<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Activitate recenta in Biologie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/activity/biologie</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Comentariu editat: Care sunt dovezile evolutiei?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18087/care-sunt-dovezile-evolutiei?show=18362#c18362</link>
<description>Tocmai ce spuneam....n-a durat mult sa gasesc adevarul despre balene</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18087/care-sunt-dovezile-evolutiei?show=18362#c18362</guid>
<pubDate>Sun, 25 Dec 2022 07:47:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: De ce nu s-a evoluat de la ou la nasterea de pui vii in cazul pinguinilor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21196/de-ce-nu-s-a-evoluat-de-la-ou-la-nasterea-de-pui-vii-in-cazul-pinguinilor?show=22753#a22753</link>
<description>Evoluţia nu este un proces intenţional, nu urmăreşte un anumit scop. În plus lucrează cu materialul clientului. De asta este evoluţie şi nu involuţie. De fapt dinozaurienii proveniţi din amfibienii şi peştii arhaici aveau mai multe soluţii de reproducere, unii dintre ei folosind pentru asta şi fecundarea ouălelor în corpul mamei şi purtarea lor până la o naştere convenabilă. De altfel şi acum mai sunt încă specii de peşti şi amfibieni ce nasc pui vii. Astfel au apărut mamiferele ancestrale ca specie de dinozaurieni ce năşteau pui vii hrăniţi cu lapte dar şi alţi dinozaurieni acoperiţi cu pene şi producători de ouă, actualii urmaşi fiind păsările, inclusiv pinguinii. Pinguinii au deja un sistem de reproducere mult prea complex pentru a mai &amp;quot;căuta&amp;quot; evolutiv o altă soluţie. Posibil ca în timp unii dintre ei să dezvolte un fel de marsupiu (evoluţie convergentă), dar în nici un caz naştere de pui vii.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21196/de-ce-nu-s-a-evoluat-de-la-ou-la-nasterea-de-pui-vii-in-cazul-pinguinilor?show=22753#a22753</guid>
<pubDate>Sun, 25 Dec 2022 07:46:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Originile pandemiei. Cum interpretati schimbarea de optica?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26809/originile-pandemiei-cum-interpretati-schimbarea-de-optica?show=26986#c26986</link>
<description>Din pacate pietrele din Georgia, un soi de Stonehenge american modern au fost vandaliate de nite antirosacrucieni !sau oar niste barbari !</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26809/originile-pandemiei-cum-interpretati-schimbarea-de-optica?show=26986#c26986</guid>
<pubDate>Wed, 27 Jul 2022 06:27:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cât de aproape e știința de a explica apariția vieții pe Terra?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26461/cat-de-aproape-e-stiinta-de-a-explica-aparitia-vietii-pe-terra?show=26984#c26984</link>
<description>&lt;p&gt;Nu exista &lt;strong&gt;experiment crucial&lt;/strong&gt; si ma indiesc &amp;nbsp;ca va exista.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Ipotze denumite de unii teorii insa sunt si vor fi legiune! :)&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26461/cat-de-aproape-e-stiinta-de-a-explica-aparitia-vietii-pe-terra?show=26984#c26984</guid>
<pubDate>Mon, 25 Jul 2022 01:43:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum se face repararea ADN-ului în cazul stricării unui singur helix?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26917/cum-se-face-repararea-adn-ului-in-cazul-stricarii-unui-singur-helix</link>
<description>&lt;p&gt;Am citit în mai multe locuri despre felul în care se repară structura de dublu helix a ADN-ului în cazul în care apar mutații pe unul dintre cele 2 helix-uri: este luat celălalt helix sănătos ca și referință și există o proteină care înlocuiește porțiunea defectă cu una sănătoasă (ultimul loc unde am citit este&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://en.wikipedia.org/wiki/DNA_repair#Single-strand_damage&quot;&gt;DNA repair - Wikipedia&lt;/a&gt;). Nelămurirea mea este următoarea: De unde știe proteina (sau complexul de proteine) care este helixul bun și care este helixul defect, dacă structura ADN este numai dublu-helix?&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26917/cum-se-face-repararea-adn-ului-in-cazul-stricarii-unui-singur-helix</guid>
<pubDate>Sun, 26 Sep 2021 12:27:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Care este diferenta dintre &quot;virus&quot; si &quot;bacterie&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26040/care-este-diferenta-dintre-virus-si-bacterie?show=26790#c26790</link>
<description>Vad ca o dscutie formidabil de interesanta s- a &amp;nbsp;blocat din 2018, desi parca cineva cu intuitie a vrut sa prefateze invazia de azi. &amp;nbsp;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oare nu putem spune mai mult? Eu nu prea am ce sa spun in plus de cele cateva cuvinte pe care le voi posta, dar altii : biologi, biochimisti si biofizicieni(desi ar trebui si unii si altii sa fie cam la fel) si chiar informaticieni sa mai aiba cate ceva despus.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asadar eu spun ca odata ce virusurile nu pot decat parazita viul(celula vie si gazda infestata), ca sa aiba ce parazita este logic ca acesta, viul- celula vie sa fie inante de virus. Nu-i asa?</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26040/care-este-diferenta-dintre-virus-si-bacterie?show=26790#c26790</guid>
<pubDate>Fri, 26 Mar 2021 04:58:10 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>A apărut viaţa doar o singură dată în istoria Pământului?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26324/a-aparut-viata-doar-o-singura-data-in-istoria-pamantului</link>
<description>Biologii clasifică toate vieţuitoarele având la bază ideea că toate organismele sunt înrudite, că toate au un strămoş comun. Dar ce ar fi apărut viaţa doar o singură dată? Pe de altă parte, dacă apariţia vieţii este complet întâmplătoare, deşi greu de crezut văzând cât de uşor se diversifică, de ce presupunem că ar trebui să fie viaţă pe alte planete?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă viaţa nu a apărut doar o singură dată, ci de nenumărate ori, e de presupus că organisme apărute în procese diferite au interacţionat, iar vieţuitoarele de astăzi sunt rezultatul acestui amestec. Asta duce la o concluzie probabilă: că viaţa apare şi evoluează în maniere ce sunt inevitabile. Apariţia şi evoluţia vieţii este un fenomen inevitabil în evoluţia universului. Cercetătorii chiar au descoperit câteva specii dispărute şi reapărute, ceea ce arată existenţa unui mecanism determinist în evoluţia speciilor.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26324/a-aparut-viata-doar-o-singura-data-in-istoria-pamantului</guid>
<pubDate>Sat, 06 Jul 2019 09:38:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ciupercile comestibile din flora spontană pot acumula substanțe otrăvitoare produse de alte ciuperci otrăvitoare vecine?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26221/ciupercile-comestibile-din-flora-spontana-acumula-substante-otravitoare-produse-alte-ciuperci-otravitoare-vecine</link>
