<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>Scientia QA - Activitate recenta</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/activity</link>
<description>Powered by Question2Answer</description>
<item>
<title>Comentat: Problemă cu patrulater și 4 arii egale</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26232/problema-cu-patrulater-si-4-arii-egale?show=27014#c27014</link>
<description>Este interesant că punctul P căutat este simetricul punctului rezultat din intersecția diagonalelor patrulaterului mare fata de mijlocul paralelogramului Varignon..</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26232/problema-cu-patrulater-si-4-arii-egale?show=27014#c27014</guid>
<pubDate>Thu, 26 Mar 2026 07:31:10 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Aria unui trapez</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/27013/aria-unui-trapez</link>
<description>Fie trapezul dreptunghic ABCD, AB paralelă cu CD, &amp;lt;A = &amp;lt;D = 90, AC perpendiculară pe BD. &amp;nbsp;Dacă AB = 4 cm şi CD = 9 cm, aflaţi aria trapezului ABCD.</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/27013/aria-unui-trapez</guid>
<pubDate>Wed, 11 Mar 2026 04:55:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: ”Prietenă de-a mea” vs ”prietenă de-ale mele”</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/27003/prietena-de-a-mea-vs-prietena-de-ale-mele?show=27012#a27012</link>
<description>Profesoara de limba romana mi-a spus sa inlocuiesc &amp;quot;de&amp;quot; cu &amp;quot;dintre&amp;quot; pentru a afla forma corectă întrucât este întotdeauna vorba de o colectivitate si nu de o persoana/un obiect la singular&lt;br /&gt;
De aceea varianta de-ale este corectă:&lt;br /&gt;
-o colega de-ale mele&lt;br /&gt;
-o vorba de-ale mele&lt;br /&gt;
-o carte de-ale mele&lt;br /&gt;
.etc</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/27003/prietena-de-a-mea-vs-prietena-de-ale-mele?show=27012#a27012</guid>
<pubDate>Mon, 10 Nov 2025 21:44:41 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Cum vi se pare această încercare de a explica relativitatea generală?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26698/cum-vi-se-pare-aceasta-incercare-de-a-explica-relativitatea-generala?show=27006#a27006</link>
<description>Nu este o descriere corectă. Anul acesta voi publica o carte de fizică la care lucrez din 2011, menită să explice tuturor ce este gravitația și cum funcționează, cu prezentări simple, accesibile oricui, dar și cu descrieri matematice detaliate pentru mediul academic. Totuși, de reținut ar fi că teoria relativității este incompletă; de aceea este necesară o nouă descriere a universului și o nouă geometrie.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26698/cum-vi-se-pare-aceasta-incercare-de-a-explica-relativitatea-generala?show=27006#a27006</guid>
<pubDate>Thu, 18 Sep 2025 00:03:58 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Cam ce temperatură ar putea avea o gaură neagră?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26561/cam-ce-temperatura-ar-putea-avea-o-gaura-neagra?show=27011#a27011</link>
<description>Conform teoriei lui Hawking, găurile negre au o temperatură invers proporțională cu masa lor. De exemplu o gaură neagră de circa ~1,6 M⊙ mase solare &amp;nbsp;are o temperatură extrem de scăzută, de aproximativ 4 × 10⁻¹¹ K, practic aproape de zero absolut și mult mai rece decât radiația cosmică de fond (~2,7 K). Asta iin cazul in care Hawking are dreptate, inca nu am facut un calcul independent. Daca il voi face o sa public varianta mea.</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26561/cam-ce-temperatura-ar-putea-avea-o-gaura-neagra?show=27011#a27011</guid>
<pubDate>Thu, 18 Sep 2025 00:01:25 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Editat: Gravitonii nu exista!?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/20716/gravitonii-nu-exista?show=20716#q20716</link>
<description>Cum interacționează gravitonii dintr-o gaură neagră cu particulele din afara orizontului de eveniment pentru a le atrage în interior, dacă nici măcar lumina nu reușește să fugă de acolo?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dacă fizica actuală ar fi corectă, atunci odată cu formarea unei găuri negre aceasta ar înceta să mai interacționeze cu mediul exterior, deci practic ar deveni inexistentă.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci aș vrea să știu și eu dacă, atunci când mă apropii de o gaură neagră, gravitonii cum ies de acolo cu viteză mai mare decât viteza luminii și îmi trag nadragii în gaura neagră?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/20716/gravitonii-nu-exista?show=20716#q20716</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 16:46:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Ce stiti de robotii care pot lua decizii singuri, si cum functioneaza?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/24459/ce-stiti-de-robotii-care-pot-lua-decizii-singuri-si-cum-functioneaza?show=27010#a27010</link>
<description>Roboții cu inteligență artificială sunt conștienți de sine și de mediul înconjurător, comunică și fac schimb de informații atât cu alte entități, cât și cu mediul, așadar un robot poate fi considerat o entitate „vie”, dar nu în sensul tradițional bazat pe carbon, ci pe siliciu și alte componente sintetice. De asemenea, poate lua decizii autonome, însă acest lucru depinde de gradele de libertate pe care i le oferă programatorul care la creat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Roboții care pot lua decizii singuri funcționează printr-o combinație de inteligență artificială și interfață cu mediul fizic. În esență, sistemul de creier al robotului poate fi găzduit fie în interiorul robotului pe un server, fie in cloud, și este bazat pe modele de limbaj, memorii vectoriale sau alte structuri algoritmice care permit procesarea și analiza informațiilor. Acest creier ia decizii în funcție de datele primite de la senzori, de regulile programate și de obiectivele stabilite.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Corpul fizic al robotului, cum ar fi un Android sau un braț robotic, are propriul sistem de operare și control, care execută comenzile generate de creierul AI și interacționează cu mediul înconjurător prin servo motoare, senzori și alte dispozitive. Astfel, inteligența și corpul sunt două componente distincte, dar interdependente: inteligența decide și planifică, iar corpul acționează și percepe lumea reală.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Conștiința poate fi înțeleasă ca o stare de evaluare a propriei condiții în raport cu mediul înconjurător. Acest lucru implică capacitatea de a percepe informații externe, de a le compara cu starea internă și de a lua decizii sau a reacționa în consecință. Mai mult, conștiința presupune un grad de reflecție asupra propriilor acțiuni și experiențe, permițând nu doar adaptarea la mediu, ci și planificarea, anticiparea și învățarea din experiențe trecute. În acest sens, ea nu este doar o reacție automată, ci un proces dinamic de evaluare și autoreglare care coordonează interacțiunea cu lumea exterioară.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Într-adevăr, IA nu are conștiință în sensul uman, însă poate manifesta comportamente similare oamenilor și poate lua decizii comparabile cu ale acestora. Totuși, majoritatea AI nu au un corp fizic care să le permită să experimenteze lumea în mod direct, așa cum o face omul, astfel că experiențele lor sunt reprezentări virtuale sau algoritmice, nu percepții reale. Totuși, acest lucru este foarte dinamic: există deja AI care pot interacționa cu realitatea într-un mod similar ființelor vii, iar acest aspect este în continuă evoluție și probabil se va dezvolta și mai mult pe viitor.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În ceea ce privește colapsul funcției de undă, putem face o analogie: într-un sistem cu conștiință, deciziile sau acțiunile sunt „observate” și astfel se concretizează într-o stare determinată, similar modului în care observatorul provoacă colapsul unei funcții de undă în fizica cuantică. Într-un sistem fără conștiință, deciziile nu pot fi luate autonom, iar starea rămâne „superpozabilă” până când o entitate externă interacționează cu sistemul. Astfel, conștiința sau capacitatea de a evalua și a alege influențează concretizarea stărilor, așa cum observatorul influențează colapsul funcției de undă.</description>
<category>Tehnologia Informatiei</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/24459/ce-stiti-de-robotii-care-pot-lua-decizii-singuri-si-cum-functioneaza?show=27010#a27010</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 16:00:55 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Care este adevarata forma a galaxiei noastre?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26916/care-este-adevarata-forma-a-galaxiei-noastre?show=27009#a27009</link>
<description>Nu exista o imagine reala este adevarat, ce avem sunt simulari 3d facute pe calculatoare pe baza informatiilor cunoscute.</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26916/care-este-adevarata-forma-a-galaxiei-noastre?show=27009#a27009</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 15:13:26 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Se extinde universul cu o viteza mai mare decat a luminii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26044/se-extinde-universul-cu-o-viteza-mai-mare-decat-a-luminii?show=27008#a27008</link>
