s-au putut face din ele bijuterii, obiecte de decor si de uz casnic/religios/etc, monezi si asa mai departe, care nu se degradau in timp. Si, bineinteles, nu se gaseau pe toate drumurile, altfel piata ar fi impus un pret mai mic...&lt;br&gt;&lt;br&gt;La fel s-a intamplat si cu pietrele pretioase. Cele mai cautate si mai apreciate, cele mai scumpe, sunt cele mai dure: diamantul, apoi rubinul si safirul, smaraldul... Rare si rezistente. Exista multe minerale foarte frumoase, dar pentru ca sunt foarte intalnite si nu sunt nici foarte dure (ceea ce se traduce prin faptul ca nu pot fi taiate oricum), sunt mult mai ieftine.&lt;br&gt;&lt;br&gt;In concluzie, si proprietatile, si raritatea duc la cresterea valorii.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(105, 105, 105)&quot;&gt;Răspuns&amp;nbsp;republicat&amp;nbsp;din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26065/ce-face-aurul-atat-de-valoros?show=26066#a26066</guid>
<pubDate>Sat, 03 Mar 2018 10:28:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce se topesc metalele la temperaturi diferite?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26061/de-ce-se-topesc-metalele-la-temperaturi-diferite?show=26064#a26064</link>
<description>&lt;p&gt;Pentru ca au mase atomice respectiv moleculare diferite. Cu cat masa moleculara este mai mare cu atat si punctul de topire este mai mare. Putem vorbi si de densitate dar la nivel molecular...densitatea particulelor din molecula influenteaza punctul de topire nu densitatea metalului. Ex cu elevii , pot fi putini in clasa daca sa zicem beau mai mult energizant decat ceilalti care sunt multi si tot nu se incalzesc pe cand ceilalti au postalit doar o sticla si deja sunt bionici:))&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:right&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(105, 105, 105)&quot;&gt;Răspuns&amp;nbsp;republicat&amp;nbsp;din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26061/de-ce-se-topesc-metalele-la-temperaturi-diferite?show=26064#a26064</guid>
<pubDate>Sat, 03 Mar 2018 10:01:28 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care este cel mai greu element chimic stabil din Univers?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26047/care-este-cel-mai-greu-element-chimic-stabil-din-univers?show=26050#a26050</link>
<description>&lt;p&gt;Scurt si la subiect...&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Uranium has the second highest atomic weight of the naturally occurring elements, lighter only than plutonium-244...&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26047/care-este-cel-mai-greu-element-chimic-stabil-din-univers?show=26050#a26050</guid>
<pubDate>Sun, 25 Feb 2018 21:39:38 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care este diferenta dintre deodorant și antiperspirant?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25887/care-este-diferenta-dintre-deodorant-si-antiperspirant?show=25888#a25888</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Diferentele fundamentale se afla in modul in care actioneaza aceste produse si potentialul efect asupra sanatatii.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;În esenţă, fiecare dintre acestea utilizează diferite procese chimice pentru reducerea mirosului neplăcut. Anumite ingrediente din aceste produse pot fi nesanatoase, dar deodorantul este considerat o alternativa mai buna decat antiperspirantele.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;strong&gt;Antiperspirantele&lt;/strong&gt; &lt;span style=&quot;color:#000000&quot;&gt;contin parfum, dar si alti compusi chimici care blocheaza porii pentru a opri transpiratia (nu mirosurile neplacute).&lt;/span&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;strong&gt;Deodorantul&lt;/strong&gt; &lt;span style=&quot;color:#000000&quot;&gt;permite corpului sa transpire, dar prin agentii antiseptici pe care ii contine, ucide bacteriile care cauzeaza aparitia mirosurilor.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25887/care-este-diferenta-dintre-deodorant-si-antiperspirant?show=25888#a25888</guid>
<pubDate>Sun, 17 Dec 2017 07:05:50 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Numiti alte 2 lichide care se comporta impreuna ca apa si uleiul.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25697/numiti-alte-2-lichide-care-se-comporta-impreuna-ca-apa-si-uleiul</link>
<description></description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25697/numiti-alte-2-lichide-care-se-comporta-impreuna-ca-apa-si-uleiul</guid>
<pubDate>Thu, 26 Oct 2017 17:50:29 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Intrebare despre tabelul periodic</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25674/intrebare-despre-tabelul-periodic?show=25677#a25677</link>
<description>Numarul de electroni de pe ultimul strat al elementului</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25674/intrebare-despre-tabelul-periodic?show=25677#a25677</guid>
<pubDate>Thu, 28 Sep 2017 09:09:44 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Există vreo metodă simplă de a obține apă dulce din apă sărată?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25499/exista-vreo-metoda-simpla-de-a-obtine-apa-dulce-din-apa-sarata?show=25502#a25502</link>
<description>&lt;p&gt;Sunt inventate anumite dispozitive care arata ca o pompa manuala de umflat roata de masina. Cred ca e pe baza de carbune activ, nu stiu sigur, tot ce pot sa-ti spun e ca va converti 500ml de apa cam in 5-10 min. Teoretic pierzi destula energie si apa din corp pt a transforma apa sarata in apa potabila, dar iti prelungesti viata de moment!&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul&amp;nbsp;este din arhiva Q&amp;amp;A.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25499/exista-vreo-metoda-simpla-de-a-obtine-apa-dulce-din-apa-sarata?show=25502#a25502</guid>