<description>În ultima perioadă am tot auzit știri cu oameni intoxicați cu ciuperci culese din flora spontană. Jurnaliștii și medicii spun că din cauza ploilor abundente ciupercile comestibile s-au corcit cu cele otrăvitoare. Micologii spun că ciupercile comestibile nu se pot corci, iar cauza intoxicațiilor sunt doar erori umane, unele specii comestibile putând fi confundate cu specii otrăvitoare. Din cunoștințele mele unele ciuperci pot acumula metale grele, dar oare ar putea acumula și substanțele otrăvitoare produse de alte ciuperci vecine sau de alte organisme? Eu nu mă refer la spori purtați de vânt, mă refer strict la absorbția substanțelor din sol. Spre exemplu, o ciupercă otrăvitoare ce produce amanitină în mod natural ar putea lăsa amanitina în sol prin descompunerea ciupercii, iar o altă ciupercă comestibilă să acumuleze amanitina respectivă și astfel să devină otrăvitoare?</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26221/ciupercile-comestibile-din-flora-spontana-acumula-substante-otravitoare-produse-alte-ciuperci-otravitoare-vecine</guid>
<pubDate>Wed, 25 Jul 2018 22:03:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce va rezulta din următoarele căsătorii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26197/ce-va-rezulta-din-urmatoarele-casatorii</link>
<description>a) X^dXxXY; b) XXxX^dY; c) X^dXxX^dY; d) X^dX^dx XY; e) &amp;nbsp;X^dX^dxX^dY (d-gena &amp;nbsp;pentru &amp;nbsp;daltonism)</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26197/ce-va-rezulta-din-urmatoarele-casatorii</guid>
<pubDate>Tue, 22 May 2018 21:55:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Ce presupune acceptarea ori respingerea unui organ transplantat? Ce se întâmplă cu ADN-ul original?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26096/ce-presupune-acceptarea-ori-respingerea-unui-organ-transplantat-ce-se-intampla-cu-adn-ul-original?show=26106#a26106</link>
<description>Fiecare om are pe suprafata tuturor celulelor sale (cu exceptia hematiilor) un complex proteic, numit MHC I (complex major de histocompatibilitate) care functioneaza ca mecanism de verificare a calitatii de &amp;quot;self&amp;quot;, altfel spus este un cod unic de identificare pentru fiecare organism. Sistemul imunitar este cel care &amp;quot;scaneaza&amp;quot; mediul intern. El functioneaza datorita faptului ca poate face diferenta intre ce este al lui, așa-zis &amp;quot;self&amp;quot;, si ce este străin.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Limfocitele (ca agenti ai sistemului imunitar) recunosc acest MHC I printr-o molecula complementara &amp;nbsp;numita CD8. In mod normal sistemul imunitar monitorizeaza constant mediul intern si limfocitele formeaza legaturi tranzitorii MHC I - CD8 fara urmari in cazul cand celula e normala = toleranta sistemului imunitar la antigenele proprii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca CD8-ul unui limfocit intalneste un MHC I cu alta structura decat a organismului din care face parte, limfocitul se va activa si va ataca celula respectiva, cheama si intariri- alte limfocite (numite T helper si T citotoxice), adica declanseaza un raspuns imun.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In cazul unui transplant de organ, organul transplantat are pe suprafata celulelor MHC I-ul donorului. Limfocitele primitorului care scaneaza mediul intern il vor recunoaste ca fiind non-self si il vor ataca.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Reactia de respingere variaza in functie de gradul de deosebire dintre MHC I-ul donorului si al primitorului si de competenta sistemului imunitar al primitorului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
ADN-ul original ramane ADN original. El nu vine in contact cu celulele sistemului imunitar, sta &amp;quot;izolat&amp;quot; in nucleu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Practic e o simbioza, organul invata sa traiasca in noul organism si organismul isi insuseste noul organ diminuand functia sistemului imunitar, devenind mai tolerant.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Prin tratament imunosupresor se reduce functia imunitara, fortand astfel toleranta fata de organul transplantat. Uneori esueaza, fie ca MHC-urile sunt foarte diferite, fie ca pragul de toleranta imunitara al primitorului este ridicat.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26096/ce-presupune-acceptarea-ori-respingerea-unui-organ-transplantat-ce-se-intampla-cu-adn-ul-original?show=26106#a26106</guid>
<pubDate>Tue, 06 Mar 2018 22:20:30 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Ce comandă mişcările spasmodice ale unei găini de după tăierea sa?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/7511/ce-comanda-miscarile-spasmodice-ale-unei-gaini-de-dupa-taierea-sa?show=26102#c26102</link>
<description>&lt;p&gt;Aceste &amp;nbsp;miscari sunt datorita&amp;nbsp;maduvei spinarii&amp;nbsp;care &quot;comanda&quot; la unele specii de vertebrate la care encefalul e foarte putin dezvoltat. In cazul decapitarii se zbat nu doar zeci de secunde, ci ore intregi, deoarece acolo multe din &quot;hotariri&quot; le ia si maduva spinarii. Sper ca am fost explicit....&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/7511/ce-comanda-miscarile-spasmodice-ale-unei-gaini-de-dupa-taierea-sa?show=26102#c26102</guid>
<pubDate>Tue, 06 Mar 2018 20:33:38 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce este un ceas molecular?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26094/ce-este-un-ceas-molecular?show=26095#a26095</link>
<description>&lt;p&gt;Deşi nu ticăie şi nu spune ce oră din zi este, un ceas molecular poate măsura timpul, însă la o scară mai mare, de secole sau milenii. Conceptul de ceas molecular a fost adus pentru prima dată în discuţie de către chimistul Linus Pauling şi biologul Emile Zuckerkandl şi se bazează pe faptul că mutaţiile genetice, deşi întâmplătoare, au loc la intervale de timp relativ constante.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Desi nu arată ca un ceas obisnuit, un ceas molecular, măsurând numarul de mutaţii, ne dă informaţii despre evoluţia diferitelor specii.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;În loc să măsoare secunde, minute sau ore, ceasul molecular măsoară modificările sau mutaţiile ce se acumulează la nivelul diferitelor secvenţe ADN, ale diferitelor specii, de-a lungul timpului. Astfel se poate deduce cum au evoluat speciile.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Însă, ca oricare ceas, el trebuie să fie mai întâi potrivit după o referinţă. Astfel, trebuie să se calculeze, de exemplu, cât de veche este o anumită fosilă, apoi să se stabilească rata mutaţiilor. Iar dacă rata mutaţiilor e de 5 la fiecare milion de ani, iar noi numărăm 25 de mutaţii în secvenţa de ADN, înseamnă că specia noastră s-a desprins din o altă specie cu 5 milioane de ani în urmă.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Astfel, acest procedeu, de numărare a mutaţiilor, poate fi folosit şi în a stabili o cronologie a diferitelor evenimente în evoluţia speciilor. Comparând diferite secvenţe ADN de la diferite specii, se poate determina când anume speciile respective au împărţit pentru ultima oară un strămoş comun.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;Raspuns oferit de &lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://raulsandu.wordpress.com/&quot;&gt;Raul Sandu&lt;/a&gt;. Mai multe detalii puteti citi &lt;a target=&quot;_blank&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.physorg.com/news146418967.html&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;font-family:comic sans ms,cursive&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;em&gt;&lt;u&gt;Din fosta secțiune Q&amp;amp;A&lt;/u&gt;&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26094/ce-este-un-ceas-molecular?show=26095#a26095</guid>