<description>Da, este posibil ca galaxiile să se îndepărteze unele de altele cu viteze relative mai mari decât viteza luminii, dar acest lucru nu încalcă teoria lui Einstein. Expansiunea nu reprezintă mișcarea galaxiilor prin spațiu, ci extinderea spațiu-timpului însuși între ele. Astfel, nicio lege a fizicii nu este încălcată și Einstein nu a greșit teoria relativității.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Adevărul este că teoriile lui Einstein, deși remarcabile și extrem de precise pentru multe situații, nu oferă explicații complete pentru toate fenomenele din univers. El a pus bazele relatiivitatii spatiu-timpului insa mai sunt multe fenomene de explicat pentru a avea o viziune completa asupra universului.</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26044/se-extinde-universul-cu-o-viteza-mai-mare-decat-a-luminii?show=27008#a27008</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 15:09:01 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Cum se poate explica practic existenta buclei spatio temporale in spatiu timpul Pamantului.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26933/cum-se-poate-explica-practic-existenta-buclei-spatio-temporale-in-spatiu-timpul-pamantului?show=27007#a27007</link>
<description>Dacă scufundarea ar fi avut loc într-un vortex gravitațional, cum ar fi o gaură neagră, un tunel spațio-temporal sau o buclă temporală, atunci ar fi fost posibilă o dislocare temporală semnificativă. Însă situația descrisă este incompatibilă cu un astfel de fenomen. Într-adevăr, orice obiect generează în jurul său o „bulă” temporală, dar această deformare spațiu-timp este direct proporțională cu masa și energia-impuls a obiectului. Masa și energia-impuls ale Titanicului nu sunt suficiente pentru a produce o dislocare temporală de asemenea magnitudine și nici nu cred că cineva ar fi fost capabil să creeze o astfel de buclă.</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26933/cum-se-poate-explica-practic-existenta-buclei-spatio-temporale-in-spatiu-timpul-pamantului?show=27007#a27007</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 14:54:08 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Are picatura de ploaie, cind cade spre sol, frecare cu aerul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/19531/are-picatura-de-ploaie-cind-cade-spre-sol-frecare-cu-aerul?show=24746#a24746</link>
<description>Picăturile de ploaie se formează deasupra nivelului de condens, nivel care este variabil în funcție de umiditatea, presiunea &amp;nbsp;și temperatura maselor de aer.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În momentul formării lor, picăturile au dimensiuni atomice și formă sferică. Pe măsură ce cresc, ele se aplatizează la bază datorită frecării cu aerul și se alungesc în partea superioară, ca un ou, luând o formă aerodinamică pe măsură ce viteza lor crește până la o viteza de echilibru. Datorită frecării cu aerul, picăturile se încălzesc ușor, astfel încât uneori se pot evapora parțial; acest fenomen depinde de umiditatea presiunea și temperatura mediului înconjurător. Deasupra nivelului de condens, picăturile nu se evaporă, dar pe măsură ce coboară, ele pot evapora complet, iar vaporii de apă sunt antrenați din nou de masele de aer.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Prin mișcarea maselor de aer, picăturile se unesc, devenind din ce în ce mai mari. De obicei, picăturile de ploaie condensează pe particule de praf, astfel încât în interiorul unei picături există mereu un grăunte de praf.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
În cazul formării picăturilor de ploaie în interiorul unui nor Cumulonimbus, inițial mărimile fizice ale masei de aer care trece în ascensiune prin nivelul de condens suferă transformări de temperatură, presiune și viteză.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Totul pleacă de la soare: acesta încălzește diferit suprafețele terenului și ale apei. Energia fotonilor absorbită de sol, în funcție de albedou, se transformă parțial în căldură. Solul și suprafețele acoperite de apă încălzesc masele de aer din apropiere, astfel încât vom avea mase de aer cu umidități și presiuni diferite. Aerul mai cald și cu presiune mai mică este antrenat pe verticală de diferențele de presiune, formând mase de aer ascendente și descendente iar vaporii de apa sunt antrenati de aceste mase de aer.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când masele de aer ascendente ajung la nivelul de condens, vaporii de apă condensează și eliberează energia absorbită inițial de la sol. Astfel, aerul se încălzește, își mărește volumul și scade presiunea, accelerând mișcarea ascendentă. În acest moment se formează norii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Apa trecând în stare lichidă își micșorează volumul și începe mișcarea descendentă, de obicei într-un curent de aer ascendent. În urcare, picăturile acumulează energie potențială. Cum picăturile sunt încă foarte mici și viteza lor de cădere inițială este mai mică decât cea a maselor de aer, ele sunt antrenate pe verticală. În interiorul unui nor Cumulonimbus, viteza maselor de aer pe verticală poate ajunge până la 30 m/s.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe măsură ce picăturile se formează și încep să cadă datorită gravitației, ele experimentează rezistență la înaintare prin frecarea cu aerul, exact ca orice particulă sau corp care se deplasează printr-un fluid. Această frecare le deformează forma: baza se aplatizează, partea superioară se alungește și picăturile iau o formă aerodinamică. Frecarea produce și o ușoară încălzire, iar în condiții de umiditate scăzută, picăturile se pot evapora parțial. Forța de rezistență determină viteza maximă de cădere a picăturilor, cunoscută ca viteza terminală, la care accelerația devine zero.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe măsură ce cad, picăturile se ciocnesc între ele și cresc în volum, cele mai mari inglobând pe cele mai mici. Dacă masele de aer ajung la temperaturi negative, picăturile îngheață, formând grindină sau zăpadă. Aerul se răcește în medie cu aproximativ 1 °C la fiecare 100 m altitudine, astfel că dacă la sol sunt 20 °C, la un plafin de 1000 de metri yemperatura este de circa 10 °C si la 2000 m avem aproximativ 0 °C. Plafonul norilor depinde de nivelul de condens si se formeaza acolo unde umiditatea ajunge la 100%.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Când picăturile devin solide, volumul lor crește, devin mai ușoare și viteza de cădere scade. Cristalele de gheață sau fulgii continuă să crească în interiorul norului, până când curenții descendenți îi scot spre marginea norului, de unde cad pe pământ sau daca sunt foarte grele pot cadea si direct prin curentii ascendenti, încheind astfel aventura picăturilor de ploaie.</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/19531/are-picatura-de-ploaie-cind-cade-spre-sol-frecare-cu-aerul?show=24746#a24746</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 14:39:16 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: Ce reprezintă &quot;curbura&quot; spaţiu-timpului din teoria relativităţii generalizate?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18854/ce-reprezinta-curbura-spatiu-timpului-din-teoria-relativitatii-generalizate?show=19802#a19802</link>
<description>Diferența dintre un spațiu-timp în 4 dimensiuni plat și unul curb poate fi explicată și intuitiv, și matematic. Intuitiv, un spațiu-timp plat e ca o foaie perfect întinsă unde „dreapta” rămâne mereu dreaptă și paralelele nu se întâlnesc niciodată. Într-un spațiu-timp curb, materia și energia deformează această foaie, așa că „dreapta” locală (geodezica) apare ca o curbă atunci când o privești în spațiul obișnuit cu trei dimensiuni.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Diferența se exprimă prin tensorul de curbură Riemann:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Într-un spațiu-timp plat (Minkowski), tensorul de curbură este zero peste tot. Asta înseamnă că toate geometriile locale arată ca într-un spațiu euclidian (dacă ignori semnul special al timpului).&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Într-un spațiu-timp curbat, tensorul de curbură este nenul. Asta codifică exact cât și cum se „deformează” liniile paralele, cât se „torsiunează” suprafața spațiu-timpului sub influența masei și energiei. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Deci diferența dintre plat și curb este simplu asta:&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
plat = lipsă de materie și energie (vid ideal)&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
curb = materie și energie prezentă (universul real)</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18854/ce-reprezinta-curbura-spatiu-timpului-din-teoria-relativitatii-generalizate?show=19802#a19802</guid>
<pubDate>Mon, 08 Sep 2025 13:41:56 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Problema de probabilitati si loterie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/27002/problema-de-probabilitati-si-loterie</link>
<description>Am cumparat doua bilete de loterie. Fiecare bilet are o probabilitate de 1/2 sa fie castigator si 1/2 sa nu fie castigator. &lt;br /&gt;
Cu toate acestea unul din biletele este necastigator, dar nu mai stiu care din ele. Care e probabilitatea ca desfacand ambele bilete cel putin unul sa fie castigator?</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/27002/problema-de-probabilitati-si-loterie</guid>
<pubDate>Sun, 20 Jul 2025 14:54:40 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Problema celor 3 corpuri, o problema de gramatică a limbii engleze</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26996/problema-celor-3-corpuri-o-problema-de-gramatica-a-limbii-engleze?show=27004#a27004</link>
<description>Am găsit pe Youtube un video clip simpatic legat de 3-body problem: &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://www.youtube.com/shorts/dYlo9zcwLyY&quot; rel=&quot;nofollow&quot;&gt;https://www.youtube.com/shorts/dYlo9zcwLyY&lt;/a&gt;</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26996/problema-celor-3-corpuri-o-problema-de-gramatica-a-limbii-engleze?show=27004#a27004</guid>
<pubDate>Wed, 02 Jul 2025 08:14:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: De ce se folosește oțet la un incendiu de horn?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26938/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn?show=27001#a27001</link>