<pubDate>Sun, 28 May 2017 09:14:46 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum pot depista dacă noul copiator de serviciu nu elimină substanțe toxice în aer?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25290/cum-pot-depista-daca-noul-copiator-de-serviciu-nu-elimina-substante-toxice-in-aer</link>
<description>Recent s-a schimbat copiatorul la locul de lucru si acesta, la executarea mai multor copii, elimină un miros persistent de toner ori plastic, sau ambele (la cel vechi se simțea doar ozonul). As vrea sa aflu dacă aparatul nu otraveste aerul din cauza plasticului ieftin sau tonerului contrafacut (specialist de la Medicina preventiva doar din suspiciunile mele nu vor chema). Cum as putea afla daca aerul nu e otravitor, prin metode usor accesibile?</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25290/cum-pot-depista-daca-noul-copiator-de-serviciu-nu-elimina-substante-toxice-in-aer</guid>
<pubDate>Mon, 10 Apr 2017 11:05:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: 3 probleme de chimie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24759/3-probleme-de-chimie?show=25201#c25201</link>
<description>Există o secțiune a forumului Scientia dedicată temelor pentru acasă:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Chmie organică: &lt;a href=&quot;http://www.scientia.ro/forum/index.php/board,85.0.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.scientia.ro/forum/index.php/board,85.0.html&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Chimie anorganică: &lt;a href=&quot;http://www.scientia.ro/forum/index.php/board,84.0.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.scientia.ro/forum/index.php/board,84.0.html&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe Q&amp;amp;A nu agreăm asemenea discuții.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24759/3-probleme-de-chimie?show=25201#c25201</guid>
<pubDate>Mon, 27 Mar 2017 18:54:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Puritatea carbonatului de calciu.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25164/puritatea-carbonatului-de-calciu?show=25198#c25198</link>
<description>&lt;p&gt;Un mol este cantitatea de substanta luata in grame numeric egala cu masa atomica a substantei respective&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;masa &amp;nbsp;unui mol de &amp;nbsp;Ca C O&lt;sub&gt;3 &lt;/sub&gt;= &amp;nbsp;40 +12+ 48 &amp;nbsp;= 100g&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- masa atomica la Ca = 40..&amp;gt;&amp;gt; &amp;nbsp;1mol de Ca = 40g&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- masa atomica la C= 12 &amp;nbsp; &amp;gt;&amp;gt; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; 1mol de C &amp;nbsp; = 12g&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- masa atomica a O = 16 &amp;nbsp; &amp;nbsp;&amp;gt;&amp;gt; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp; ...O&lt;sub&gt;3 &amp;nbsp; &lt;/sub&gt;&amp;nbsp;= 3 x 16 g = 48g&lt;/p&gt;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25164/puritatea-carbonatului-de-calciu?show=25198#c25198</guid>
<pubDate>Mon, 27 Mar 2017 14:31:09 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Grupa este șirul orizontal sau vertical?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24923/grupa-este-sirul-orizontal-sau-vertical?show=25173#a25173</link>
<description>Vertical, daca te referi la Tabelul periodic al elementelor chimice.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24923/grupa-este-sirul-orizontal-sau-vertical?show=25173#a25173</guid>
<pubDate>Thu, 23 Mar 2017 10:23:03 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Acidul sulfuric înroşeşte turnesolul? Hidroxidul de cupru este o bază solubilă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25138/acidul-sulfuric-inroseste-turnesolul-hidroxidul-de-cupru-este-o-baza-solubila?show=25140#a25140</link>
<description>Nu îmi e clar dacă știți deja răspunsurile ori nu, dar bănuiesc și sper că da (iar dacă nu, sigur puteți utiliza Google pentru a le afla).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asemenea întrebări ”scolărești” rareori au parte de reacții din partea utilizatorilor aici, la Scientia Q&amp;amp;A.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Vă invit să ne spuneți chiar dvs. cum stau lucrurile, despre ce este vorba, care sunt explicațiile și în ce context, adică la ce lecții de chimie v-ați lovit de aceste noțiuni...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Același lucru este valabil și pentru cealaltă întrebare pe care ați publicat-o.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25138/acidul-sulfuric-inroseste-turnesolul-hidroxidul-de-cupru-este-o-baza-solubila?show=25140#a25140</guid>
<pubDate>Sat, 18 Mar 2017 09:13:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>HSO4 are si caracter bazic si caracter acid?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25137/hso4-are-si-caracter-bazic-si-caracter-acid</link>
<description></description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25137/hso4-are-si-caracter-bazic-si-caracter-acid</guid>
<pubDate>Fri, 17 Mar 2017 16:15:03 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce unele fosile emit radiații de intensitate mare?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25021/de-ce-unele-fosile-emit-radiatii-de-intensitate-mare?show=25022#a25022</link>
<description>După ceva cercetare pe Internet, am găsit un posibil răspuns aici:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://www.quora.com/Why-are-some-dinosaur-bones-covered-in-heavily-leaded-paint&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.quora.com/Why-are-some-dinosaur-bones-covered-in-heavily-leaded-paint&lt;/a&gt;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25021/de-ce-unele-fosile-emit-radiatii-de-intensitate-mare?show=25022#a25022</guid>