<pubDate>Sun, 04 Mar 2018 14:39:41 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care este diferența dintre animalele cu sânge rece și animalele cu sânge cald?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25856/care-este-diferenta-dintre-animalele-cu-sange-rece-si-animalele-cu-sange-cald?show=25863#a25863</link>
<description>&lt;p&gt;Sunt&amp;nbsp; trei&amp;nbsp;termeni:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- animale &lt;strong&gt;homeoterme&lt;/strong&gt; (grecescul homos = acelasi; thermos = cald) - au temperatura corpului constanta in orice mediu deoarece au mecanisme proprii de producere a caldurii (prin metabolism); de temperatura mediului intern depind toate reactiile chimice necesare vietii; enzimele au o temperatura optima de functionare pentru catalizarea acestor reactii; afinitatea substratului depinde de asemenea de temperatura.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- animale &lt;strong&gt;polikiloterme&lt;/strong&gt; - temperatura&amp;nbsp;corpului variaza putin fata de&amp;nbsp;temperatura mediului ambiant. Aici intra in principal reptilele, amfibienii, pestii. Acestea preiau din mediu caldura si o disipeaza lent; mecanismele lor interne de producere a caldurii sunt ineficiente si necesita surse externe; pentru functiile de reproducere, digestie si aparare imunitara au nevoie de caldura&amp;nbsp;si cum nu o pot produce intern, o preiau din mediul ambiant; e&amp;nbsp;de observat ca poikilotermele sunt adesea animale acvatice, temperatura apei variaza mult mai putin decat a aerului si are o conductivitate termica crescuta comparativ cu a aerului (apa transmite mai usor temperatura catre alte corpuri fata de aer) si din aceasta cauza animalele care traiesc in apa, in lipsa unor mecanisme izolattorii termice, adopta imediat temperatura apei. Temperatura apei la suprafata pamantului nu e chiar cea mai propice desfasurarii reactiilor chimice din interiorul celulelor vii care intra in componenta unui organism complex.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- animale &lt;strong&gt;heteroterme&lt;/strong&gt; - in perioadele active sunt homeoterme; ele isi pot produce singure caldura necesara in anotimpurile calde; in anotimpurile reci&amp;nbsp;isi incetinesc functiile metabolice, intra in hibernare&amp;nbsp;si au temperatura apropiata de cea a mediului (unele specii de hamsteri, veverite, lilieci).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;rezumat:&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- animalele cu sange rece - depind de surse externe de caldura (aer, apa, nisip incalzite la soare)&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- animalele cu sange cald - isi produc singure caldura prin metabolism; si ele fac schimb de caldura cu mediul, dar au si un control intern; as aminti aici si de&amp;nbsp;centrul neural al reglarii termice prezent al homeoterme; la om e in hipotalamus. Oare acest centru nervos a aparut mai intai ca senzor al mediului&amp;nbsp;intern apoi ca centru motor?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;- animale cu sange cald uneori si sange rece alteori-&amp;nbsp; isi produc caldura singure, prin metabolism, in anotimpul cald iar in anotimpurile reci hiberneaza si au temperatura similara cu a mediului.&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25856/care-este-diferenta-dintre-animalele-cu-sange-rece-si-animalele-cu-sange-cald?show=25863#a25863</guid>
<pubDate>Tue, 12 Dec 2017 13:03:52 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care este cel mai mic organism (cea mai mică vietate)?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25858/care-este-cel-mai-mic-organism-cea-mai-mica-vietate?show=25862#a25862</link>
<description>&lt;p&gt;Eu am gasit ca cel mai mic organism este &lt;strong&gt;nanobul&lt;/strong&gt;, care cica are o forma de filament si a fost descoperit in 1996 de Philipa Uwins. Acestia traiesc pe roci si sedimente.&lt;br&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Cei mai mici au doar &lt;strong&gt;20 de nanometri&lt;/strong&gt;, in conditiile in care un nanometru inseamna o parte dintr-un miliard.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Nu stiu daca e tradus asa in romana, &lt;strong&gt;nanob&lt;/strong&gt;, dar in engleza este &lt;strong&gt;&lt;em&gt;nanobe&lt;/em&gt;&lt;/strong&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25858/care-este-cel-mai-mic-organism-cea-mai-mica-vietate?show=25862#a25862</guid>
<pubDate>Mon, 11 Dec 2017 16:49:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Inelele de creștere și vârsta copacilor</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25846/inelele-de-crestere-si-varsta-copacilor?show=25847#a25847</link>
<description>&lt;p&gt;Da, este foarte precisă. De fapt sunt două perioade pe care le au copacii pe parcursul unui an: o perioadă de creştere, când asimilează substanţă în tulpină, adăugând materie sub scoarţă, şi o perioadă de stagnare, când copacul nu se mai hrăneşte la fel de mult, fie datorită frigului sau secetei. Aceste perioade coincid de fapt cu anotimpurile, alternanţa vară-iarnă. Astfel ajunge ca într-un an copacul să adauge trunchiului său masă, delimitată vizibil de cea din anul precedent. Numărând aceste cercuri aflăm cu exactitate vârsta copacului, în ani. Ba chiar putem distinge anii ploioşi de cei secetoşi, inelele sunt inegale. Bănuiţi cum?&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25846/inelele-de-crestere-si-varsta-copacilor?show=25847#a25847</guid>
<pubDate>Sun, 10 Dec 2017 12:03:34 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum se face un vaccin? Cum sunt virușii făcuți inofensivi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25844/cum-se-face-un-vaccin-cum-sunt-virusii-facuti-inofensivi?show=25845#a25845</link>