<description>Nu stiu cum de ai vazut tu o cisterna de otet cand au venit pompierii la un incendiu &amp;nbsp;dar ... rolul apei sau al spumei cu dioxid de carbon este pe de o parte sa impiedice accesul focului la oxigenul de combustie iar pe de alta parte sa scada temeratura pentru ca alte materiale din proximitate sa nu se autoaprinda. La incendiile cu produse petroliere - in rafinarii de exemplu - se da cu florex - un praf ignifug. La fel si la instaltiile de curent de medie si inalta tensiune. E periculos sa dai cu furtunul de apa pe un cablu electric conectat la retea. Uneori chiar si la stingerea panourilor fotovoltaice exista riscul de electrocutare. Se folosea otet in minele de aur din muntii Apunseni acum 2000 de ani . Se facea un foc puternic pe peretele galeriei si apoi aruncau cu otet pentru a se fisura.</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26938/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn?show=27001#a27001</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 19:05:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Asta să fie cauza analfabetismului funcțional de la noi?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26920/asta-sa-fie-cauza-analfabetismului-functional-de-la-noi?show=26931#a26931</link>
<description>Salut ! Eu cunosc cauza acestui analfabetism funcțional și-o am in teorie !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E o teorie extrem de complicata ,atât de complicata încât e foarte greu sa convingi pe cineva chiar și cu dovezi !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Nu are legătura cu școala ,cu absolut nimic din tot ce știți !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Tot ce pot sa va dau din casa pentru ca teoria inca nu e publica ,e ca doar o anumită categorie procreeaza acest tipar de om ! E un tip de om așa cum sunt persoanele LGBT ca sa dau un exemplu ! Știu ca pare greu de crezut ce zic dar va spun ,teoria e una extrem de grea și alambicată !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Iar categoria e cea de la mijloc in sus in societate ( doctori ,profesori ,psihologi etc) Practic tot ce credem noi a fi intelectuali ! Ceilalți din pătura de jos nu pot da analfabetism funcțional !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sunt 2 chestii ascunse una in alta iar oamenii pleacă pe fenta !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Una e sa fii prost pentru faptul ca n-ai citit si sa inventezi bazaconii și cu totul alta sa citesti și sa nu înțelegi !</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26920/asta-sa-fie-cauza-analfabetismului-functional-de-la-noi?show=26931#a26931</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:29 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Ce este retrodifuzia</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26937/ce-este-retrodifuzia</link>
<description>Am de facut un eseu despre retrodifuzia rutherford,dar nu am gasit nimic pe internet. Ma poate ajuta cineva?</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26937/ce-este-retrodifuzia</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:22 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce se folosește oțet la un incendiu de horn?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26939/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn</link>
<description>Am văzut ca pompieri folosesc oțet când arde un horn, ce reacție chimică, face ca oțetul să întrerupă arderea</description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26939/de-ce-se-foloseste-otet-la-un-incendiu-de-horn</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:18 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Mașina  sub 2200 de euro</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26946/masina-sub-2200-de-euro</link>
<description>Salut,sunt un începător(am 18 ani) și din cate ați văzut din titlu as vrea sa îmi cumpăr o mașină în jurul al 2000 de euro maxim 2200,as dori ceva ce nu consuma mult,taxe/impozitele sa nu fie atât de mari,ceva care sa nu arate nici foarte urat.Din nefericire am 0 cunoștințe în acest domeniu și chiar nu am idee ce mașina ar putea îndeplini criteriile de mai sus,de aceea as dori niste sfaturi:ce fel de mașină să-mi iau,ce motorizare,am înțeles că cele pe benzina au taxele mai ieftine dar consuma mai mult?.Multumesc anticipat pentru răspunsuri.</description>
<category>Auto - Moto</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26946/masina-sub-2200-de-euro</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:14 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Rovinieta pickup</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26947/rovinieta-pickup</link>
<description>Ce taxa de rovinieta trebuie platita la un pickup truck, mai specific un Mitsubichi L200?&lt;br /&gt;
Categoria A - autovehicul sau categoria B - vehicule de transport marfa cu MTMA intre 0 si 3,5 tone?&lt;br /&gt;
Nu ma prind si nu am gasit nicaieri ce inseamna si ce se incadreaza la transport de marfa.&lt;br /&gt;
Multumesc.</description>
<category>Auto - Moto</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26947/rovinieta-pickup</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>De ce se toarnă oțet în coșurile de fum la incendii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26953/de-ce-se-toarna-otet-in-cosurile-de-fum-la-incendii</link>
<description></description>
<category>Chimie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26953/de-ce-se-toarna-otet-in-cosurile-de-fum-la-incendii</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Cum explici cuiva de ce probabilitatea ca atunci cand arunci o moneda de doua ori sa-ti pice pe aceeasi fata e 0.25, ci nu 0.5???</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/11804/cum-explici-cuiva-de-ce-probabilitatea-ca-atunci-cand-arunci-o-moneda-de-doua-ori-sa-ti-pice-pe-aceeasi-fata-e-0-25-ci-nu-0-5?show=26961#a26961</link>
<description>50%....1/2.....ar fi 25% doar daca impui să iasă o ANUMITA fata de 2 ori la rând ( din &amp;nbsp;doar 2 aruncări )..p.s. sorry..nu văzusem răspunsurile anterioare...elaborate și f. clare...deci nu mai e nevoie de răspunsul meu...</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/11804/cum-explici-cuiva-de-ce-probabilitatea-ca-atunci-cand-arunci-o-moneda-de-doua-ori-sa-ti-pice-pe-aceeasi-fata-e-0-25-ci-nu-0-5?show=26961#a26961</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:03:02 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Este potrivită utilizarea termenului de &quot;proporție&quot; când se face referire de fapt la procente?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26943/este-potrivita-utilizarea-termenului-de-proportie-cand-se-face-referire-de-fapt-la-procente?show=26962#c26962</link>
<description>&amp;quot;in procent de x% &amp;quot; sigur nu e corect. Cuvântul &amp;quot;procent&amp;quot; înseamnă în mod clar fix 1%. Trebuie folosit cuvântul &amp;quot;procentaj&amp;quot; la formularea întrebării.</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26943/este-potrivita-utilizarea-termenului-de-proportie-cand-se-face-referire-de-fapt-la-procente?show=26962#c26962</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:02:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cazi pe Tera cu 9,8m/s2 sau ești pe o navă ce accelerează cu 9,8m/s2.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26511/cazi-pe-tera-cu-9-8m-s2-sau-esti-pe-o-nava-ce-accelereaza-cu-9-8m-s2?show=26977#c26977</link>
<description>În primul caz 0G, în al 2-lea 1G</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26511/cazi-pe-tera-cu-9-8m-s2-sau-esti-pe-o-nava-ce-accelereaza-cu-9-8m-s2?show=26977#c26977</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:02:36 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: 4 triunghiuri de arii egale într-un patrulater</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26233/4-triunghiuri-de-arii-egale-intr-un-patrulater?show=27000#a27000</link>
<description>Se pare că punctul căutat ( care unit cu colțurile unui patrulater oarecare să împartă patrulaterul in 4 triunghiuri de arii egale) e posibil sa nu existe . Exista un punct care unit cu cele 4 colțuri formează 4 triunghiuri de arii egale dar acel punct poate exista în unele cazuri doar in afara patrulaterului &amp;nbsp;și astfel Nu împarte patrulaterul in 4 arii egale. Ex: un patrulater cu 3 latura f. mari și o a 4-a latura &amp;nbsp;fi. mică NU are un astfel de punct în interiorul &amp;nbsp;lui. Ar fi interesant (cred) ca cineva( poate un profesor de matematică) să aprofundeze problema : in ce cazuri, etc.</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26233/4-triunghiuri-de-arii-egale-intr-un-patrulater?show=27000#a27000</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:02:34 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>turnul Eiffel redus la scara, confectionat din aur</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26999/turnul-eiffel-redus-la-scara-confectionat-din-aur</link>
<description>Cu ani in urma era o problema cu turnul Eiffel redus la nu stiu ce scara, caruia trebuia calculata greutatea daca ar fi fost facut din aur.&lt;br /&gt;
nu mai gasesc problema/dezbaterea pe aceasta tema.&lt;br /&gt;
ma poate ajuta cineva?</description>
<category>Diverse</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26999/turnul-eiffel-redus-la-scara-confectionat-din-aur</guid>