<pubDate>Tue, 14 Feb 2017 07:49:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum se explica proprietatea fierului de a fi atras de magneti?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24963/cum-se-explica-proprietatea-fierului-de-a-fi-atras-de-magneti</link>
<description></description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24963/cum-se-explica-proprietatea-fierului-de-a-fi-atras-de-magneti</guid>
<pubDate>Wed, 18 Jan 2017 17:09:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce sunt si cum functioneaza legăturile chimice? Ce sunt atomii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24956/ce-sunt-si-cum-functioneaza-legaturile-chimice-ce-sunt-atomii?show=24957#a24957</link>
<description>Am sa incep cu atomul.Atomul reprezinta cel mai mic element ce formeaza materia si reprezinta elementele chimice.Ca un exemplu asa cum propozitiile sunt formate din cuvinte si cuvintele din litere putem spune ca literele se asociaza cu atomi ca fiind elemente de baza in formarea unor texte.Asa cum si literele sunt diferite si au o structura asa si atomi sunt diferiti si au o structura,ei fiind formati din nucleu si electroni.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;Legaturile chimice sunt legaturile care se formeaza intre atomi.Legaturile chimice nu pot sa zic ca functioneaza.Pot sa zic ca ele se formeaza in urma reactiilor chimice.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24956/ce-sunt-si-cum-functioneaza-legaturile-chimice-ce-sunt-atomii?show=24957#a24957</guid>
<pubDate>Tue, 17 Jan 2017 21:10:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ph-ul unei solutii.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24758/ph-ul-unei-solutii</link>
<description>In 2000 ml de solutie sunt dizolvate 1.12 g de hidroxid de potasiu.Calculati-ph-ul solutiei. Pls modul de rezolvare,formula aplicata etc.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24758/ph-ul-unei-solutii</guid>
<pubDate>Thu, 09 Jun 2016 17:25:20 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: 2 probleme de chimie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24463/2-probleme-de-chimie?show=24479#a24479</link>
<description>care este formula pentru palmitostearina?</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24463/2-probleme-de-chimie?show=24479#a24479</guid>
<pubDate>Sat, 19 Mar 2016 08:27:51 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce uleiul şi apa nu se amestecă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/7548/de-ce-uleiul-si-apa-nu-se-amesteca?show=24414#a24414</link>
<description>Apa este o molecula polara si uleiul este non-polara... nu are de a face cu densitatea (mierea se dizolva in apa de exemplu, si diferenta de densitate este mai mare)</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/7548/de-ce-uleiul-si-apa-nu-se-amesteca?show=24414#a24414</guid>
<pubDate>Tue, 08 Mar 2016 19:43:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Problemă de chimie.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24092/problema-de-chimie?show=24094#c24094</link>
<description>Pe forumul site-ului există o secțiune dedicată rezolvării de probleme și teme pentru acasă, inclusiv din chimie. Nimeni nu vă va oferi însă rezolvări mură-n gură. Trebuie să participați activ la găsirea soluțiilor:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.scientia.ro/forum/index.php/board,84.0.html&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.scientia.ro/forum/index.php/board,84.0.html&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ați putea începe prin reformularea problemei acolo, pe forum, enunțând-o într-o manieră care să denote un minim efort de înțelegere...&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Vă așteptăm pe forum!</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24092/problema-de-chimie?show=24094#c24094</guid>
<pubDate>Wed, 20 Jan 2016 12:51:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce se înverzeşte mujdeiul vechi de usturoi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15308/de-ce-se-inverzeste-mujdeiul-vechi-de-usturoi?show=23905#a23905</link>
<description>Mujdeiul se inverzeste chiar daca a fost pregatit doar cu ulei .EXPLICATIA CA AR INTRA SULFUL IN REACTIE CU APA CARE CONTINE CUPRU E PUERILA !</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15308/de-ce-se-inverzeste-mujdeiul-vechi-de-usturoi?show=23905#a23905</guid>
<pubDate>Sun, 13 Dec 2015 08:08:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Va rog am mare nevoie de ajutor la chimie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23851/va-rog-am-mare-nevoie-de-ajutor-la-chimie?show=23854#a23854</link>
<description>a)27g Al........1mol&lt;br /&gt;
54g Al........a&lt;br /&gt;
a=54/27=2moli Al&lt;br /&gt;
b)1 mol Zn......65g&lt;br /&gt;
10 moli......b&lt;br /&gt;
b=650g&lt;br /&gt;
c)24g Mg......1mol&lt;br /&gt;
1200g Mg......c moli&lt;br /&gt;
c=1200/24=50 moli&lt;br /&gt;
c&amp;#039;=0.05 kmoli&lt;br /&gt;
d)32 g S........6.022×10^23 atomi S&lt;br /&gt;
16 g S.....,d&lt;br /&gt;
d=16×6.022×10^23/32=6.022×10^23/2=3.011×10^23 atomi S;&lt;br /&gt;
27,24,32,65 sunt masele atomice ale elementelor respective;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23851/va-rog-am-mare-nevoie-de-ajutor-la-chimie?show=23854#a23854</guid>
<pubDate>Wed, 02 Dec 2015 19:48:13 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care sunt substanţele chimice care, combinate, eliberează cea mai mare cantitate de energie?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/13308/care-sunt-substantele-chimice-care-combinate-elibereaza-cea-mai-mare-cantitate-de-energie?show=23470#a23470</link>