<description>&lt;p&gt;Un vaccin se face in mai multe moduri, insa indiferent de mod, scopul este acelasi si anume&amp;nbsp;dezvoltarea unui raspuns imun&amp;nbsp;dintr-un virus sau bacterie slabite&amp;nbsp;fara a dezvolta simptomele bolii. Vaccinurile sunt facute din aceleasi componente care se gasesc in mod natural in virus sau bacterie.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Slabirea unui virus: Virusurile sunt slabite (&quot;molesite&quot;) astfel incat,&amp;nbsp;&amp;nbsp;odata ajunsi in corp,&amp;nbsp;ele sa se reproduca foarte putin. Virusurile de regula produc boala prin reproducerea masiva a lor in corp. In timp ce virusurile naturale se reproduc de mii de ori, vaccinurile pe baza de virusi fac ca acestia sa se reproduca de mai putin de 20 de ori. Din acest motiv nu apar simptomele de boala insa virusul din vaccin se replica suficient incat sa induca memorarea structurii lui de catre sistemul imunitar (celule B) si sa ne protejeze pe viitor de infectie. Avantajul unui astfel de vaccin este ca da imunitate pe termen lung, chiar pe viata, Dezavantajul este ca nu poate fi dat persoanelor cu sistem imunitar deficitar.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Utilizarea unei parti din virus: O parte dintr-un virus este indepartata si folosita ca vaccin. Vaccinurile contra hepatitei B si HPV sunt facute in acest mod. Vaccinul este compus dintr-o proteina care sta pe suprafata unui virus. Acest tip de vaccin poate fi folosit cand raspunsul imunitar la una din partile virusului (sau bacteriei) este responsabil pentru protectia impotriva bolii. Avantajul acestui tip de vaccin este ca poate fi dat si persoanelor cu imunitate scazuta si da imunitatea pe viata dupa trei doze.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Utilizarea unei parti din bacterie: unele bacterii pot provoca boala prin eliminarea unei proteine nocive numita toxina. Vaccinurile sunt facute luand toxinele si inactivandu-le chimic (toxina odata inactivata se numeste toxoid). Vaccinurile impotriva difteriei, tetanosului si tusei convulsive sunt facute in acest mod.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;O alta metoda de a face un vaccin bacterial este de a utiliza o parte din invelisul zaharos (invelis polizaharidic) al bacteriei. Protectia impotriva infectiei cauzate de anumite bacterii se bazeaza pe imunitatea la acest invelis polizaharidic (si nu la toata bacteria). Deoarece copii mici nu au un raspuns imun bun doar la invelisul polizaharidic, acesta este atasat de o proteina inofensiva (vaccin polizaharidic conjugat). Vaccinurile &amp;nbsp;impotriva Haemophilus influenzae B, penumococ si meningogoc sunt facute in acest mod.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25844/cum-se-face-un-vaccin-cum-sunt-virusii-facuti-inofensivi?show=25845#a25845</guid>
<pubDate>Sun, 10 Dec 2017 11:15:16 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum explică teoria evoluționistă poziționarea ochilor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25840/cum-explica-teoria-evolutionista-pozitionarea-ochilor?show=25843#a25843</link>
<description>&lt;p&gt;Daca ochii sunt mult prea departati unul de altul se obţin imagini (complet) diferite din care creierul nu poate reconstrui prea bine mediul inconjurator.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Daca ochii sunt apropiati, imaginile se pot uni si astfel se obtine o acoperire continua a mediului.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;La antilope(de exemplu) ochii sunt pozitionati mai in lateral decât la oameni. astfel se extinde mai mult spaţiul perceput.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;La oameni, ochii sunt apropiati unul de altul. asta ajută la aproximarea distanţei faţă de obiectele din faţă. tocmai de aceea majoritatea prădătorilor au ochii apropiaţi unul de altul(cum au oamenii).&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align: right;&quot;&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Răspuns republicat din vechea secțiune Q&amp;amp;A&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25840/cum-explica-teoria-evolutionista-pozitionarea-ochilor?show=25843#a25843</guid>
<pubDate>Sun, 10 Dec 2017 11:09:29 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce câinii urăsc pisicile?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25551/de-ce-cainii-urasc-pisicile?show=25558#a25558</link>
<description>Cred ca nu e vorba de o &amp;quot;ura&amp;quot; speciala impotriva pisicilor ci de instinctul de a latra si eventual incerca sa prinda orice animal strain. Intr-un oras ca Bucurestiul pisicile sant cam singurele animale des intalnite (poate si sobolani dar astia sant mai &amp;quot;prudenti&amp;quot;). Dar cainii se dau si la veverite, iepuri, ratoni, etc. Chiar si la vaci, pe la tara. In orasul unde traiesc acuma veveritele (pe strazi) sant sant mult mai des intalnite asa ca ai putea trage concluzia ca ar exista o ura a cainilor impotriva veveritelor. :)</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25551/de-ce-cainii-urasc-pisicile?show=25558#a25558</guid>
<pubDate>Mon, 12 Jun 2017 15:13:07 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce mor albinele după ce înțeapă un om? De ce nu mor și viespile?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25534/de-ce-mor-albinele-dupa-ce-inteapa-un-om-de-ce-nu-mor-si-viespile?show=25535#a25535</link>
<description>&lt;p&gt;Acul albinei este in forma de carlig si se blocheaza in pielea umana. Atunci cand incearca sa se desprinda de piele, odata cu acul se rupe, de regula, si o parte din abdomen, albina murind la scurt timp dupa.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Acul albinei &amp;nbsp;a evoluat pentru a fi folosit impotriva altor albine ori insecte. Deci numai atunci cand albina inteapa un om ori un alt animal cu pielea groasa, in care acul se blocheaza, albina moare.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:rgb(105, 105, 105); font-family:verdana,arial,helvetica,sans-serif; font-size:14px&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul&amp;nbsp;este din arhiva Q&amp;amp;A.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25534/de-ce-mor-albinele-dupa-ce-inteapa-un-om-de-ce-nu-mor-si-viespile?show=25535#a25535</guid>
<pubDate>Sat, 03 Jun 2017 08:28:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce păianjenii nu sunt capturați de propria pânză?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25513/de-ce-paianjenii-nu-sunt-capturati-de-propria-panza</link>
<description>&lt;p&gt;Dupa cate stiu, plasa paianjenilor este lipicioasa, in felul asta prazii fiindu-i foarte greu sa se desprinda. Dar de ce paianjenii nu cad prada proprie-i plase?&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Întrebarea este din arhiva Q&amp;amp;A.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25513/de-ce-paianjenii-nu-sunt-capturati-de-propria-panza</guid>
<pubDate>Thu, 01 Jun 2017 10:24:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum supraviețuiesc cămilele fără apă în deșert?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25512/cum-supravietuiesc-camilele-fara-apa-in-desert</link>
<description>&lt;p&gt;Camilele pot supravietui fara apa timp de mai multe zile, in desert. Cum pot face asta? Chiar stocheaza cumva apa atunci cand se adapa?&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Întrebarea este din arhiva Q&amp;amp;A.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25512/cum-supravietuiesc-camilele-fara-apa-in-desert</guid>
<pubDate>Thu, 01 Jun 2017 10:22:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce păsările flamingo au culoarea portocalie?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25497/de-ce-pasarile-flamingo-au-culoarea-portocalie?show=25498#a25498</link>