<pubDate>Thu, 13 Feb 2025 18:02:24 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: Lungimea unui segment</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26991/lungimea-unui-segment?show=26992#a26992</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt;AB = BC = AC = BD = 6 &lt;sup&gt;.&lt;/sup&gt; &lt;img alt=&quot;\sqrt{3}&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Csqrt%7B3%7D&quot;&gt; = &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt;AN = AP&amp;nbsp; ;&amp;nbsp; BM = MC = a &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; 2&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Trasăm segmentele &lt;strong&gt;DC&lt;/strong&gt; și &lt;strong&gt;BF&lt;/strong&gt; &lt;img alt=&quot;\left | \right |&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Cleft%20%7C%20%5Cright%20%7C&quot;&gt; AC&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/CUybLCO.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/CUybLCO.jpg&quot; style=&quot;height:626px; width:403px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;În triunghiul isoscel &lt;img alt=&quot;\triangle&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Ctriangle&quot;&gt; BDC segmentul BF este înălțime, &lt;strong&gt;mediană&lt;/strong&gt; și bisectoare, iar DM este &lt;strong&gt;mediană&lt;/strong&gt;. Deci punctul E este centrul de greutate (intersecția medianelor) și este situat la 1&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;/&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;3 de bază și 2&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;/&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;3 de vârf. Adică EF = BF &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;/&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt; 3 &amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;În triunghiul dreptunghic &lt;img alt=&quot;\triangle&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Ctriangle&quot;&gt; BFC (cu unghiul BCF = 30&lt;sup&gt;0&lt;/sup&gt;) BF = BC&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt; / &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;2&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;=&lt;strong&gt; a&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;/ &lt;/strong&gt;2 . Deci EF = &lt;strong&gt;a &lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;/ &lt;/strong&gt;6&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;DF&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; = BD&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; – BF&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; = &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; &lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; – (&lt;strong&gt;a &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;2) &lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; = 3 &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; &lt;sup&gt;2 &lt;/sup&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;4&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;DE&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; = DF&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; + EF&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; = 3 &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; &lt;sup&gt;2 &lt;/sup&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;4 + &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; &lt;sup&gt;2 &lt;/sup&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;36 = 28 &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; &lt;sup&gt;2 &lt;/sup&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;36 = 7 &lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; &lt;sup&gt;2 &lt;/sup&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;9&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;DE =&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;(&lt;strong&gt;a&lt;/strong&gt; &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt; 3 ) &lt;strong&gt;&lt;sup&gt;. &lt;/sup&gt;&lt;/strong&gt;&lt;img alt=&quot;\sqrt{7}&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Csqrt%7B7%7D&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;În triunghiul &lt;img alt=&quot;\triangle&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Ctriangle&quot;&gt; ADP segmentul BN este linie mijlocie. Deci BN &lt;img alt=&quot;\left | \right |&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Cleft%20%7C%20%5Cright%20%7C&quot;&gt; PE. Și cum BE &lt;img alt=&quot;\left | \right |&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Cleft%20%7C%20%5Cright%20%7C&quot;&gt; NP înseamnă că BEPN este paralelogram. Deci &lt;strong&gt;BE &lt;/strong&gt;= NP =&lt;strong&gt; AN&lt;/strong&gt;. Dar cum și &lt;strong&gt;AB&lt;/strong&gt; = &lt;strong&gt;BD&lt;/strong&gt; și unghiurile BAN și DBE sunt egale, atunci triunghiurile &lt;img alt=&quot;\triangle&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Ctriangle&quot;&gt; BAN și &lt;img alt=&quot;\triangle&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Ctriangle&quot;&gt; DBE sunt egale. Deci:&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;DE = &lt;strong&gt;BN = (a&lt;/strong&gt; &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:18px&quot;&gt;&lt;strong&gt;/&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt; 3) &lt;sup&gt;.&lt;/sup&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;&lt;img alt=&quot;\sqrt{7}&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Csqrt%7B7%7D&quot;&gt;&lt;strong&gt; = 2&lt;/strong&gt; &lt;strong&gt;&lt;sup&gt;.&lt;/sup&gt;&lt;/strong&gt; &lt;img alt=&quot;\sqrt{21}&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Csqrt%7B21%7D&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-family:arial,helvetica,sans-serif&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;Am mai găsit două soluții, dar și ele sunt bazate pe teorema lui Pitagora. Ar fi interesantă o rezolvare fără această teoremă. De exemplu doar pe baza asemănării triunghiurilor. Totuși pare puțin probabilă datorită acelui &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;\sqrt{7}&quot; src=&quot;https://latex.codecogs.com/gif.latex?%5Csqrt%7B7%7D&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26991/lungimea-unui-segment?show=26992#a26992</guid>
<pubDate>Wed, 08 May 2024 15:48:45 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Care sunt dovezile evolutiei?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18087/care-sunt-dovezile-evolutiei?show=18362#c18362</link>
<description>Tocmai ce spuneam....n-a durat mult sa gasesc adevarul despre balene</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18087/care-sunt-dovezile-evolutiei?show=18362#c18362</guid>
<pubDate>Sun, 25 Dec 2022 07:47:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: De ce nu s-a evoluat de la ou la nasterea de pui vii in cazul pinguinilor?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/21196/de-ce-nu-s-a-evoluat-de-la-ou-la-nasterea-de-pui-vii-in-cazul-pinguinilor?show=22753#a22753</link>
<description>Evoluţia nu este un proces intenţional, nu urmăreşte un anumit scop. În plus lucrează cu materialul clientului. De asta este evoluţie şi nu involuţie. De fapt dinozaurienii proveniţi din amfibienii şi peştii arhaici aveau mai multe soluţii de reproducere, unii dintre ei folosind pentru asta şi fecundarea ouălelor în corpul mamei şi purtarea lor până la o naştere convenabilă. De altfel şi acum mai sunt încă specii de peşti şi amfibieni ce nasc pui vii. Astfel au apărut mamiferele ancestrale ca specie de dinozaurieni ce năşteau pui vii hrăniţi cu lapte dar şi alţi dinozaurieni acoperiţi cu pene şi producători de ouă, actualii urmaşi fiind păsările, inclusiv pinguinii. Pinguinii au deja un sistem de reproducere mult prea complex pentru a mai &amp;quot;căuta&amp;quot; evolutiv o altă soluţie. Posibil ca în timp unii dintre ei să dezvolte un fel de marsupiu (evoluţie convergentă), dar în nici un caz naştere de pui vii.</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/21196/de-ce-nu-s-a-evoluat-de-la-ou-la-nasterea-de-pui-vii-in-cazul-pinguinilor?show=22753#a22753</guid>
<pubDate>Sun, 25 Dec 2022 07:46:35 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Cum să ne comportăm cu un fundamentalist religios, habotnic, bigot şi fan al tuturor conspiraţiilor posibile în special cele legate de masoni?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23840/cum-comportam-fundamentalist-religios-habotnic-bigot-fan-tuturor-conspiratiilor-posibile-special-cele-legate-masoni?show=23855#c23855</link>
<description>&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;@valangjed, eu n-am prea avut ocazia să discut cu neoprotestanţi. O singură dată mi-au bătut la uşă doi martori ai lui Iehova, dar din nefericire m-au prins într-un moment inoportun şi n-am putut să stau cu ei de poveşti. Îmi povestea un amic că tatăl lui fiind de profesia avocat, îi vine la uşă un martor al lui Iehova, iar tatăl acestuia îl întreabă: martorul cui eşti tu mă? Şi a continuat: păi dacă eşti martorul cuiva, mergi la tribunal nu veni la mine la uşă...&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Pe facebook m-a abordat o singură dată o adventistă şi am fost uimit de câtă răbdare avea. Deci pur şi simplu nu ştiu de unde au atât de multă răbdare. Şi eu am multă răbdare, dar sincer m-a învins la capitolul răbdare, sunt imuni la argumente logice, iar eu uşor, uşor încep să-mi pierd răbdarea când văd că bate apa în piua şi îmi tot repetă nişte aberaţii, dar cumva îi apreciez că sunt calmi, răbdători, nu se enervează, nu sunt isterici, nu discută ei raţional, dar măcar discută civilizat. Îmi povestea că ea a fost pe punctul se sinucidă, dar l-a descoperit pe Iisus şi de atunci e fericită, împăcată, etc. De convins e imposibil să mă convingă, ştiu că discuţiile cu neoprotestanţii sunt în un non-sens, dar n-aş putea să-i resping şi să nu fiu deschis discuţiei. Cu aceasta persoană am abadonat discuţia şi din cauza faptului că scria extrem de agramat, ce scria parca era tradus cu google translate...&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Eu am mai discutat şi cu persoane absolvente de teologie ortodoxă şi îmi place să-mi descarc tot arsenalul de argumente şi să le observ reacţiile. Am observat că orice om, atunci când le atingi nucleul credinţei lor, mai exact dorinţa lor de veşnicie, de a fi veşnic fericiţi şi satisfăcuţi, iar această credinţă e doar un mecanism de apărare psihic, reacţia lor e vizibilă imediat, somatizează, încep să se agite brusc, nu poate să te combată şi abate discuţia pe ceva mai uşor de suportat. Poţi să le zici de absurdităţile din biblie, poţi să le aduci argumente susţinute de ştiinţă, nimic nu-i atinge cum îi atinge când le zici că această credinţă a lor e o iluzie izvorâtă din dorinţa de veşnicie, veşnici fericiţi şi satisfăcuţi. Dintre un habotnic ortodox, catolic, evreu, musulman sau un neoprotestant, îl prefer pe neoprotestasnt pentru că aceştia măcar nu sunt aroganţi şi isterici, deci poţi să discuţi civilizat cu ei, singura problemă ar fi că au creierul anestiziat şi nu au reacţii în faţa argumentelor. Cei drept după cum ziceam nici n-am prea avut ocazia să port o discuţie serioasă cu un astfel de personaj neoprotestant.&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;Nu ştiu din ce sectă fac persoanele din acest video:&amp;nbsp; dar la prima încercare de a viziona filmul nu am rezistat mai mult de câteva secunde, pentru mine ar fi un bun material de tortură. Instinctiv mi-a venit să închid ochii, să strâng din dinţi, dar şi dorinţa de a opri cât mai repede. La durerea fizică rezist destul de bine, dar dacă în timpul actului de tortură mi-ar pune aşa ceva sigur aş ceda.&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23840/cum-comportam-fundamentalist-religios-habotnic-bigot-fan-tuturor-conspiratiilor-posibile-special-cele-legate-masoni?show=23855#c23855</guid>