<description>Cantitati mari de energie se elibereaza la arderea combustibililor, hidrocarburilor alifatice, aromatice etc. (benzina, motorina, acetilena, benzen); la detonarea unor explozibili precum TNT (trinitrotoluen - 2,4,6-trinitrotoluen), peroxidul de acetona (accesibil foarte usor - foarte periculos; se obtine defapt printr-o aditie nucleofila catalizata acidic trimerul ciclic care e periculos), a azidelor (compusi ce contin gruparea -N=N=N cu sarcinile electronice aferente); precum si la utilizarea termitului (reactie puternic exoterma, o varianta fiind: Fe2O3 (s) + 2Al (s) --&amp;gt; Al2O3 (s) + 2Fe (l); se poate observa ca fierul iesit din reactie este lichid - deci temperatura e foarte inalta).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Alt exemplu important ce merita mentionat este aflat la granita dintre chimie si fizica: reactiile nucleare, autocatalizate sau nu. Utilizarea combustibililor nucleari in vederea obtinerii energiei prin fisiune nucleara. Fuziunea e posibila si ea, dar momentan nu s-a realizat in conditii favorabile (energia consumata pentru a ajunge la temperatura necesara e mai mare decat energia cedata prin reactia de fuziune).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru aprofundare, iti recomand studiul chimiei fizice (in special termochimiei) si a chimiei (+fizicii) nucleare.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/13308/care-sunt-substantele-chimice-care-combinate-elibereaza-cea-mai-mare-cantitate-de-energie?show=23470#a23470</guid>
<pubDate>Wed, 12 Aug 2015 14:10:30 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Reacția de adiție ( pi/sigma)</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22780/reactia-de-aditie-pi-sigma?show=23469#a23469</link>
<description>&lt;p&gt;Reactiile nu se pot categoriza in reactii pi sau sigma.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Legaturile (si electronii), in schimb, sunt de tip sigma si pi. Vorbind mai pe intelesul tuturor, legatura sigma este o simpla legatura, spre exemplu intre atomul de carbon si cei 4 hidrogeni ai metanului, sau legatura C-C&amp;nbsp;din molecula etanului (impreuna cu hidrogenii aferenti).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;In molecula etenei H&lt;sub&gt;2&lt;/sub&gt;C=CH&lt;sub&gt;2&lt;/sub&gt;, exista 5 legaturi sigma: cele 4 C-H si una C-C la care se mai adauga o legatura pi (legatura pi formeaza legatura dubla)&lt;/p&gt;&lt;p&gt;In molecula acetilenei, HC≡CH, exista 3 legaturi sigma: 2 C-H si una C-C la care se mai adauga 2 legaturi pi formand legatura tripla.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Un ultim exemplu este molecula benzenului. Hexagonul propriu-zis sunt legaturile sigma, iar legaturile duble interioare reprezinta electronii pi delocalizati.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Astfel, intr-o reactie de aditie trebuie sa fie neaparat prezenta nesaturarea intrucat reprezinta centru de reactie. Aditiile sunt de 4 tipuri, cu mecanisme de reactie diferite: aditii nucleofile, aditii electrofile, aditii de radicali liberi si cicloaditii. La nivel de liceu/admitere nu se studiaza mecanismele de reactie si in principiu reactiile predate sunt la nivel de aditii nucleofile si electrofile. Ca si explicatie, se spune faptul ca se rupe legatura pi (am explicat mai sus care e) si se aditioneaza celalalt reactant la carbonii care se aflau in legatura dubla. (ATENTIE la benzen - nu are acelasi comportament)&lt;/p&gt;&lt;p&gt;In final, sondajul creat de tine nu are sens. Cum am mentionat, reactiile nu se pot clasifica in sigma si pi pur si simplu.&lt;/p&gt;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22780/reactia-de-aditie-pi-sigma?show=23469#a23469</guid>
<pubDate>Wed, 12 Aug 2015 13:49:29 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, ci totul se transforma !?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12554/nimic-nu-se-pierde-nimic-nu-se-castiga-ci-totul-se-transforma?show=23443#c23443</link>
<description>Si informatia este alcatuita din ceva.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12554/nimic-nu-se-pierde-nimic-nu-se-castiga-ci-totul-se-transforma?show=23443#c23443</guid>
<pubDate>Sat, 01 Aug 2015 06:29:00 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Calciul interactioneaza cu sarurile?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22407/calciul-interactioneaza-cu-sarurile?show=23381#a23381</link>
<description>Calciul,ca element chimic de sine statator,poate scoate din saruri metalele situate dupa el in seria de reactivitate,deci cam toate,in afara de potasiu(reactia de substitutie)</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22407/calciul-interactioneaza-cu-sarurile?show=23381#a23381</guid>
<pubDate>Mon, 13 Jul 2015 15:09:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Imi explicati si mie care sunt legaturile chimice, intre ce elemente se stabilesc si niste exemple? Multumesc mult!</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22903/imi-explicati-si-mie-care-sunt-legaturile-chimice-intre-ce-elemente-se-stabilesc-si-niste-exemple-multumesc-mult?show=23377#a23377</link>
<description>Legaturile chimice sunt de 3 tipuri:ionice,covalente si metalice.&lt;br /&gt;
Legaturile ionice se stabilesc intre ioni,adica atomi care au cedat electroni(ioni pozitivi,adica metale)care se asociaza cu atomi ce accepta acei electroni(ioni negativi,adica nemetale).Aceasta este cea mai puternica dintre legaturi si necesita multa energie pentru a fi rupta.Exemple:NaCl,MgO,KNO3,etc&lt;br /&gt;