<description>&lt;p&gt;Păsările flamingo sunt portocalii ori roz, ori albe - în funcţie de ceea ce mănâncă. Acestea pot mânca alge ori crustacee care conţin pigmenţi numiţi caretonoizi. Aceşti pigmenţi, în urma procesării de către ficat ajung să fie depozitaţi în penele, ciocul şi picioarele păsării.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul&amp;nbsp;este din arhiva Q&amp;amp;A.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25497/de-ce-pasarile-flamingo-au-culoarea-portocalie?show=25498#a25498</guid>
<pubDate>Sun, 28 May 2017 09:08:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Un elefant poate alerga?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25473/un-elefant-poate-alerga?show=25475#a25475</link>
<description>&lt;p&gt;Nu, nu cred ca un elefant poate alerga, din cauza marimii si greutatii sale.&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#696969&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25473/un-elefant-poate-alerga?show=25475#a25475</guid>
<pubDate>Sun, 21 May 2017 11:07:27 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ar supraviețui o pisică dacă ar fi aruncată de la etajul 9?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25440/ar-supravietui-o-pisica-daca-ar-fi-aruncata-de-la-etajul-9?show=25443#a25443</link>
<description>&lt;p&gt;Ar supravietui, insa depinde de agilitatea pisicii...si pisicile difera, ca agilitate. Problema caderii pisicii si cum se redreseaza in aer pentru a cadea pe picioare, cat de elastice picioarele pentru a absorbi soc la impact au fost dezbatute intr-o renumita lucrare, care ti-o recomand daca te impaci cu matematica aplicata. Am vazut si eu care a cazut de la etajul 3 insa n-a avut absolut nimic.&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Bibliografie suplimentara:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a href=&quot;http://web.mit.edu/shawest/Public/Papers/cat_gauge_theory.PDF&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;http://web.mit.edu/shawest/Public/Papers/cat_gauge_theory.PDF&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#808080&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunsul este din arhiva Q&amp;amp;A, secţiunea &quot;Ştiinţa pentru copii&quot; (vechiul QA, acum inaccesibil).&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25440/ar-supravietui-o-pisica-daca-ar-fi-aruncata-de-la-etajul-9?show=25443#a25443</guid>
<pubDate>Tue, 16 May 2017 17:14:50 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce unele pasari stau intr-un picior? Care-i avantajul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25416/de-ce-unele-pasari-stau-intr-un-picior-care-i-avantajul?show=25417#a25417</link>
<description>&lt;p&gt;Păsările flamingo stau mult timp într-un picior, celălalt stând ridicat, lipit de corp.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Motivul nu este înţeles pe deplin: unii sugerează că flamingo are capacitatea de a ţine jumătate de corp într-o stare de somnolenţă, şi atunci când aceasta este odihnită pasărea se sprijină pe celălalt picior pentru a-şi odihni şi partea cealaltă a corpului. Acest lucru încă nu este dovedit.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;Cercetările recente au indicat că pasărea îşi ţine un picior lipit de corp pentru a-şi conserva căldura corpului, datorită faptului că petrec mult timp în apa rece, căutându-şi hrana.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;span style=&quot;color:#808080&quot;&gt;&lt;em&gt;Scientia.ro: Răspunul este din arhiva Q&amp;amp;A.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25416/de-ce-unele-pasari-stau-intr-un-picior-care-i-avantajul?show=25417#a25417</guid>
<pubDate>Sat, 13 May 2017 14:17:33 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Un elefant poate sări?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25403/un-elefant-poate-sari?show=25411#c25411</link>
<description>Așa cum am menționat, am început republicarea unor întrebări din vechea secțiune QA.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Așa că vă răspundem noi în locul autoarei. E destul de clar, credem, că autoarea vorbește de desprinderea de pe sol a întregului corp, deci a tuturor picioarelor, simultan, fie și doar pentru o fracțiune de secundă.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25403/un-elefant-poate-sari?show=25411#c25411</guid>
<pubDate>Sat, 13 May 2017 07:06:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Dimensiunea maximă a populației</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/25181/dimensiunea-maxima-a-populatiei?show=25218#c25218</link>
<description>Nu sunt familiarizat cu notiunile respective si chiar v-as ruga sa nu mentionati pentru moment formula. Din ce-am mai analizat putin azi pare ca as putea deslusi ceva, dar este destul de complicat de explicat.&lt;br /&gt;
-----&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;Raspunsul pentru generatia 3.&lt;br /&gt;
Indivizii rezultati in generatia 3 pot fi combinatii intre generatiile 1 si 2, precum si intre indivizii generatiei 2.&lt;br /&gt;
Numarul indivizilor rezultati in generatia 2 este 15, adica numarul combinatiilor din 6 luate cate 2.&lt;br /&gt;
Un individ din generatia 2 are ca &amp;quot;parinti&amp;quot; doi indivizi din generatia 1, iar acesta se va putea cupla doar cu inca 4 din generatia 1 pentru a evita problema de rudenie.&lt;br /&gt;
Cum sunt 15 indivizi in generatia 2, aceasta inseamna ca numarul total al indivizilor din generatia 3 rezultati dintr-unul din generatia 2 si unul din generatia 1 va fi 4*15=60.&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
In generatia 3 mai sunt si indivizi rezultati din 2 indivizi din generatia 2.&lt;br /&gt;
Un individ din generatia 2 este rezultat din doi indivizi din generatia 1, iar pentru a evita problema de rudenie raman doar patru indivizi din generatia 1 ce pot fi combinati cate 2 pentru a rezulta un individ ce se poate cupla cu el.&lt;br /&gt;
Numarul combinatiilor din 4 luate cate 2 este 6, ceea ce inseamna ca un individ din generatia 2 se poate cupla doar cu 6 indivizi din generatia 2 pentru a nu se ajunge la consangvinizare.&lt;br /&gt;
Cum in generatia 2 sunt 15 indivizi, aceasta inseamna ca numarul &amp;nbsp;total al indivizilor rezultati din doi indivizi din generatia doi este 6*15=90.&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
Deci numarul total al indivizilor din generatia 3 este 60+90=150.&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
Acelasi principiu este folosit si pentru generatiile urmatoare, insa am ales sa inlocuiesc succesiv ajungand doar la expresii cu paranteze si G1 pentru a numara de cate ori apare G1, pentru a nu depasi 6, altfel apare problema de rudenie.&lt;br /&gt;
----&lt;br /&gt;
Totusi, am reusit astazi o alta schematizare pentru cazul general n, care pare sa fie ceva mai usor de urmarit si inteles si care m-ar putea ajuta la deducerea formulei.&lt;br /&gt;
Totusi, cred ca inca ar fi nevoie de un efort consistent pentru a intelege structura logica respectiva.&lt;br /&gt;
Ma rog, o sa mai insist cand am timp, vedem ce iese.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/25181/dimensiunea-maxima-a-populatiei?show=25218#c25218</guid>