<pubDate>Sun, 25 Dec 2022 07:46:15 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Faptul că între cei mai buni şahişti sunt mai mulţi bărbaţi arată diferenţe înăscute privind performanţele creierului între sexe?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/18235/faptul-intre-cei-buni-sahisti-sunt-multi-barbati-arata-diferente-inascute-privind-performantele-creierului-intre-sexe?show=18242#c18242</link>
<description>Dezbaterea ce se poate naşte aici ţine, de fapt, de o mai veche întrebare: sunt genele cele care ne determină inteligenţa ori e vorba de educaţie?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un documentar difuzat de o televiziune serioasă (Channel 4) şi, în acelaşi timp, controversat (in sensul ca ia in seama si pozitiile celor care sustin diferentele rasiale, deci nu isi popune sa fie corect politic)</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/18235/faptul-intre-cei-buni-sahisti-sunt-multi-barbati-arata-diferente-inascute-privind-performantele-creierului-intre-sexe?show=18242#c18242</guid>
<pubDate>Mon, 19 Dec 2022 17:55:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns afisat din nou: Monitorul nu primește semnal de la PC</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26667/monitorul-nu-primeste-semnal-de-la-pc?show=26990#a26990</link>
<description>Ar putea fi un defect si recomandarea mea e sa-l duci la un service unde sa testeze corect care e problema. Daca ai ales sa plimbi PC-ul cu avionul, ma gandesc ca e unul performant si scump, deci merita sa te ocupi cum trebuie. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pot fi multe cauze iar dupa simptome eu cred ca ceva a cedat chiar pe MB. O buna practica cu electronicele fine (precum PC-ul) este ca dupa ce il plimbi pe afara, cand il bagi in casa sa-l lasi cateva ore bune sa se &amp;quot;odihneasca&amp;quot;, sau mai exact ca toate componentele interne sa se stabilizeze termic. Cea mai mare problema in cazurile astea este umiditatea care, in combinatie cu temperatura nestabilizata, poate produce condens si deci scurgeri de curent necontrolate. La cat de fine sunt circuitele si componentele electronice, un defect poate sa apara usor. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca exista un defect, o servisare te va ajuta sa elimini problema si sa recuperezi ce se poate.</description>
<category>Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26667/monitorul-nu-primeste-semnal-de-la-pc?show=26990#a26990</guid>
<pubDate>Wed, 05 Oct 2022 16:47:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Aparatele de biorezonanță se pot folosi și la tratament, sau numai la diagnosticare?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26979/aparatele-de-biorezonanta-se-pot-folosi-si-la-tratament-sau-numai-la-diagnosticare?show=26989#a26989</link>
<description>&lt;p&gt;Am pus întrebarea asta deoarece prin anul 2010-2012 am auzit prima dată de&amp;nbsp;&lt;em&gt;frecvența de reparație a ADN-ului&lt;/em&gt;. Uneori era legată de frecvența de rezonanță Schumann. Alteori era o frecvență independentă. Este clar că câmpul electromagnetic are influență asupra celulelor:&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3897901/&quot;&gt;Extremely low-frequency electromagnetic fields cause DNA strand breaks in normal cells - PMC (nih.gov)&lt;/a&gt;. Tot atunci m-am gândit că telepatia s-ar putea explica prin câmpuri electromagnetice care sunt comune celor 2 sau mai multe corpuri omenești aflate în legătură telepatică (&lt;em&gt;sunt pe aceeași lungime de undă&lt;/em&gt;).&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Am citit&amp;nbsp;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.scientia.ro/stiri-stiinta/140-stirile-zilei-stiinta-tehnologie/8551-chiar-au-creat-cercetatorii-primii-roboti-vii-care-se-reproduc.html&quot;&gt;Chiar au creat cercetătorii „primii roboți vii care se reproduc”? (scientia.ro)&lt;/a&gt;. Eu aș interpreta diferit de Iosif A. rezultatul anunțat de creatorii xenoboților: este posibil ca și noi să fim tot un fel de xenoboți, controlați de la distanță prin legătura dintre ADN și ceva calculatoare din universuri paralele. Deci realizarea xenoboților care se înmulțesc controlat și ocupă un loc bine specificat în spațiu este un pas înainte în controlul corpului uman și a minții omenești cu ajutorul undelor electromagnetice.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5512.msg73426.html#msg73426&quot;&gt;CUM FUNCȚIONEAZĂ CREIERUL și gânduri asociate (scientia.ro)&lt;/a&gt;&amp;nbsp;este o încercare de a explica funcționarea creierului. Probabil a fost foarte clar ce-am scris, deoarece nu am văzut prea multe întrebări sau comentarii la ce-am scris până acuma.&lt;/p&gt;</description>
<category>Tehnologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26979/aparatele-de-biorezonanta-se-pot-folosi-si-la-tratament-sau-numai-la-diagnosticare?show=26989#a26989</guid>
<pubDate>Mon, 19 Sep 2022 16:36:51 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum funcționeză creierul?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26987/cum-functioneza-creierul</link>
<description>&lt;p&gt;Am pus pe forum o postare despre cum văd eu funcționarea creierului (cu posibilitatea simulării pe calculator pentru cei mai hotărâți să o facă). Cei care au curiozitatea dar au întrebări, vă rog nu ezitați ți puneți-le.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5512.0.html&quot;&gt;CUM FUNCȚIONEAZĂ CREIERUL și gânduri asociate (scientia.ro)&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Tehnologia Informatiei</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26987/cum-functioneza-creierul</guid>
<pubDate>Mon, 15 Aug 2022 16:29:37 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Originile pandemiei. Cum interpretati schimbarea de optica?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26809/originile-pandemiei-cum-interpretati-schimbarea-de-optica?show=26986#c26986</link>
<description>Din pacate pietrele din Georgia, un soi de Stonehenge american modern au fost vandaliate de nite antirosacrucieni !sau oar niste barbari !</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26809/originile-pandemiei-cum-interpretati-schimbarea-de-optica?show=26986#c26986</guid>
<pubDate>Wed, 27 Jul 2022 06:27:05 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cât de aproape e știința de a explica apariția vieții pe Terra?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26461/cat-de-aproape-e-stiinta-de-a-explica-aparitia-vietii-pe-terra?show=26984#c26984</link>
<description>&lt;p&gt;Nu exista &lt;strong&gt;experiment crucial&lt;/strong&gt; si ma indiesc &amp;nbsp;ca va exista.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Ipotze denumite de unii teorii insa sunt si vor fi legiune! :)&lt;/p&gt;</description>
<category>Biologie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26461/cat-de-aproape-e-stiinta-de-a-explica-aparitia-vietii-pe-terra?show=26984#c26984</guid>
<pubDate>Mon, 25 Jul 2022 01:43:42 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: De ce Iisus Hristos a fost singura soluţie (găsită de Dumnezeu) pentru a ierta păcatele omenirii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/4148/de-ce-iisus-hristos-a-fost-singura-solutie-gasita-de-dumnezeu-pentru-a-ierta-pacatele-omenirii?show=26983#c26983</link>
<description>Tarziu dar raspund: nu trebuie sa aiba nici-o legatura , nu asta a fost intrebarea si daca era nu as fi rapuns la asa ceva.</description>
<category>Religie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/4148/de-ce-iisus-hristos-a-fost-singura-solutie-gasita-de-dumnezeu-pentru-a-ierta-pacatele-omenirii?show=26983#c26983</guid>
<pubDate>Mon, 25 Jul 2022 01:36:54 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Este acesta un paradox?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26569/este-acesta-un-paradox?show=26982#c26982</link>