Legaturile covalente apar intre nemetale,de obicei,(un caz exceptional de legatura covalenta apare in clorura de aluminiu)si se realizeaza prin punerea in comun de electroni de catre atomi cu electroni necuplati.(poti sa te gandesti la 2 sfere care au o zona comuna in spatiu.).Aceasta poate fi:nepolara(se realizeaza intre atomi identici:h2,o2,n2,cl2)sau polara(intre atomi nemetalici cu caracter electrochimic putin diferit:h2o,h2s,cs2,nh3).De asemenea,exista si legatura covalent-coordinativa care apare,de cele mai multe ori,in combinatiile complexe.Ex:Na[Al(OH)4]&lt;br /&gt;
Legaturile metalice determina aparitia de retele bine definite in structura metalelor:Cu,Ag,Al,Ge,Si(ultimii doi sunt semiconductori),Au,etc</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22903/imi-explicati-si-mie-care-sunt-legaturile-chimice-intre-ce-elemente-se-stabilesc-si-niste-exemple-multumesc-mult?show=23377#a23377</guid>
<pubDate>Sun, 12 Jul 2015 20:00:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cum vor putea fi folosite elementele ce vor fi descoperite in &quot;Insula de Stabilitate&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/815/cum-vor-putea-fi-folosite-elementele-ce-vor-fi-descoperite-in-insula-de-stabilitate?show=23185#c23185</link>
<description>Pina la stabilitatea acele ipotetice insule teoretice , eu ma gandesc la stabilitatea emotionala a nebunilor &amp;nbsp;politicieni , teroristi , si oculti ce ar pune mana pe astfel de elemente nucleare grele si hipergrele , ma gandesc la pericole si implicatii . Ma &amp;nbsp;tem sa imi imaginez cam ce prapad ar face o bomba &amp;nbsp;de exemplu cu elementul 115 sa zicem ( mai ales daca mai emite si &amp;nbsp;subcuante de antimaterie ) , deoarece este absolut logic ca fiecare astfel de descoperire stiintifica nucleara sau subnucleonica va fi mai intai monopolizata de armata , testata , probata , si daca merita o secretizeaza &amp;nbsp;, daca nu o publica ( asa a fost mereu , si azi tot asa este , cred ca tot asa va fi ). Dar mai e o problema , de regula bombele obisnuite sant construite cu incarcatura traditionala adica din ce se gaseste natural pe planeta respectiva , si probabil cativa izotopi mai apropiati de baza naturala , dar cand intr-o bomba se foloseste de exemplu elementul 115 , pai ala nu exista pe Pamant nici cat exista plutoniul &amp;nbsp;ruda cu uraniul , &amp;nbsp;probabil ca o exista pe alta planeta &amp;nbsp;in stare nativa ,,,, Cred ca civilizatia umana ajunge la anaghie daca ii pune pacatul pe oculti &amp;nbsp;, ori pe politicieni &amp;nbsp;, sa testeze militar o astfel de arma pe nevoiasi . Asta nu ar mai fi o bomba planetara pamanteana , ar fi o bomba extraplanetara , si mai mult ca sigur va fi extrem de periculoasa , letala si nociva . Probabil pe langa ea &amp;nbsp;bomba TSAR este joaca de copil nenascut ...</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/815/cum-vor-putea-fi-folosite-elementele-ce-vor-fi-descoperite-in-insula-de-stabilitate?show=23185#c23185</guid>
<pubDate>Fri, 24 Apr 2015 23:45:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Soluție de acid 35%, cîtă apă trebuie să adaug să fie de 1 %</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21422/solutie-de-acid-35-cita-apa-trebuie-sa-adaug-sa-fie-de-1?show=21428#a21428</link>
<description>Mai întîi trebui să știți dacă acele concentrații sînt volumice sau masice. Adică acei 35% înseamnă că 35 g din 100 g sînt acid? Sau 35 ml din 100 ml sînt acid? De obicei scrie pe etichete, în instrucțiuni etc. ce fel de procente sînt. Dacă apa și acidul au aceeași densitate nu contează dacă e masă sau volum, dar de obicei au densități diferite. În formulele următoare o să vorbesc despre „cantitatea de lichid”, iar prin asta va trebui să înțelegeți „masa de lichid” sau „volumul de lichid”, după caz.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pentru a rezolva problema trebuie aflat cît acid concentrat și cîtă apă trebuie să amestecăm pentru a obține o anumită cantitate de acid diluat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Hai să facem niște notații:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
M1 - cantitatea de lichid concentrat pe care urmează s-o diluăm&lt;br /&gt;
M2 - cantitatea de lichid diluat care trebuie preparată&lt;br /&gt;
c1 - concentrația lichidului concentrat (35%)&lt;br /&gt;
c2 - concentrația lichidului diluat (1%)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pornim de la faptul că înainte de diluare și după diluare cantitatea de acid pur din soluții e aceeași. Ea se poate exprima în două feluri:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
M_acid = c1 * M1&lt;br /&gt;
M_acid = c2 * M2&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci c1 * M1 = c2 * M2. Din ecuația asta știm totul în afară de M1, deci îl putem scoate:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
M1 = M2 * c2 / c1&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Acest M1 e cantitatea de lichid concentrat pe care trebuie s-o luăm și s-o amestecăm cu apă pentru a obține cantitatea dorită de lichid diluat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Atunci cantitatea de apă care trebuie adăugată este:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
M_apă_adăugată = M2 - M1&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Altfel spus, M_apă_adăugată = M2 * (1 - c2 / c1)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De exemplu, dacă procentele sînt masice și vrem să obținem 100 g de acid diluat, trebuie să folosim circa 3 g de acid concentrat și 97 g de apă. La fel, dacă procentele sînt volumice și ne trebuie 100 ml de acid diluat, amestecăm aproximativ 3 ml de acid concentrat cu 97 ml de apă. Eu am rotunjit numerele pentru claritate, dar dumneavoastră folosiți ce nivel de precizie aveți nevoie.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă înțelegeți mai bine prin reprezentări grafice, uite și un desen:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