<pubDate>Sun, 02 Apr 2017 19:19:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Grupati urmatoarele plante dupa rezistenta lor la rupere. Explicati fenomenul.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24863/grupati-urmatoarele-plante-dupa-rezistenta-lor-la-rupere-explicati-fenomenul</link>
<description>Plantele in discutie sunt: soc, plop, fag, salcam, salcie, molid, grau, cires, liliac, iedera.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24863/grupati-urmatoarele-plante-dupa-rezistenta-lor-la-rupere-explicati-fenomenul</guid>
<pubDate>Mon, 10 Oct 2016 18:49:06 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Pestii sunt pentru acvariu ceea ce pasarile sunt pentru... ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24812/pestii-sunt-pentru-acvariu-ceea-ce-pasarile-sunt-pentru?show=24832#c24832</link>
<description>Răspuns: Se cheamă volieră sau vivariu.&lt;br /&gt;
Comentariu: Așa e, se cheamă aviariu.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un dialog cît se poate de rațional.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24812/pestii-sunt-pentru-acvariu-ceea-ce-pasarile-sunt-pentru?show=24832#c24832</guid>
<pubDate>Sun, 04 Sep 2016 14:46:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Ce se intampla din punct de vedere genetic in cazul transplantului de organe sau al transfuziei de sange?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24676/ce-se-intampla-din-punct-de-vedere-genetic-in-cazul-transplantului-de-organe-sau-al-transfuziei-de-sange?show=24731#a24731</link>
<description>Nu se întâmplă nimic ( sper ca am înțeles corect intrebarea). Celulele organului transplantat rămân cu ADN-ul lor (adică cu codul lor genetic) și cele ale primitorului cu ADN inițial. Treaba e mai complicata un pic adică sistemul imunitar al gazdei încearcă sa scape de organul primit pentru ca celulele noului organ nu au aceasi markeri de suprafață ca restul organelor (MHC I) dacă primitorul nu primește terapie imunosupresoare organul va fi rejectat. Sper ca ai inteles</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24676/ce-se-intampla-din-punct-de-vedere-genetic-in-cazul-transplantului-de-organe-sau-al-transfuziei-de-sange?show=24731#a24731</guid>
<pubDate>Mon, 09 May 2016 21:24:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Putem estima probabilitatea ca doi indivizi neinruditi sa fie identici dpdv genetic?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24036/putem-estima-probabilitatea-ca-doi-indivizi-neinruditi-sa-fie-identici-dpdv-genetic?show=24689#a24689</link>
<description>ADN-ul nu se modifica pe parcursul vietii, nu exista mutatii in secventa ADN, daca ar exista atunci nu ar fi acelasi individ, ar avea pana si alte caracteristici fizice sau fiziologice. Mutatii se pot produce la nivel celular , din diverse motive , boli (mai precis virusi) , agenti mutageni , radiatii, dar nici una nu modifica secventa ADN a individului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
De asemeni trebuie inteles faptul ca omul e in plina evolutie, omul se adapteaza continuu la mediu, astfel potiuni de ADN sunt lasate in urma si apar altele noi dealungul procesului de evolutie. Cu alte cuvinte ADN-ul omului actual e usor diferit de ADN-ul stramosilor nostrii de acum 500-1000 de ani,asa cum ADN-ul unui european e diferit de cel al unui asiatic. Probabilitatea ca 2 oameni neinruditi sa aiba acelasi ADN , e practic imposibila . &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
S-a pus problema ca omul a avut un stramos comun (un Adam si o Eva) . Ideea s-a dovedit a fi falsa. Analizand ADN-ul si inlaturand selectiv portiuni din el pentru a ajunge la o mica parte a ADN-ului primului homo sapiens care sa fie comun tuturor oamenilor e o pista falsa. Per total da, o parte din populatie au o mica parte de ADN comuna , chiar daca nu sunt rude, dar alta populatie are o alta parte comuna ce difera fata de comunitatea cealalta, de aici rezulta ca nu a existat un Adam si o Eva.Homo sapiens a aparut cam in acelasi timp in regiuni diferite ale globului din populatii total diferite. De aici rezulta o diversitate genetica extraordinar de mare.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24036/putem-estima-probabilitatea-ca-doi-indivizi-neinruditi-sa-fie-identici-dpdv-genetic?show=24689#a24689</guid>
<pubDate>Sun, 24 Apr 2016 10:34:48 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Editat: Lumină de la bec pentru plante ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/12282/lumina-de-la-bec-pentru-plante?show=12282#q12282</link>
<description>Am un Bonsai (Serissa) iar în locul în care îl ţin nu bate soarele suficient. Ajută cu ceva dacă ţin îndreptată o lampă (sau orice altă sursă de lumină artificială) spre el ?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ca să generalizez: Lumina artificială ajută plantele sau nu este nicio diferenţă ?</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/12282/lumina-de-la-bec-pentru-plante?show=12282#q12282</guid>
<pubDate>Tue, 16 Feb 2016 19:37:56 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Cum isi stabileste corpul uman temperatura?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23478/cum-isi-stabileste-corpul-uman-temperatura?show=23488#a23488</link>
<description>&lt;p&gt;V-am raspuns printr-un articol &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.scientia.ro/blogurile-scientia/blog-sergiu-vijiala/6707-cum-mentine-corpul-uman-o-temperatura-constanta-ce-e-febra-si-cum-actioneaza-medicamentele-antifebrile.html&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23478/cum-isi-stabileste-corpul-uman-temperatura?show=23488#a23488</guid>
<pubDate>Sat, 29 Aug 2015 16:06:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Medular este acelasi lucru cu spinal?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23408/medular-este-acelasi-lucru-cu-spinal?show=23411#a23411</link>
<description>&lt;p&gt;Potrivit Dex-ului primul termen se refera la coloana vertebrala in general iar al doilea la masa nervoasa din coloana sau maduva osoasa.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;SPINÁL, -Ă,&lt;/strong&gt; &lt;em&gt;spinali, -e,&lt;/em&gt; adj. Care aparține coloanei vertebrale sau spinării, privitor la coloana vertebrală sau la spinare.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;strong&gt;MEDULÁR, -Ă,&lt;/strong&gt; &lt;em&gt;medulari, -e,&lt;/em&gt; adj. Care aparține măduvei spinării sau măduvei osoase, care se referă la măduva spinării sau la măduva osoasă ori are caracterele ei; care alcătuiește măduva. ◊ &lt;em&gt;Canal medular&lt;/em&gt; = canal în interiorul coloanei vertebrale, în care se află măduva spinării; canal rahidian&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23408/medular-este-acelasi-lucru-cu-spinal?show=23411#a23411</guid>
<pubDate>Sun, 19 Jul 2015 01:05:54 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Mi se cere la examenul de admitere la medicina o intrebare descriptionala; ce trebuie sa fac si as vrea si un exemplu daca se poate?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23389/mi-se-cere-la-examenul-de-admitere-la-medicina-intrebare-descriptionala-ce-trebuie-sa-fac-si-as-vrea-si-exemplu-daca-poate?show=23395#a23395</link>