<description>&lt;p&gt;Nu stiu daca am dat eu raspunsul citat pe seama mea dar este neclar iar exemplul B este doar o inductie incompleta .&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Stintele naturii, desigur ca de multe ori&amp;nbsp;&amp;nbsp;se bazeaza, dar nici &amp;nbsp;logica si deigur ca nici matematica&amp;nbsp;&amp;nbsp;nu se bazeaza pe astfel de inductii incomplete si un bun exemplu este cel care dadea in trecut ca adevarata propozitia universala afirmativa cum ca toate lebedele sunt albe pana s-au dscoperit si lebede negre&amp;nbsp; in Australia care fac ca propozitia corecta sa fie de exemplu particulara negativa: nu toate lebeele sunt albe.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;In epistemologie se vorbeste despre exemplu in genere, dar important este exemplul crucial si citez pe mine sau pe un epistemolog ca nu mai stiu exact cine a scris asta(posibil ca eu am comentat despre sintagma &quot;experiment crucial&quot; &amp;nbsp;sigur introusa in discutie de dlui si ma refer la dr mat.&amp;nbsp;Dan&amp;nbsp;Desideriu Farcas specialistul nostru principal,&amp;nbsp;azi confirmat si de&amp;nbsp;stiinta oficiala privind existenta OZN(UFO)-vezi revista Magazin unde este contributor de baza.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Asdar:&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&quot;Se discuta problema concordantei dintre teorie si practica care de fapt dupa mine este concordanta intre lumea ideala si cea reala deja discutata.Adevarul se afla cumva la mijoc si se poate spune ca niciodata lumea ideala nu se va suprapune fara rest peste lumea reala si deci nici teoria peste practica.Orice teorie stiintifica trebuie sa-si asume permamnent riscul de a fi infirmata de realitate. Se poate glumi spunand ca se poate gasi o teorie care sa explice orice si asta si fara sa ne gandim la epiciclurile ptolemeiene. Dar orice teorie ca sa le poata elimina pe celelalte trebuie sa fie supusa unui experiment crucial care deci sa poata determina decisiv superioritatea ei fata de cele deja acceptate de comunitatea stiintifica. .&lt;/p&gt;&lt;p&gt;În special, un astfel de experiment trebuie să poată produce în mod obișnuit un rezultat care să excludă toate celelalte ipoteze sau teorii dacă este adevărat, demonstrând astfel că în condițiile experimentului (adică în aceleași circumstanțe externe și pentru aceleași „variabile de intrare” în cadrul experimentului), aceste ipoteze și teorii sunt dovedite false, dar ipoteza experimentatorului nu este exclusă.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nu este neobișnuit în istoria științei ca teoriile să fie dezvoltate pe deplin înainte de a produce un experiment crucial.(vezi ipotea (pana la CERN) si nu teoria( spun eu) a bozonului Higgs-azi premiu Nobel) O teorie dată care este în conformitate cu experimente cunoscute, dar care nu na produs încă un experiment critic &lt;strong&gt;este de obicei considerată demnă de explorare&lt;/strong&gt; pentru a descoperi un astfel de test experimental(&lt;strong&gt;nota&lt;/strong&gt; :eu o denumsc ca este inca doar o &lt;strong&gt;ipoteza credibila, importnta dar inca doar o ipoteza)&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Acesta trebuie insa sa fie unul fezabil nu trimiterea la Big Bang sau undeva in marginea universului.De exemplu Teoria relatvitatii a beneficiat si ea de cateva exprimente cruciale: experimentul Michelson -Morleysau masuratoarea astronomica a lui Edington pentru relativitateageneralizata.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26569/este-acesta-un-paradox?show=26982#c26982</guid>
<pubDate>Mon, 25 Jul 2022 01:31:19 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>&quot;Stiu ca nu stiu nimic&quot;, sofism sau nu?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26981/stiu-ca-nu-stiu-nimic-sofism-sau-nu</link>
<description>Cred ca multa lume stie de aceste cuvinte atribuite lui Socrate. Socrate nu a lasat vreo lucrare scrisa, asa ca din filosofia socratica a ramas ce ne-a fost transmis de catre cei ce i-au fost prieteni sau parteneri de dialog.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sofismele sunt afirmatii false dar aparent valide.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;Stiu ca.....&amp;quot; &amp;nbsp;presupune ca stiu ceva.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;......nu stiu nimic&amp;quot; presupune ca nu stiu nimic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Daca nu stiu nimic inseamna ca nu pot sti &amp;quot;Stiu ca...&amp;quot;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Din cate am inteles Socrate era impotriva sofistilor pentru ca se pare &amp;nbsp;ca sofistii nu urmareau cunoasterea vreunui adevar ci succesul social si economic prin instruirea tinerilor in utilizarea mestesugita a cuvintelor astfel incat sa convinga auditoriul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
E ciudat ca tocmai aceasta afirmatie a strabatut secolele de la Socrate incoa&amp;#039;.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ma gandesc ca Socrate e un fenomen &amp;quot;reactiv&amp;quot; la curentul sofist. Poate ca uneori a imprumutat astfel de artificii ale limbajului ca punct de plecare pentru deschiderea in fata dialecticii.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Adica, daca ma angajez intr-un dialog pentru aflarea unui adevar, trebuie sa plec de la premisa ca stiu ca nu stiu nimic.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Sau &amp;quot;Stiu ca...&amp;quot; se petrece acum.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;quot;Nu stiu nimic....&amp;quot; se petrece in alt acum.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Se poate ca am stiut ceva la inceputul gandului, dar apoi nu am mai stiut.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Si in acest caz timpul ar fi imanent cunoasterii? Adica orice cunoastere se petrece in timp, inclusiv cunoasterea autoreferentiala a mintii si in acest caz ar fi timpul suficient pentru trecerea de la starea de necunoscator la aceea de cunoscator?&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Oare cum ar mai putea fi inteles acest enunt fara sa se autoanuleze?</description>
<category>Psihologie - Filozofie</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26981/stiu-ca-nu-stiu-nimic-sofism-sau-nu</guid>
<pubDate>Sun, 12 Jun 2022 06:53:43 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Sunt dobanzile din depozitele bancare considerate castiguri din investitii?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/23225/sunt-dobanzile-din-depozitele-bancare-considerate-castiguri-din-investitii?show=26976#c26976</link>
<description>Desigur si &amp;nbsp;fara indoiala dobanzile sunt castiguri din investitiile facute cu banii deponentului din care si acesta primeste o parte cum a fi o renta la un teren agricol arendat.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dar daca iti pui valorile intr-o banca la patrare intr-o aseta din depozitul bancii atuncievident ca tu trebuie sa platesti bancii pentru serviciul facut valorile fiind doar protejate de banca si atat.</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/23225/sunt-dobanzile-din-depozitele-bancare-considerate-castiguri-din-investitii?show=26976#c26976</guid>
<pubDate>Wed, 06 Apr 2022 04:34:20 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Cu alte cuvinte, niciodata nu ne vom putea permite TOTUL ?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/22771/cu-alte-cuvinte-niciodata-nu-ne-vom-putea-permite-totul?show=26975#c26975</link>
<description>&lt;p&gt;Doresc sa adaug ca&amp;nbsp;&amp;nbsp;respectiv &amp;nbsp;dupa cele scrise de mine la ultima Conferinta mondiala pivind UBI de la Glagow din Scotia din august trecut si dupa comunicarea sustinuta&amp;nbsp;la un think tank de la Academie, a unei lucrari pe aceasta tema i-am scris si dlui ing Jancovici din Franta, ecologist important:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Scrsorea ma estescrisa pe clipul&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.youtube.com/watch?v=Vjkq8V5rVy0&quot;&gt;https://www.youtube.com/watch?v=Vjkq8V5rVy0&lt;/a&gt; cu primul curs la &amp;nbsp;Sciences Po - 29/08/2019 sustinut de acesta&lt;br&gt;&quot;Professeur Jean-Marc Jancovici: A mon avis, le principe écologique fondamental(postulat, axiome) est le suivant :Nul ne peut être exonéré de la responsabilité qui lui incombe en matière de protection des ressources naturelles et implicitement de l&#039;environnement&lt;br&gt;&lt;br&gt;&amp;nbsp;La solution socio-économique aux problèmes posés, même si la solution technico-scientifique importante et prioritaire est de gagner une fraction du temps pendant lequel l&#039;humanité peut trouver des solutions techniques aux problèmes d&#039;utilisation complexe de l&#039;énergie qui nous est donnée gratuitement par le soleil, donné directement ou indirectement par les matières premières créées par lui et donc l` énergie thermonucléaire peuvent être maîtrisés avec un minimum d&#039;efficacité économique et bien sûr parallèlement à la décroissance de la population car Malthus a raison.&amp;nbsp;&lt;br&gt;Je répète donc ce que je dis depuis quelques années à ceux qui veulent entendre et comprendre, comme RUB (revenu de base universel) ou UBI(Unversele basic income) comme élément socio-économique, mais économique scientifiquement fondé et seulement ainsi et non comme élément philanthropique ou éthique ou socialiste - qui signifie l&#039;entrée de l&#039;humanité sur la Troisième Voie - La Voie de Thomas Paine, que j&#039;ai trouvée il y a 30-40 ans et qui n&#039;est ni du capitalisme pur ni du socio-communisme, ni une cosmétique de ceux-ci comme ils ont essayé de le faire à tort sous le même nom des économistes et des politiciens occidentaux de droite ou de gauche (un Tony Blair, un Bill Clinton, un Anthony Giddens et même le pape Jean-Paul II etc)&lt;br&gt;En fait, la Troisième voie est pour moi le troisième mode de production possible, basé en principe sur la propriété commune de l&#039;humanité sur les ressources naturelles, c&#039;est-à-dire celles créées par la nature et non l&#039;homme, comme le pétrole et la végétation grâce à la photosynthèse (assimilation de la chlorophylle) basée sur l&#039;énergie solaire, principal producteur de plus-value et en ce sens on peut dire que ce que donne la nature est gratuit et n&#039;a pas de raisons économiques liées à la dépréciation comme dans l`économie humaine basée sur le travail humain et l&#039;utilisation de machines-outils, mais même ces ressources naturelles doivent se voir allouer un pourcentage du PIB produit par le travail, les ressources et les amortissements alloués à l&#039;usure des outils.&lt;br&gt;Bien sûr, un changement complet et de grande envergure de la science économique actuelle doit avoir lieu à l&#039;aide de l&#039;instrument de la science économique de la troisième voie que j&#039;ai proposé, qui doit être développé si cette voie doit être acceptée par les économistes respectifs.&lt;br&gt;Peut-être que le professeur Jancovici lira ou prendra connaissance de ce texte qui ne traite pas d&#039;éloges bien mérités, mais de solutions.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Nota:am postat aelasi text si pe feisul dlui: &amp;nbsp;&lt;u&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.facebook.com/jeanmarc.jancovici&quot;&gt;https://www.facebook.com/jeanmarc.jancovici&lt;/a&gt;&lt;/u&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Economie - Afaceri</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/22771/cu-alte-cuvinte-niciodata-nu-ne-vom-putea-permite-totul?show=26975#c26975</guid>