M1: |ppp|aaaaaaa|&lt;br /&gt;
M2: |ppp|aaaaaaa|aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa|&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici p-urile înseamnă acid pur, iar a-urile înseamnă apă. Pornim de la o cantitate mică M1, în care acidul are o pondere mărișoară, adăugăm apă și obținem o cantitate mai mare M2 care conține aceeași cantitate de acid pur, dar din cauza apei mai multe acidul are o pondere mai mică.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21422/solutie-de-acid-35-cita-apa-trebuie-sa-adaug-sa-fie-de-1?show=21428#a21428</guid>
<pubDate>Thu, 04 Sep 2014 13:04:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Sarea de masă, NaCl</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21209/sarea-de-masa-nacl?show=21396#c21396</link>
<description>Daca solnita nu este metalica, o poti introduce deschisa si in cuptorul cu microunde fara grija daca sarea de pe o farfurie introdusa in acel cuptor se comporta &amp;quot;civilizat&amp;quot;, (nu face scantei).</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21209/sarea-de-masa-nacl?show=21396#c21396</guid>
<pubDate>Sat, 30 Aug 2014 21:21:06 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cine a inventat carbidul si varul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18133/cine-a-inventat-carbidul-si-varul?show=18160#c18160</link>
<description>Nu au fost inventate substantele, au fost descoperite.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18133/cine-a-inventat-carbidul-si-varul?show=18160#c18160</guid>
<pubDate>Mon, 04 Nov 2013 16:29:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum acţionează săpunurile şi detergenţii, la nivel molecular?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17856/cum-actioneaza-sapunurile-si-detergentii-la-nivel-molecular?show=18034#a18034</link>
<description>Observ că întrebarea a rămas multă vreme fără răspuns, așa că mă încumet eu, chiar dacă nu e specialitatea mea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ideea e că moleculele de detergenți sînt alcătuite din două părți: „capul” e hidrofil, adică se lipește ușor de moleculele de apă și alte molecule polare, iar „coada” e lipofilă, adică „iubește” uleiul și alte molecule nepolare.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Murdăria de pe îmbrăcăminte, corp etc. e în mare de două feluri. Mai întîi e murdăria care se dizolvă sau se dispersează ușor în apă (săruri, particule de praf etc.). Pentru a o îndepărta pe aceasta e suficientă spălarea cu apă, fără detergent. Pe de altă parte mai e și murdăria care se compune din tot felul de grăsimi, de exemplu cele produse de piele sau cele cu care venim în contact cînd mîncăm sau cînd lucrăm cu tot felul de substanțe (ulei de mașină, diverse produse din plante sau animale etc.). Pentru a le îndepărta de pe haine sau corp e nevoie de săpun sau alți detergenți, altfel grăsimile formează straturi care stau lipite de suprafață și nu se iau cu apă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Aici intervin capul și coada moleculei de săpun. Coada lipofilă se lipește de o particulă de grăsime, iar cea hidrofilă se lipește de apă. Mai multe molecule de săpun ajung astfel să înconjoare picătura de grăsime și s-o desprindă de suprafața unde era lipită (fibră textilă, piele etc.). Se formează o sferă care are în interior particula de grăsime și cozile lipofile, iar la exterior are capetele hidrofile; în total sfera e hidrofilă la suprafață și deci se simte bine în apă și curge odată cu ea, adică se spală ușor, nu stă lipită de suprafețe ca uleiul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Mi-ar fi greu să spun din punct de vedere electric de ce unele substanțe sînt hidrofile iar altele lipofile. Cu siguranță e vorba de distribuirea sarcinii electrice în moleculă și de capacitatea moleculelor de a forma legături de hidrogen între ele. Moleculele polare, ca cea de apă, au sarcina electrică polarizată (mai plus într-o parte și mai minus în alta), ceea ce le permite să creeze legături de hidrogen cu alte molecule polare, în timp ce moleculele (sau fragmentele de moleculă) lipofile sînt nepolare, adică au sarcina electrică distribuită uniform, și nu creează legături de hidrogen. Din punct de vedere termodinamic asta înseamnă că e nevoie de un surplus de energie pentru a forța o moleculă nepolară să stea în contact cu una polară, de aceea dizolvarea unora în celelalte nu se produce. Molecula de săpun are calitatea remarcabilă de a avea un fragment lipofil și unul hidrofil, ceea ce îi permite să stea cu bucurie la interfața dintre apă și ulei.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17856/cum-actioneaza-sapunurile-si-detergentii-la-nivel-molecular?show=18034#a18034</guid>
<pubDate>Mon, 21 Oct 2013 07:31:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Apa+potasiu=aprindere violenta. Poate fi asta cauza cutremurelor de la Galati?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/17993/apa-potasiu-aprindere-violenta-poate-fi-asta-cauza-cutremurelor-de-la-galati?show=17997#a17997</link>
<description>Nu. Potasiul nu se găsește în natură sub formă de metal, tocmai pentru că reacționează imediat fie cu apa, fie cu oxigenul. Nu există zăcăminte de potasiu ca atare, ci numai sub formă de combinații chimice, care nu reacționează violent cu apa.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/17993/apa-potasiu-aprindere-violenta-poate-fi-asta-cauza-cutremurelor-de-la-galati?show=17997#a17997</guid>
<pubDate>Wed, 16 Oct 2013 03:36:56 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce anume determina culoarea unui element chimic?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/16446/ce-anume-determina-culoarea-unui-element-chimic?show=16447#a16447</link>