<description>Cum se reproduce o planta ? Care sunt partile unei carti ? Cum ti-ar place sa te deplasezi ? &amp;nbsp;Cum este statuia libertatii ? Cum este casa unui prieten ? Cum te imbraci la nunta &amp;nbsp;? la intrebarea descriptionala raspunsul este detaliat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
intrebarea explicativa: &amp;nbsp;Cainele tau este un dalmatian ?</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23389/mi-se-cere-la-examenul-de-admitere-la-medicina-intrebare-descriptionala-ce-trebuie-sa-fac-si-as-vrea-si-exemplu-daca-poate?show=23395#a23395</guid>
<pubDate>Sat, 18 Jul 2015 19:02:12 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Fructul teiului are vreo denumire specifica?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23383/fructul-teiului-are-vreo-denumire-specifica?show=23399#c23399</link>
<description>Nu m-aş fi putut supăra doar dintr-atât. În niciun caz pe dvs., oricum. Chiar mă intrigă faptul că românul neaoş, de la ţară, nu a inventat un cuvânt pentru micul fruct al teiului...</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23383/fructul-teiului-are-vreo-denumire-specifica?show=23399#c23399</guid>
<pubDate>Fri, 17 Jul 2015 08:40:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Evolutia ochiului si teoria designului inteligent...</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22678/evolutia-ochiului-si-teoria-designului-inteligent?show=22806#c22806</link>
<description>În completare, ochiul omenesc (precum al tuturor animalelor care au părăsit apa) este atât de prost construit încât nu poate să vadă clar decât în puncul de maximă focalizare, spre deosebire de peşti care pot vedea întreaga imagine clară. Acest defect a apărut ca urmare a incapacităţii ochiului apărut în mediu acvatic de a se adapta la mediul aerian, adică refracţia ce are loc la nivelul crisalinului distorsionează imaginea. Peştii nu au acestă problemă. Dacă animalele ar fi apărut pe uscat separat de cele din mediu acvatic, atunci ochiul nu ar fi avut această problemă de refracţie care duce la o scădere dramatică a capacităţii vizuale, de la suprafaţă la punct.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22678/evolutia-ochiului-si-teoria-designului-inteligent?show=22806#c22806</guid>
<pubDate>Mon, 26 Jan 2015 17:08:50 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce s-a evoluat de la ou la nasterea de pui vii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21193/de-ce-s-a-evoluat-de-la-ou-la-nasterea-de-pui-vii?show=22761#a22761</link>
<description>Intrebarea este de fapt de ce s-a evoluat. Pentru ca unele mutatii s-au dovedit viabile si au prezentat avantaje in lupta pentru existenta. Nasterea de pui vii nu este neaparat o forma evoluata. Totul pleaca de la un ou. Daca acesta se dezvolta catre un organism incapsulat sau catre unul liber depinde de eficacitatea concreta a solutiei.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21193/de-ce-s-a-evoluat-de-la-ou-la-nasterea-de-pui-vii?show=22761#a22761</guid>
<pubDate>Tue, 06 Jan 2015 11:41:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Care este importanta padurilor in natura si in viata omului?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/14710/care-este-importanta-padurilor-in-natura-si-in-viata-omului?show=14732#a14732</link>
<description>&lt;p&gt;
	In natura rolul padurilor este pt a asigura stabilitatea pamantului, (din cauza defrisarilor au loc alunecari de teren.)&lt;/p&gt;
&lt;div&gt;
	Asigura adapost si hrana animalelor.&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Asigura materie prima pentru prelucrarea lemnului.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	Un lucru foarte important transforma dioxidul de carbon in oxigen vital pentru sustinerea vietii.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&quot;Efectul de răcorire al unui singur copac este echivalent cu efectul a 10 aparate de aer condiționat de cameră, în funcțiune pentru 20 de ore pe zi&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	- Un copac plantat astăzi în partea de vest a casei va însemna o reducere de 3% a consumului de energie în cinci ani, 12% economie în 15 ani.&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	- Un singur rând de copaci reduce poluarea cu particule cu 9-13%.&quot;&lt;/div&gt;
&lt;div&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/div&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/14710/care-este-importanta-padurilor-in-natura-si-in-viata-omului?show=14732#a14732</guid>
<pubDate>Sat, 20 Dec 2014 11:54:31 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Care sunt condiţiile genetice necesare pentru ca un cuplu să aibă un copil cu ochi albaştri?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22408/care-sunt-conditiile-genetice-necesare-pentru-ca-un-cuplu-sa-aiba-un-copil-cu-ochi-albastri?show=22422#c22422</link>
<description>si ochii verzi? dar negri? aprofundeaza un pic sa vezi ce interesanta e genetica de la medicina, nu din liceu. Si tot pe acolo gasesti cum faci testul de paternitate pe baza grupelor de sange. Pe langa ABO si Rh, mai sunt cateva sisteme de departajare. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
p.s. e interesant sa intalnesti un cuplu cu ochii albastri si urmasul sa fie cu ochii caprui :))</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22408/care-sunt-conditiile-genetice-necesare-pentru-ca-un-cuplu-sa-aiba-un-copil-cu-ochi-albastri?show=22422#c22422</guid>
<pubDate>Thu, 20 Nov 2014 21:38:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu afisat din nou: Ce este Viul ? Care este Scopul Viului ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/2241/ce-este-viul-care-este-scopul-viului?show=2244#c2244</link>
<description>Pamant de flori pentru tine dragul meu.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/2241/ce-este-viul-care-este-scopul-viului?show=2244#c2244</guid>
<pubDate>Sat, 19 Jul 2014 00:12:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Am putea incuba artificial oua de gaina in gunoi organic sau nisip ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20983/am-putea-incuba-artificial-oua-de-gaina-in-gunoi-organic-sau-nisip</link>
<description>In lumea oviparelor exista si aceasta posibilitate, ma intreb daca intr-o situatie exceptionala cu putin ajutor uman am reusi macar un singur exemplar.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oul de gaina se incubeaza la 37 Cº si in 21 de zile.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu cred ca ar fi imposibil ca dupa mai multe experimente cu anumite cantitati de material organic si umiditatea necesara, sa obtinem 21 de zile o temperatura constanta de 37 Cº undeva la suprafata gramezii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
In zonele de desert temperatura nisipului ziua poate depasi la suprafata 60 Cº, deci, undeva mai jos in functie de umiditate temperatura poate fi ceva mai mica si constanta in ciclul &amp;nbsp;zi-noapte.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20983/am-putea-incuba-artificial-oua-de-gaina-in-gunoi-organic-sau-nisip</guid>