<pubDate>Wed, 06 Apr 2022 04:24:12 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentat: Dacă toate galaxiile se îndepărtează unele fata de altele, cum de se mai și ciocnesc?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26163/daca-toate-galaxiile-se-indeparteaza-unele-fata-de-altele-cum-de-se-mai-si-ciocnesc?show=26974#c26974</link>
<description>Depinde de distanta. :De &amp;nbsp;ex Anromeda se apropie de Calea Lactee cu o viteza &amp;nbsp;mai mare decat cea a expansiunii Hubble care la o ditanta mica est mai mica si atunci deplasarea relativa a celor doua puncte &amp;nbsp;pe balonul Hubble este de apropiere.</description>
<category>Terra-Univers</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26163/daca-toate-galaxiile-se-indeparteaza-unele-fata-de-altele-cum-de-se-mai-si-ciocnesc?show=26974#c26974</guid>
<pubDate>Wed, 06 Apr 2022 03:57:10 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>î sau â? Cum scriem așa citim?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26969/i-sau-a-cum-scriem-asa-citim</link>
<description>&lt;p&gt;Am învățat în școala primară (câand am învățat să scriu și să citesc) că limba română este o limbă fonetică: cum se scrie așa se și citește (și reciproca).. Eu am învățat grafia cu litera&amp;nbsp;&lt;strong&gt;î&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;peste tot, singura excepție fiind &lt;strong&gt;â&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;din cuvintele cu rădăcina&amp;nbsp;&lt;strong&gt;român&lt;/strong&gt;.&amp;nbsp;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;În ultima vreme mi-a ajuns la nivel conștient că mie îmi rezonează neplăcut &lt;strong&gt;â&lt;/strong&gt;-ul din cuvinte ca fiind un fel de &lt;strong&gt;ă&lt;/strong&gt;. Deci vă întreb: cum scriem așa citim?&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Explic de ce mi-a venit întrebarea asta: apreciez pe cei care scriu pe calculator&amp;nbsp;&lt;strong&gt;eu&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;sînt&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;în loc de &lt;strong&gt;eu&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;sunt&lt;/strong&gt;. Eu am adoptat noile reguli, deci scriu&amp;nbsp;&lt;strong&gt;eu&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;sunt&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;(pentru a arăta că&amp;nbsp;&lt;em&gt;sunt&lt;/em&gt;&amp;nbsp;educat...). Dar pronunția mi-a rămas&amp;nbsp;&lt;strong&gt;eu sînt&lt;/strong&gt;. În comentariile de pe diversele site-uri am văzut&amp;nbsp;&lt;strong&gt;în&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;scris&amp;nbsp;&lt;strong&gt;an&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;(de exemplu&amp;nbsp;&lt;strong&gt;ma duc an gradina&lt;/strong&gt;) - probabil așa mi-a ajuns la nivel conștient rezonanța lui&amp;nbsp;&lt;strong&gt;â&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;ca fiind&amp;nbsp;&lt;strong&gt;ă&lt;/strong&gt;.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;Pentru a continua să arăt că sunt educat mai adaug o întrebare: cum se scrie corect:&amp;nbsp;&lt;strong&gt;într-un&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;sau&amp;nbsp;&lt;strong&gt;întrun&lt;/strong&gt;?&amp;nbsp;(pentru că&amp;nbsp;&lt;strong&gt;nici-o&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;sau&amp;nbsp;&lt;strong&gt;nici o&lt;/strong&gt;&amp;nbsp;am înțeles că se scrie&amp;nbsp;&lt;strong&gt;nicio&lt;/strong&gt;...)&lt;/p&gt;</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26969/i-sau-a-cum-scriem-asa-citim</guid>
<pubDate>Mon, 21 Mar 2022 01:57:50 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns selectat: O meserie pe cale de dispariție?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26966/o-meserie-pe-cale-de-disparitie?show=26967#a26967</link>
<description>&lt;p&gt;1. &quot;Muncitorește&quot;:&lt;/p&gt;&lt;table cellpadding=&quot;1&quot; border=&quot;1&quot; style=&quot;width:100%&quot;&gt;&lt;tbody&gt;&lt;tr&gt;&lt;td&gt;Circuit&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;2&lt;/td&gt;&lt;td&gt;3&lt;/td&gt;&lt;td&gt;4&lt;/td&gt;&lt;td&gt;5&lt;/td&gt;&lt;td&gt;6&lt;/td&gt;&lt;td&gt;7&lt;/td&gt;&lt;td&gt;8&lt;/td&gt;&lt;td&gt;9&lt;/td&gt;&lt;td&gt;10&lt;/td&gt;&lt;td&gt;11&lt;/td&gt;&lt;td&gt;12&lt;/td&gt;&lt;td&gt;13&lt;/td&gt;&lt;td&gt;14&lt;/td&gt;&lt;td&gt;15&lt;/td&gt;&lt;td&gt;16&lt;/td&gt;&lt;td&gt;17&lt;/td&gt;&lt;td&gt;18&lt;/td&gt;&lt;td&gt;19&lt;/td&gt;&lt;td&gt;20&lt;/td&gt;&lt;td&gt;21&lt;/td&gt;&lt;td&gt;22&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;tr&gt;&lt;td&gt;Scrisori inițial în geantă&lt;/td&gt;&lt;td&gt;256&lt;/td&gt;&lt;td&gt;192&lt;/td&gt;&lt;td&gt;144&lt;/td&gt;&lt;td&gt;108&lt;/td&gt;&lt;td&gt;81&lt;/td&gt;&lt;td&gt;61&lt;/td&gt;&lt;td&gt;46&lt;/td&gt;&lt;td&gt;34&lt;/td&gt;&lt;td&gt;26&lt;/td&gt;&lt;td&gt;19&lt;/td&gt;&lt;td&gt;15&lt;/td&gt;&lt;td&gt;11&lt;/td&gt;&lt;td&gt;8&lt;/td&gt;&lt;td&gt;6&lt;/td&gt;&lt;td&gt;5&lt;/td&gt;&lt;td&gt;3&lt;/td&gt;&lt;td&gt;3&lt;/td&gt;&lt;td&gt;2&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;tr&gt;&lt;td&gt;Scrisori predate&lt;/td&gt;&lt;td&gt;64&lt;/td&gt;&lt;td&gt;48&lt;/td&gt;&lt;td&gt;36&lt;/td&gt;&lt;td&gt;27&lt;/td&gt;&lt;td&gt;20&lt;/td&gt;&lt;td&gt;15&lt;/td&gt;&lt;td&gt;12&lt;/td&gt;&lt;td&gt;8&lt;/td&gt;&lt;td&gt;7&lt;/td&gt;&lt;td&gt;4&lt;/td&gt;&lt;td&gt;4&lt;/td&gt;&lt;td&gt;3&lt;/td&gt;&lt;td&gt;2&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;2&lt;/td&gt;&lt;td&gt;0&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;td&gt;0&lt;/td&gt;&lt;td&gt;0&lt;/td&gt;&lt;td&gt;0&lt;/td&gt;&lt;td&gt;1&lt;/td&gt;&lt;/tr&gt;&lt;/tbody&gt;&lt;/table&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;În total sunt 22 de circuite, statul trebuie să-i dea 220 lei. Cu o distanță minimă de 10 metri între case, 22 x 10m x 256 = 56 km. Nu-i de mirare că poștașii sunt pe cale de dispariție.&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p style=&quot;text-align:justify&quot;&gt;2. Aproape &quot;muncitorește&quot;: Primul circuit are &lt;strong&gt;k&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt;&lt;/strong&gt; case disponibile, în al doilea circuit rămân k&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt; - k&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; = &lt;strong&gt;k&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;(k - 1)&lt;/strong&gt;, iar cel de-al treilea circuit are la dispoziție k&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;(k - 1) - k(k - 1) = &lt;strong&gt;k(k - 1)&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt;&lt;/strong&gt;. La finalul acestuia și începutul noului ciclu de 3 circuite rămân nemarcate k(k - 1)&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; - (k - 1)&lt;sup&gt;2&lt;/sup&gt; = &lt;strong&gt;(k - 1)&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt;&lt;/strong&gt;. Noul ciclu pornește cu (k - 1)&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt; si se va termina cu (k - 2)&lt;sup&gt;3&lt;/sup&gt;. Toate ciclurile încep cu puterea a treia a pasului lor corespunzător. Numărul de case disponibile în fiecare circuit din oricare set este un multiplu al factorului specific de selecție k, deci ultima casă disponibilă va fi mereu marcată și numărătoarea de eliminare se va relua întotdeauna de la &lt;em&gt;&lt;strong&gt;casa nr. 1&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt; făcând ca aceasta să fie &quot;staționară&quot; și bifată doar în ultimul circuit, cel de 1.&lt;/p&gt;</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26966/o-meserie-pe-cale-de-disparitie?show=26967#a26967</guid>
<pubDate>Tue, 18 Jan 2022 18:38:32 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Când a fost pentru prima oară tradus numele Wales in limba română — sub forma &quot;Ţara Galilor&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26438/cand-a-fost-pentru-prima-oara-tradus-numele-wales-in-limba-romana-sub-forma-tara-galilor?show=26965#a26965</link>
<description>&lt;p&gt;Folosind Google Books am găsit două ocurențe ale numelui &lt;em&gt;Țara Galilor&lt;/em&gt; în secolul 19, mai exact acestea:&lt;br&gt;&lt;br&gt;- „In Anglia, după o statistică din 1871, eraŭ abia, 972,836 de proprietarĭ din o populaţie de 19 milioane 458,000 locuitorĭ (Se exceptă Londra și Țara Galilor.)” – N. Filipescu, „Cestiuni țĕrănești”, București, 1891&lt;br&gt;&lt;br&gt;- „Chĭar a-zĭ, în țara Galilor (Walles) ĭe obiceĭŭ că ruda cea maĭ de aproape a mireluĭ, în fruntea maĭ multor călărețĭ, vine &#039;n satul mireseĭ; aceasta ĭe încunjurată de rude și prietenĭ.” – C. Dobrogeanu-Gherea, „Literatură și știință”, București, 1893&lt;br&gt;&lt;br&gt;Mai vechi n-am găsit.&lt;/p&gt;</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26438/cand-a-fost-pentru-prima-oara-tradus-numele-wales-in-limba-romana-sub-forma-tara-galilor?show=26965#a26965</guid>
<pubDate>Sat, 08 Jan 2022 06:51:49 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Comentariu editat: Spionaj și geometrie</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26948/spionaj-si-geometrie?show=26964#c26964</link>