<description>conteaza nr atomic al elementului . lumina are caracter corpuscular cat si oscilatoriu , in momentul cand un element este supus unei radiatii electromagnetice incidente , (radiatia electromagnetica se caracterizeaza prin lungime de unda deci si frecventa) , electronii monocristalului &amp;nbsp;intalnesc fotonii din radiatia incidenta si absorb o parte din energia lor , capata o excitatie si sar de pe o banda energetica pe alta , surplusul de energie este eliberat intr-o cuanta de energie sub forma de foton care este perceputa si descompusa spectral de senzorii de pe retina ochiului, si interpretata ca o culoare. sper sa fie corect :)</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/16446/ce-anume-determina-culoarea-unui-element-chimic?show=16447#a16447</guid>
<pubDate>Tue, 18 Jun 2013 15:36:09 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Care este numarul de elemente chimice descoperite pana in prezent si care sunt (pot fi) incluse in Tabelul Periodic al elementelor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15881/care-este-numarul-de-elemente-chimice-descoperite-pana-in-prezent-care-sunt-pot-incluse-tabelul-periodic-elementelor?show=16311#c16311</link>
<description>Si totusi aceasta &amp;quot;supa&amp;quot; nu ar putea fi considerata &amp;quot;element chimic&amp;quot; ,pur si simplu ,deoarece NU se incadreaza in TIPARUL stabilit de Mendeleev?&lt;br /&gt;
Sa facem o alta grila pentru elemente si sa pornim de la neutrino de exemplu. Un alt &amp;quot;tabel&amp;quot; in ghilimelele de rigoare , ar duce la clasificarea materiei in cu totul alte &amp;quot;elemente&amp;quot;.&lt;br /&gt;
De ce nu ar fi posibil?</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15881/care-este-numarul-de-elemente-chimice-descoperite-pana-in-prezent-care-sunt-pot-incluse-tabelul-periodic-elementelor?show=16311#c16311</guid>
<pubDate>Tue, 04 Jun 2013 11:06:09 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: As putea sa poleiesc un inel, spre exemplu in conditii de casa? Daca da, atunci cum?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/11456/as-putea-sa-poleiesc-un-inel-spre-exemplu-in-conditii-de-casa-daca-da-atunci-cum?show=16266#c16266</link>
<description>La argint se consideră că înnegrirea face parte din frumusețea obiectului. Obiectele de argint se curăță periodic, adică se freacă cu un material slab abraziv încît să rămînă înnegrite numai părțile adîncite și să strălucească restul, scoțînd în evidență relieful.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Tot la argint se mai practică aurirea. Dar altfel dacă ceea ce ne interesează este suprafața argintie permanent strălucitoare atunci argintul nu e soluția potrivită, pentru că nu are rost să ascunzi argintul, un metal deja relativ scump, sub un metal ieftin, cînd ai putea folosi un metal ieftin de la bun început, de exemplu cupru sau alamă, acoperit cu un metal care își păstrează strălucirea, de exemplu nichel sau crom.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/11456/as-putea-sa-poleiesc-un-inel-spre-exemplu-in-conditii-de-casa-daca-da-atunci-cum?show=16266#c16266</guid>
<pubDate>Sat, 01 Jun 2013 14:33:58 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Sub ce forma se afla metalele in minereuri?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/14711/sub-ce-forma-se-afla-metalele-in-minereuri?show=16238#a16238</link>
<description>&lt;p&gt;
	De regulă se găsesc sub formă de oxizi sau săruri (complexe sau nu). Mai rar, sub formă de hidroxizi sau&amp;nbsp; oxihidroxizi (ca în cazul aluminiului în bauxită). Și mai rar, se pot găsi și necombinate. Pentru cele din urmă exemplul tipic este aurul, dar și alte elemente, metale sau nu, se pot găsi necombinate.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Cred c-ar fi cazul și să subliniez că minereurile constau din &lt;em&gt;minerale &lt;/em&gt;amestecate în diverse proporții, fiecare cu propria-i compoziție chimică. De exemplu, &lt;em&gt;bauxita&lt;/em&gt;, minereul cel mai folosit pentru obținerea aluminiului, conține în principal hidroxid de aluminiu (ca &lt;em&gt;hidrargilit&lt;/em&gt; sau &lt;em&gt;gibbsit&lt;/em&gt;), oxihidroxid de aluminiu (sub formă de α-AlO(OH) și γ-AlO(OH), respectiv &lt;em&gt;diaspor&lt;/em&gt; și &lt;em&gt;boehmit&lt;/em&gt;), alături de unii aluminosilicați (predominant &lt;em&gt;caolinit&lt;/em&gt;) și alte minerale (&lt;em&gt;goethit&lt;/em&gt; și &lt;em&gt;hematit&lt;/em&gt; – respectiv, oxid și oxihidroxid de fer (III) –, dioxid de titaniu sub formă de &lt;em&gt;octaedrit&lt;/em&gt;/&lt;em&gt;anatas&lt;/em&gt; etc.).&lt;/p&gt;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/14711/sub-ce-forma-se-afla-metalele-in-minereuri?show=16238#a16238</guid>
<pubDate>Sat, 01 Jun 2013 10:41:59 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Doar elementele din grupa metalelor se topesc ? Ce se intampla cu celelalte la temperaturi ridicate?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15864/doar-elementele-din-grupa-metalelor-se-topesc-ce-se-intampla-cu-celelalte-la-temperaturi-ridicate?show=16123#c16123</link>
<description>Uite un articolas (cu derizoriul de rigoare) privind Galiul:&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.apropo.ro/wow/galiul-metalul-rar-care-ti-se-topeste-in-mana-galerie-video-10667483&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.apropo.ro/wow/galiul-metalul-rar-care-ti-se-topeste-in-mana-galerie-video-10667483&lt;/a&gt;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15864/doar-elementele-din-grupa-metalelor-se-topesc-ce-se-intampla-cu-celelalte-la-temperaturi-ridicate?show=16123#c16123</guid>
<pubDate>Wed, 29 May 2013 07:22:44 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: De ce fierbem legumele in apa din moment ce unele contin deja apa intr-o proportie considerabila?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/15234/de-ce-fierbem-legumele-in-apa-din-moment-ce-unele-contin-deja-apa-intr-o-proportie-considerabila?show=15235#a15235</link>