<pubDate>Mon, 14 Jul 2014 12:49:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Greutatea puiului de găină abia eclozat</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20611/greutatea-puiului-de-gaina-abia-eclozat?show=20628#c20628</link>
<description>&lt;p&gt;
	Bunicul (care încondeia ouă de Paşti, cu &quot;apă tare&quot;) îmi povestea că, dacă-s fierte foarte bine şi păstrate nişte ani, gălbenuşul li se face &lt;em&gt;chihlimbar&lt;/em&gt;.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Probabil se cristalizează ele cumva. Din păcate n-am apucat să văd vreodată.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20611/greutatea-puiului-de-gaina-abia-eclozat?show=20628#c20628</guid>
<pubDate>Mon, 02 Jun 2014 17:32:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Gemenii..... de unde ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/13254/gemenii-de-unde?show=20511#c20511</link>
<description>&lt;p&gt;
	completare la &lt;span class=&quot;qa-c-item-avatar-meta&quot;&gt;&lt;span class=&quot;qa-c-item-meta&quot;&gt;&lt;span class=&quot;qa-c-item-who&quot;&gt;&lt;span class=&quot;qa-c-item-who-data&quot;&gt;&lt;span class=&quot;vcard author&quot;&gt;&lt;a class=&quot;qa-user-link url nickname&quot; rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;http://www.scientia.ro/qa/user/ktn91land&quot;&gt;ktn91land&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	sau nu! Chiar si de la alt mascul.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/13254/gemenii-de-unde?show=20511#c20511</guid>
<pubDate>Mon, 26 May 2014 15:06:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: ADN-ul este programat sau nu? Unde gresesc?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19070/adn-ul-este-programat-sau-nu-unde-gresesc?show=19247#c19247</link>
<description>&lt;p&gt;
	&quot;CREAŢIE&quot; este un cuvânt care defineşte o activatate eminamente mentală, nu neapărat la nivelul creierului uman şi nu neapărat la nivelul terestru (este foarte posibilă existenţa unor alte inteligenţe, extraterestre), este rezultatul unei activităţi inteligente (cuvânt iarăşi cu subiectivism uman în el). Ea nu există în afara unei inteligenţe, iar întrebarea cine a &quot;creat&quot; inteligenţa rămâne fără răspuns care să poată fi acceptabil, se crează o eroare circulară, pentru că orice rezultat al creaţiei, presupune o inteligenţă ce există anterior momentului creaţiei. Dacă acceptăm că există ceva &quot;inteligent&quot; ce apare în afara unei inteligenţe,&amp;nbsp; discuţia despre &quot;creaţie&quot; s-a încheiat!&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Pentru mine &quot;creaţie&quot; asociat cu &quot;ADN&quot; este o discuţie încheiată de mult, la asta mă refeream când spuneam că programele sunt o consecinţă a ADN-ului. Şi din acest punct de vedere, răspund da, nimic nu este creat, iar noi ca entităţi existăm doar pentru că mintea noastră conştientizează această prezenţă, că aşa funcţionează mintea. Aceeaşi super-tehnologie de despicat firul în patru, ne spune CLAR că de fapt corpul uman este o foarte complexă simbioză, celule de foarte multe tipuri reuşind să se grupeze şi să funcţioneze foarte bine corelat, dar şi cu &quot;imperfecţiuni&quot; (că aşa le denumim NOI, nu e nimic aiurea acolo) care de fapt permit existenţa variaţiei. Continuând cu despicatul ŞTIM că celulele sunt de fapt o grupare particulară a unor molecule diferite şi complexe, care funcţionează într-un fel particular, pe care NOI l-am numit &lt;em&gt;viaţă&lt;/em&gt;, apoi moleculele sunt grupări particulare de atomi, care la rândul lor sunt grupări particulare de alţi corpusculi şi uite aşa. Complexitatea asta spre infinitul mic, este valabilă şi spre infinitul mare, iar noi cădem pe spate şi nu pricepem de unde e &quot;inteligenţa&quot; asta. Păi nu e nici o inteligenţă sau creaţie, e doar o formă de complexitate care ne uimeşte şi ne încântă, dar atât.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;
	Toate conceptele astea gen &quot;creaţie&quot;, &quot;inteligenţă&quot;, &quot;liber arbitru&quot;, &quot;infinit&quot;, &quot;perfect&quot;.. etc, sunt extrem de vagi de fapt, aproximează grosier realităţi ce de fapt nu sunt clare, sau nu sunt palpabile, iar de multe ori sunt interpretabile în fel şi chip, lucru care face posibil ca oamenii să se lase duşi cu zăhărelul, iar apoi să se ducă singuri, fără să mai reuşească să rămână consecvenţi şi fluenţi în logica afirmaţiilor ce le &quot;crează&quot; şi le susţin fără argumente logice.&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19070/adn-ul-este-programat-sau-nu-unde-gresesc?show=19247#c19247</guid>
<pubDate>Tue, 14 Jan 2014 08:42:44 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Transfuzie de sânge</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18785/transfuzie-de-sange</link>
<description>De ce persoanele cu grup sanguin B si Rh- nu pot primi sânge de la persoane de grup 0 si Rh+ ?</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18785/transfuzie-de-sange</guid>
<pubDate>Sun, 22 Dec 2013 14:17:07 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce fac copacii noduri in trunchi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18351/de-ce-fac-copacii-noduri-in-trunchi</link>
<description></description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18351/de-ce-fac-copacii-noduri-in-trunchi</guid>
<pubDate>Tue, 19 Nov 2013 16:52:28 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Peste cat timp credeti ca se vor putea face schimbari genetice pentru ca o persoana sa-si schimbe culoarea pielii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18253/peste-cat-timp-credeti-ca-se-vor-putea-face-schimbari-genetice-pentru-ca-o-persoana-sa-si-schimbe-culoarea-pielii</link>
<description>Toti suntem constienti ca in viitor genetica va putea tehnic sa faca unele schimbari fizice daca o persoana doreste acest lucru. (culoarea ochilor, pielii sau a parului) &amp;nbsp;Importanta sociala si politica nu este una mica daca pamantenii ar fi mai uniformi fizic in functie de moda momentului. Ganditi-va ca integrarea rromilor ar fi fost mai usoara daca ar fi diparut diferentele. Deci, peste cat timp dupa parerea dv. credeti ca vom avea o asfel de posibilitate tehnica ?</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18253/peste-cat-timp-credeti-ca-se-vor-putea-face-schimbari-genetice-pentru-ca-o-persoana-sa-si-schimbe-culoarea-pielii</guid>
<pubDate>Tue, 12 Nov 2013 15:50:34 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Hormoni steroizi</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18236/hormoni-steroizi</link>
<description>Transportul prin membrană a hormonilor steroizi este unul activ ? Implică proteine de transport ?</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18236/hormoni-steroizi</guid>
<pubDate>Sat, 09 Nov 2013 18:57:40 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Pestii aud sau simt vibratiile din apa?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18123/pestii-aud-sau-simt-vibratiile-din-apa</link>
<description></description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18123/pestii-aud-sau-simt-vibratiile-din-apa</guid>
<pubDate>Wed, 30 Oct 2013 20:31:02 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>