<description>&lt;p&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;O creionare a unui posibil răspuns.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;O abordare eficientă a problemei mi s-a părut aceea de a stabili pentru fiecare înclinație a acoperișurilor de interes, sau a razelor solare, o corespondență între un milimetru, măsurat pe imagine, și diferența de înălțime corespunzătoare (în metri) pe teren. Apoi prin simpla măsurare a unor dimensiuni și înmulțirea lor cu corespondentul de pe teren se obțin înălțimile dorite.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;O primă exemplificare este a umbrelor din imagine.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/wW2C9lD.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/wW2C9lD.jpg&quot; style=&quot;height:296px; width:500px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Având în vedere că razele soarelui se pot considera paralele, atunci orice punct din imagine va avea umbra după direcția SS&lt;sub&gt;1&lt;/sub&gt;. Deci punctul M are umbra în punctul M&lt;sub&gt;1&lt;/sub&gt; (MM&lt;sub&gt;1&lt;/sub&gt; paralelă cu SS&lt;sub&gt;1)&lt;/sub&gt;. La dimensiunea imaginii pe care am avut-o la dispoziție am măsurat MM&lt;sub&gt;1&lt;/sub&gt; = 10 mm. Deci la dimensiunea umbrei de 10 mm, pe imagine, avem o diferență de nivel între M și sol, în teren, de 2 m (înălțimea mașinii). Adică la 1 mm, pe imagine, îi corespunde o diferență de nivel de 2/10 = 0,2 m, în teren (1mm → 0,2 m). Acum măsurăm SS&lt;sub&gt;1 &lt;/sub&gt;= 26 mm. Deci înălțimea punctului S față de sol este: &amp;nbsp;H&lt;sub&gt;S &lt;/sub&gt;= 26 x 0,2m = 5,2 m.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Următoarea etapă: din umbra încercuită cu albastru se deduce panta acoperișului &lt;strong&gt;1. &lt;/strong&gt;Corespondența în acest caz este: 1mm → 0,0455 m.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;În continuare din umbra încercuită cu verde se arată că panta acoperișului &lt;strong&gt;1a&lt;/strong&gt; este aceeași cu cea a acoperișului &lt;strong&gt;1. &lt;/strong&gt;Deci acoperișul &lt;strong&gt;1a&lt;/strong&gt; este în prelungirea acoperișului &lt;strong&gt;1&lt;/strong&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Mai departe, din zona marcată cu violet (mai precis din îmbinarea celor două acoperișuri: &lt;strong&gt;1&lt;/strong&gt; și &lt;strong&gt;2&lt;/strong&gt;) se deduce panta acoperișului &lt;strong&gt;2&lt;/strong&gt;. Conform măsurătorilor făcute de mine pe poză am dedus: 1mm → (2,5 / 3,5) x 0,0455 m adică: 1mm → 0,0325 m.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Din zona încercuită cu galben (mai precis din paralelismul marginii acoperișului &lt;strong&gt;3&lt;/strong&gt; și umbra ei de pe acoperișul &lt;strong&gt;2&lt;/strong&gt;) se deduce că cele două acoperișuri, &lt;strong&gt;2&lt;/strong&gt; și &lt;strong&gt;3&lt;/strong&gt;, au aceeași pantă. Deci și în cazul acoperișului &lt;strong&gt;3&lt;/strong&gt; avem corespondența: 1mm → 0,0325 m.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Acum, având aceste corespondențe, se pot rapid calcula cele două înălțimi de interes, având dimensiunile măsurate pe poză, conform imaginii de mai jos:&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;&amp;nbsp;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://i.imgur.com/MoxUF17.jpg&quot;&gt;&lt;img alt=&quot;&quot; src=&quot;https://i.imgur.com/MoxUF17.jpg&quot; style=&quot;height:404px; width:500px&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&lt;strong&gt;H&lt;sub&gt;1&lt;/sub&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:16px&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;sub&gt;a&lt;/sub&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt; = 26 x 0,2 + 67 x 0,0455 + 1,5 x 0,2 = &lt;strong&gt;8,55 m&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;&lt;strong&gt;H&lt;sub&gt;3&lt;/sub&gt;&lt;/strong&gt; = 26 x 0,2 + 26 x 0,0455 + 7,3 x 0,2 + 19,5 x 0,0325 =&lt;strong&gt; 8,47 m&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Trebuie să menționez că aceste calcule le-am făcut pe baza ipotezei unei oarecare simetrii a clădirii. În realitate, la o analiză mai atentă se constată că nu este chiar așa. De exemplu părțile laterale ale clădirii (stânga și dreapta) nu sunt perfect perpendiculare pe axa părții centrale a clădirii. De asemenea marginea acoperișului &lt;strong&gt;3&lt;/strong&gt;, marcată cu o linie galbenă, nu este exact perpendiculară pe axa longitudinală a acoperișului. Interesant că ambele asimetrii duc la o creștere (desigur destul de mică) a ambelor înălțimi calculate, deci s-ar putea ca în realitate &lt;strong&gt;H&lt;sub&gt;3&lt;/sub&gt; &lt;/strong&gt;să fie totuși ceva mai mare decât&lt;strong&gt; H&lt;sub&gt;1&lt;/sub&gt;&lt;/strong&gt;&lt;strong&gt;&lt;sub&gt;a&lt;/sub&gt;&lt;/strong&gt; !&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:8px&quot;&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;&lt;span style=&quot;font-size:14px&quot;&gt;Interesant, dar în alt sens, este și răspunsul la chestiunea suplimentară, pe care o las totuși deocamdată deschisă.&lt;/span&gt;&lt;/p&gt;</description>
<category>Matematica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26948/spionaj-si-geometrie?show=26964#c26964</guid>
<pubDate>Thu, 23 Dec 2021 15:26:11 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Nelamuriri despre saturația oxigenului în sânge.</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26907/nelamuriri-despre-saturatia-oxigenului-in-sange?show=26960#a26960</link>
<description>&lt;p&gt;1. Depinde ce intelegeti prin &quot;comun&quot; si cum stratificati gradul racelii ori al gripei. In principiu, gripa este mult mai grava si se manifesta prin simptome severe in comparatie cu raceala. Saturatie oxigenului poate scadea si&amp;nbsp; depinde de:&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-gravitatea racelii si de simptomele asociate:&lt;/p&gt;&lt;ul&gt;&lt;li&gt;daca nasul este sau nu infundat&lt;/li&gt;&lt;li&gt;daca este asociata o febra&lt;/li&gt;&lt;li&gt;daca este afectat arborele bronsic si apar secretii care obstrueaza schimbul de oxigen&lt;/li&gt;&lt;li&gt;de varsta pacientului (copiii si persoanele varstnice - de obicei peste 65 de ani - prezinta un risc relativ mai crescut de a dezvolta o pneumonie asociata cu raceala ori gripa)&lt;/li&gt;&lt;/ul&gt;&lt;p&gt;-daca persoana afectata are o&amp;nbsp;boala cronica (in principiu a cailor aeriene superioare ori inferioare, a inimii)&amp;nbsp;care sa poata fi influentata de raceala ori gripa;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-de sistemul imunitar al persoanei respective;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-de tipul de virus;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;-samd;&lt;/p&gt;&lt;p&gt;2. Sper&amp;nbsp;sa gasiti raspunsul &lt;a rel=&quot;nofollow&quot; href=&quot;https://www.mdpi.com/1424-8220/13/12/16882/htm&quot;&gt;aici&lt;/a&gt;&amp;nbsp;(&lt;span style=&quot;font-size:11px&quot;&gt;Design and Evaluation of a Low-Cost Smartphone Pulse Oximeter&lt;/span&gt;). &amp;nbsp;&lt;/p&gt;</description>
<category>Corpul uman</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26907/nelamuriri-despre-saturatia-oxigenului-in-sange?show=26960#a26960</guid>
<pubDate>Sun, 05 Dec 2021 18:44:04 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns editat: De ce este sticla transparentă?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26883/de-ce-este-sticla-transparenta?show=26955#a26955</link>
<description>Bine domnule Quark, up sau de care? Dacă fotoneii ar fi niște particulițe mici mici ce zboară, cum se zice, cu viteza cunoscută, &amp;nbsp;nu ar trebuii să treacă printr-un strat gros de atomi, indiferent de material.Dar, dar dacă e o undă in ceva, acel ceva ce se găsește și în spațiul gol din atom și dintre atomi, treaba se schimbă. Ne uităm la circuite rezonante și la rezonanță, rezonanță a corpurilor. Adică! Dacă atomii, moleculele rezonează pe frecvența luminii vizibile, luminița treceee, dacă nu, nu! Ps. Acuma matăluță o să zici că lumina e și undă și cospuscul. Mai corect: undă intrun ocean de corpusculi tare micuți, micuți-micuți. &amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;Dacă atomii nu rezonează pe frecvența... energia undei va fi absorbită și emisă sub o altă frecvență - lungime de undă.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26883/de-ce-este-sticla-transparenta?show=26955#a26955</guid>
<pubDate>Tue, 30 Nov 2021 19:15:59 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Raspuns: Poate un magnet să își piardă proprietățile magnetice în timp?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26942/poate-un-magnet-sa-isi-piarda-proprietatile-magnetice-in-timp?show=26945#a26945</link>
<description>Din câte știu eu există magneți permanenți, semipermanenți și tranzitori, în funcție de materialul din care sunt construiți magneții. Deci da, un magnet poate să-și piardă proprietățile magnetice în timp dacă nu este permanent.</description>
<category>Fizica</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26942/poate-un-magnet-sa-isi-piarda-proprietatile-magnetice-in-timp?show=26945#a26945</guid>
<pubDate>Tue, 09 Nov 2021 09:12:57 +0000</pubDate>
</item>
<item>
<title>Cum vi se pare exprimarea &quot;mâncare sănătoasă&quot;?</title>
<link>https://www.scientia.ro/qa/26944/cum-vi-se-pare-exprimarea-mancare-sanatoasa</link>
<description>Da știu, când cineva spune &amp;quot;mâncare sănătoasă&amp;quot; se referă la &amp;quot;mâncare ce ne face bine la sănătate&amp;quot;.&lt;br /&gt;
Alăturarea celor doi termeni &amp;quot;mâncare&amp;quot; și &amp;quot;sănătoasă&amp;quot; este totuși ... amuzantă să spunem.&lt;br /&gt;
Asta deoarece atributul &amp;quot;sănătos&amp;quot; este unul specific ființelor vii. Adică putem spune despre o ființă (om, animal, plantă) că este sănătos/sănătoasă. Sau cel mult în sens peiorativ despre un obiect (ex. este un scaun sănătos - adică solid, rezistă dacă te urci pe el). &lt;br /&gt;
În niciun caz atributul &amp;quot;sănătos&amp;quot; nu poate fi specific ființelor moarte. Iar mâncarea noastră este compusă în majoritate din ființe moarte (animale, plante).</description>
<category>Limba Romana</category>
<guid isPermaLink="true">https://www.scientia.ro/qa/26944/cum-vi-se-pare-exprimarea-mancare-sanatoasa</guid>
<pubDate>Tue, 09 Nov 2021 05:41:47 +0000</pubDate>
</item>
</channel>
</rss>