<description>&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;div&gt;
	Omul a deprins &quot;smecheria&quot; asta atunci cand a invatat sa controleze focul si sa gateasca hrana, fapt care a permis un salt brusc in evolutie, furnizand resurse necesare dezvoltarii creierului.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Fierberea este pur si simplu o metoda ieftina de tratament termic, tratament care desface parte din legaturile chimice ale materiei constituente, devenind astfel mai usor de digerat. In plus, in unele cazuri se produce si o hidratare suplimentara, care iarasi faciliteaza digestia, dar de obicei nu acesta este scopul principal.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Fata de apa, grasimile animale si vegetale (ulei) prezinta doua avantaje, permit un tratament termic la o temperatura mai ridicata (ex: ulei de palmier 230 C punct fumigatie) si adauga si proteine suplimentare hranei preparate - lucru nedorit in cazul omului modern dar benefic in zorii evolutiei hominidelor.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Daca tot am dat in gastronomie, reamintesc ca tratamentul termic la temperatura inalta este periculos, deoarece desface excesiv de mult legaturile chimice, producand asa-numitii radicali liberi, ioni agresivi care se vor recombina cu materia organica din corpul uman producand deturnari nedorite in functionarea acestuia, pana la cancer. De aceea este indicat sa mancam preponderent alimente netratate termic sau fierte - si sa le evitam pe cele prajite.&lt;/div&gt;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/15234/de-ce-fierbem-legumele-in-apa-din-moment-ce-unele-contin-deja-apa-intr-o-proportie-considerabila?show=15235#a15235</guid>
<pubDate>Thu, 28 Mar 2013 08:31:23 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns afisat din nou: Cum se produce aspirina? E un produs natural ori se fabrică în laborator?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/10909/cum-se-produce-aspirina-e-un-produs-natural-ori-se-fabrica-in-laborator?show=12225#a12225</link>
<description>Conform cercetarilor sa constatat ca aspirina , folosita zilnic , poate altera memoria .</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/10909/cum-se-produce-aspirina-e-un-produs-natural-ori-se-fabrica-in-laborator?show=12225#a12225</guid>
<pubDate>Sat, 02 Mar 2013 15:25:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: De ce si cum se topeste sarea in apa ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/13828/de-ce-si-cum-se-topeste-sarea-in-apa?show=13864#a13864</link>
<description>&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;Deși este o experiență cu care ne întâlnim foarte des, dizolvarea unor substanțe solide în lichide, ca și amestecul sau neamestecul unor lichide, sau dizolvarea gazelor în lichide, nu sunt întotdeauna simplu de explicat și, cu necesitate, reclamă cunoștințe &amp;nbsp;de fizică la nivel molecular și atomic. În funcție de substanțele implicate în aceste experimente, comportamentele diferă de la un caz la altul. De exemplu, zahărul se dizolvă în apa, se dizolvă mai greu în alcool și nu se dizolvă în ulei.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;În general, fenomenul are la bază proprietăți ale substanțelor la nivel molecular și atomic care țin, în principal, de nivelul de &amp;nbsp;electronegativitate al substanțelor, polaritatea sau nepolaritate moleculelor implicate, forma și dimensiunile acestora.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;În cazul dizolvării sării în apă, avem, pe de o parte, moleculele solventului, apa. Acestea au configurația și proprietățile unui dipol electric, cu o zonă de sarcină negativă mai densă în zonă atomului de oxigen și mai puțin densă în zona celor doi atomi de hidrogen.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;Pe de altă parte, cristalul de sare (NaCl), este o structură de molecule așezate ordonat, fiecare din aceste molecule fiind, la rândul ei, formată dintr-un atom de clor, mai mare, ionizat negativ și un atom de sodiu, mai mic, ionizat pozitiv.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;Când apa și sarea vin în contact, polii pozitivi ai unor molecule de apa se orientează spre zona negativă reprezentată de ionul de clor din sare, în timp ce polii negativi reprezentați de zona atomului de oxigen &amp;nbsp;ai altor molecule de apa se orientează spre zona ionului pozitiv de sodiu din sare. O moleculă de sare astfel &quot;îmbrățișată&quot;, se rupe în cei doi atomi ionizați componenți, iar în soluție apar structuri noi, formate din molecule de apă care au extras ioni, fie de sodiu, fie de clor, pe care îi țin captivi.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;Acest mecanism arată și de ce, dacă amestecăm în apă sau folosim apa caldă, rata de dizolvare crește: &amp;nbsp;molecule de apa cu energii mai mari rup mai rapid legăturile ionice ale moleculelor de sare.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;Un lik foarte interesant și bine realizat pentru formarea unei imagini intuitive și nu numai, aici: &lt;a href=&quot;http://www.middleschoolchemistry.com/multimedia/chapter5/lesson3&amp;nbsp;&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://www.middleschoolchemistry.com/multimedia/chapter5/lesson3&amp;nbsp;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp; &amp;nbsp; &amp;nbsp;&lt;/div&gt;</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/13828/de-ce-si-cum-se-topeste-sarea-in-apa?show=13864#a13864</guid>
<pubDate>Mon, 18 Feb 2013 22:22:02 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>